7,505 matches
-
întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
izvoarele, serile fantastice de vară când stelele-i scăpărau în cale spre salcâmul tăinuitei lui dragoste cu fata Alupului, atunci când scârțâia-n aerul rece-al nopții cumpăna de la fântâna din vale, parcă auzea zbieretul mioarelor când se-ntorceau seara de la pășune, ciripitul păsărilor, foșnetul lin al codrului în jocul șăgalnic al vântului... Alături de el, Veronica se vedea fetiță la Neamț, alergând pe dealurile Filioarei sau până sub zidurile cetății, prin Humulești sau cu maică-se la Agapia șI Văratic; urca apoi
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
ninge cu fulgi veniți din vreme, E iarnă peste tot în infinita natură, Cu frigul nu am nicicând probleme, Când în suflet simt a iubirii căldură. Totul îmi aduce aminte de primăvară, Anotimpul când noi ne-am cunoscut, Mergeam pe pășunea cu iarbă rară, Cu tine, și cum de mijloc te-am ținut. Referință Bibliografică: CÂND STAU SĂ MĂ GÂNDESC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte
CÂND STAU SĂ MĂ GÂNDESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350117_a_351446]
-
Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt sigur, nimeni n-o să creadă, A plâns doar omul de zăpadă!... Referință Bibliografică: BĂTRÂNA IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350147_a_351476]
-
starea moșnenească de existență a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
mai mult decât înstărită, având o mare rugăminte. Un petec de frunză decupată nu ar fi însemnat mare pagubă pentru cei de sus dar pentru el, lumina zilei, razele soarelui dătătoare de viață care i-ar fi scăldat ogorul și pășunea l-ar fi ajutat să-și hrănească gurile flămânde ale familiei. A obținut ceea ce își dorea în schimbul promisiunii de a aduce, din când în când, o mămăliguță aurie, o strachină-două de lapte și o bucată de brânză. A fost începutul
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
diferență de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de „belvedere” unde mase de turiști coboară din mașină spre a fotografia. Și au ce! Dacă numai câmpul de pășune verde din jurul vârfului cât vezi cu ochiul. O raritate, chiar și-n Europa. De fapt mai avem o mare pajiște alpină și în munții din Dobrogea, în care numai lipsa acută de apă trădează marea înălțime față de marea sărată cu
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Dar nu despre aceasta este vorba. Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este aceeași. Pe stâncă pui pas după pas pe locuri studiate, te folosești eventual și de mâini ca punct de sprijin suplimentar. Pe o pășune alpină verde, panta se simte, în special la coborât, dar ai impresia că te deplasezi pe un câmp, e adevărat nu prea bogat în flori ca un luminiș în pădure. Abia când te uiți înapoi, să răsufli o clipă, realizezi
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare suficiente
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici-
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici-
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
trebuia să se țină de pantalonii lui Grapă dacă acesta îl scăpa din mână. Copilul din el nu știa încotro să se uite. Nu mai văzuse atâta lume decât la o aplicație a regimentului din Fălticeni, când toate dealurile din jurul pășunii lor era plin cu soldați înarmați, de credeai că a început un nou război. Atunci un ofițer i-a dat un fel de cutie de chibrituri care o păstra la stână pentru aprins focul. Grapă se uita să-i găsească
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului fulger ghem de frică cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă în laptele amiezii cu adevăruri în doi peri dacă nu înfrunți un risc ți-a secat vigoarea parcă duc în spate câte-o zarcă perceptorii de la fisc Referință Bibliografică: primăvară fără cuc / Ion Untaru
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366587_a_367916]
-
frecventa de 21.3 KHz erau numai bune. Porni emițătorul directional. Mai tare. La maximum. Apa începu parcă să fiarbă. Milioane de stropi săltau zglobii deasupra apei. Zebrele înotau înainte. Unele ieșiseră deja pe malul celălalt și alergau înainte spre pășunile înverzite. Crocodilii, însa, erau foarte agitați. Se zvârcoleau încolo și încoace, aparent fară nici un motiv. Parcă uitaseră de zebre. Dădeau cu coada și cu botul în toate părțile, plescăind prin apă. În cele din urmă se depărtară de grupul de
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
și mai greu „ înțeleasă și conștientizată de constructorii ei” cum o doreau guvernanții. Șefii (pardon, tovarășii) căutau „la greu” strategii și forme care să apropie afectul maselor de jos cu năzuințele supreme ale unei societăți intermediare, dincolo de care se întrezăreau pășunile verzi și înmiresmate ale comunismului (victorios, cum altfel!?) și de care urmau se apropiau cu pași repezi, poate chiar cu viteza fulgerului... Pe rând, nu-i așa?, întâi elita și-apoi prostimea cât cuprinde !? Pentru a ne permite să hălăduim
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
nou în această stagiune a Festivalului de Dans Modern. Să ne amintim că denumirea de „Pilobolus” vine de la un fung căruia îi place soarele, având o remarcabilă abilitate de a se orienta spre sursa de lumină și care crește prin pășuni. Compania Pilobolus și-a început activitatea în 1971, ca o trupă de dans și a dobândit renume pentru calitățile extraordinare obținute evolutiv în acest secol al 21-lea. Astăzi Compania are trei nuclee de activitate în Statele Unite: Teatrul de dans
PILOBOLUS – ADF (AMERICAN DANCE FESTIVAL) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366685_a_368014]
-
fața locului așa cum mi-au trecut prin fața ochilor, prin puterea mea de înțelegere și strecurate prin pânză vibrantă și mereu schimbătoare a emoțiilor. Numele de Las Vegas a fost dat de Antonio Armijo care înseamnă în limba spaniolă pajiște sau pășune. Orașul a fost fondat în plin deșert în anul 1911, deci este unul din cele mai vechi orașe ale Americii. Dar vechiul Las Vegas a început să se dezvolte rapid din anul 1931, odată cu legalizarea jocurilor de noroc. Dacă celelalte
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
întregi, ca să se știe, și să ia aminte toți: „Proclamația de la Câmpeni Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm: Pâmântul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României! Viața în Munții Apuseni nu e ușoară, dar avem pășuni pe care putem să ne creștem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie, care atrag zeci de mii de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
nu-i găsească ucigașii, să îi taie.// Du-i Doamne, la păscut prin cerul nesfârșit,/ Și scapă Doamne, fragila turmă de cuțit.// Hristoase, smulge-le din mâini cuțitul, fă o minune!/ Și turmele de miei, tăiate, să se-ntoarcă la pășune.// Și pentru că mieii nu știu să spere în Înviere,/ Oprește Doamne, mieii cei duși la înjunghiere. Nicoleta Milea, profesoară din Alexandria, cu debut în suplimentul Teleormanul literar din 1970, apreciată a fi printre cei 14 poeți ai zonei, este doctor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
stat totdeauna în ajutor (ps. 9, 34). Domnul stă mereu de-a dreapta celui neprihănit, ca să nu se clatine (ps. 15, 8). El are dragostea păstorului pentru oile sale: Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi. La loc de pășune, acolo m-a sălășluit, la apa odihnei m-a hrănit. Sufletul meu l-a întors, povățuitu-m-a pe căile dreptății... Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine ești" (ps. 22, 1-4
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]