839 matches
-
ținuse slujba mare, împaratească, la schitul vestitului calugar. Toată suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala a Moldovei. Decuseară, sosiseră în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
schitul vestitului calugar. Toată suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala a Moldovei. Decuseară, sosiseră în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii împăraților străini. „Bine s-a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala a Moldovei. Decuseară, sosiseră în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii împăraților străini. „Bine s-a mai potrivit îndemnul ca
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și ale norodului. Domnul pofti pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta! porunci voievodul, așezându-și sabia în dreapta tronului. Mărite stăpâne, noi avem acte de la Ștefan Vodă, iar pârcălabul Boghiu umblă să ne scoată din pământurile noastre! Unde-i pârcălabul? Măria Ta, spuse lingușitor vistiernicul, a plecat spre Brașov. Nimeni nu l-a îndemnat la așa ispravă. Pentru asta, răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
pofti pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta! porunci voievodul, așezându-și sabia în dreapta tronului. Mărite stăpâne, noi avem acte de la Ștefan Vodă, iar pârcălabul Boghiu umblă să ne scoată din pământurile noastre! Unde-i pârcălabul? Măria Ta, spuse lingușitor vistiernicul, a plecat spre Brașov. Nimeni nu l-a îndemnat la așa ispravă. Pentru asta, răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie luate și dăruite mănăstirii Galata!Iar ție, se întoarse spre postelnic
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Radu Mihnea. Ba cum să nu, Măria Ta, îndrăzni hatmanul Barnovschi, că doar țara noastră e și țara lor. Hatmane, pentru aste vorbe și vicleșuguri alții au plătit cu capul, amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de vin negru! Ș-apoi o hi ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
amenință domnitorul. Măria Ta, încercă să domolească primejdia Celebi Constantin, pârcălabul de Neamț, hatmanul o fi închinat câteva ulcele de vin negru! Ș-apoi o hi ostenit după drumul lung până la curtea Măriei Tale, se băgă în vorbă și Condică, pârcălabul Hotinului. Tăceți, cinstiți boieri, îi îndemnă logofătul, hai mai bine să auzim ce pricină are boier Iordache, că Domnul o fi obosit, iar Divan pentru norod l-a ține și spătarul Vasile! Să poftească boierul Iordache! trâmbiță un aprod bătrân
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
devreme, fiind „boliacu”, Catrina a rămas în mănăstire, suspinând după dragostea diacului, nu a mai putut ajuta numeroșii călugării greci oploșiți în săraca țară a Moldovei, singura lui dorință îndeplinită fiind alegerea ca succesor a boierului Miron Barnovschi, hatman și pârcălab de Suceava. “Io Miron Barnovschi Moghilă voievod”, cum se va intitula noul stăpân al curții ieșene, era apreciat de Înalta Poartă grație aportului adus în cadrul tratativelor turco-polone, fiind întemeietorul unei slăvite domnii creștine, care va încerca să readucă faima Moldovei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; .................................. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stetea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n slavă Pârcălabul de Suceavă. Și astfel jur împrejur Șed în blane de samur, Cu pieptare la un fel 108 {EminescuOpVI 109} Și cu mânici de oțel. Cei ce-n lume se înnalță Cisme roșie încalță, Cisme roși împintinate Și pieptare - mplătoșate, Cămăși
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și să ie tot venitul,... ca să fie pentru chivernisala sfintei mănăstiri”... ― Iaca, sfințite, și un mare agă - Ianache - care și-a făcut casă pe locul “sfintii mănăstiri a marii mucenițe a lui Hristos, Paraschivii, ce se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
păr, clătinându-se de la colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre consilierii domniei, ca pîrcălab al cetății Hotinului"1. Cu altă ocazie, tot Matei Eminescu a mai adăugat la această informație: "Iurăsceștii erau de loc din Hotin și au trecut Prutul doi frați, din care unul s-a stabilit în Țara-de-Sus și altul în Țara-de-Jos
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în 1662, iulie 20, un Iurașco fiul lui Ivașco Cirjău, cu frații și cu sororile sale, vinde satul Săsăști, de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La 5 ianuarie 1561, acest Iurașco, dimpreună cu Tudora și Drăghici, toți copiii Marichii, și cu un văr al lor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La 5 ianuarie 1561, acest Iurașco, dimpreună cu Tudora și Drăghici, toți copiii Marichii, și cu un văr al lor, Andrușco, nepotul Nastasiei, după înțelegerea avută
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din ținutul Cernăuți 12. La moștenirea din aceste sate, Iurașco și-a mai alipit, prin cumpărare, satul Cuciurul-Mic, apoi a treia parte din Românești, de pe Horaiț (Suceava), și mai multe părți din Pomîrla. În timpul lui Aron Vodă, copiii lui Iurașco pîrcălab și-au căpătat întărire pe moștenirea de la mama lor, Tudora. Cu uricul de întărire de la Eremia Movilă (1602, iunie 11) moștenitorii au primit, pe această cale: o treime din Tureatca (partea din mijloc), o treime din satul Stănești (partea din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o treime din satul Stănești (partea din sus) și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a vreunui urmaș de al său. Să cercetăm documentele Joldeștilor, mai apropiate de vremea stolnicului Vasile Iurașcu: la 1787 iunie 6, proprietara Joldeștilor era Ecaterina Balș15. În Condica liuzilor din 1803, Joldeștii apar ținuți în arendă de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl vede pe Vasile Iurașcu "trăind într-o deplină răzeșie la Joldești"23, domnia sa vrea să dovedească documentar că în adevăr acesta a fost descendent din Iurașco pîrcălab de Hotin! Pentru D-sa "amintirile epistolare ale fratelui mezin rămîn documente de autoritate (s. n.)24 iar pretenția originii nobiliare pentru Augustin Z. N. Pop nu e guvernată de grandomanie. Ea pornește de la tradiția de familie, augmentată în subconștient, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]