828 matches
-
ne îndepărtăm definitiv de o altă ipoteză construită în jurul acestei secvețe, respectiv “înmormântarea în spațiul familial”, caracteristică unui stadiu îndepărtat al evoluției societății umane. Într-o zi de marți, stâna unui oarecare Dunca a urcat la munte fiind condusă de păcurarul Ion Berciu. Însă în acel an ploile au fost abundente, încât au umflat izvoarele, iar păstorul s-a înnecat “la Luha mai sus de sat” și a fost găsit mort în aval de Luha. Datorită împrejurărilor în care a survenit
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
și pentru oraș. Gestul ei este unul politic și vine din partea unei femei avide după putere" . La alegerile din 30 noiembrie 2008, Camelia Gavrilă a candidat din partea PNL pentru postul de deputat în Circumscripția 8 din Iași - Copou, Sărărie, Centru, Păcurari, Canta, Valea Lupului. Camelia Gavrilă vorbește fluent limbile engleză și franceză. Camelia Gavrilă este coordonator de reviste literare, studii și volume publicate acoperind următoarele domenii: literatură, estetică și filozofie.
Camelia Gavrilă () [Corola-website/Science/313483_a_314812]
-
Biserica „Cuvioasa Parascheva” (Prapa Doamna) din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită între anii 1853-1858 pe locul unei biserici de lemn, mai vechi. Lăcașul de cult este situat pe strada Păcurari nr. 6, lângă Biblioteca Centrală Universitară. Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Depindea inițial de Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac din Iași (demolată în 1913). Biserica „Sf. Paraschiva de Sus” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după "Ruptu Sterpelor" ("Sâmbra oilor", "Măsuriș"), pentru a constitui stâna de vară. Doi dintre păstori sunt mai mari și între
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
acolo mi-oi fi străin"), învelit doar în scoarță de brad bătrân, iar alături de el să fie așezate trâmbița, fluierul, tilinca, toporul etc.; este invocată plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). În unele variante, "testamentul" păcurarului continuă cu prefigurarea sfârșitului anului pastoral (" Și-a zini Ziua Crucii, / Voi la țară-ți coborî"). Mama păstorului va întreba de soarta fiului său ("Măicuța v-a întreba / Coborăsc și eu ori ba?"), însă aceasta trebuie să știe doar că
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
și la școală, din cauza grevei declarate de elevii unor clase. În 10 august a înaintat Ministerului un raport asupra constatărilor făcute cu ocazia conferințelor cu învățătorii din județul Iași. A remarcat pe institutorul Ion Creangă de la Școala nr. 2 din Păcurari, Iași. În 15 august s-a stins din viată la Ipotești, mama poetului, Raluca Eminovici. În 5 septembrie a trimis un raport cu propuneri de reorganizare a școlilor din județul Vaslui, iar în 17 decembrie, judecătorul de instrucție în cazul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Biserica „Sfântul Mina” din Iași se află pe strada Păcurari nr. 116. Zidită la anul 1812, biserica a aparținut comunității lutherane (evanghelice) din Iași, ctitor fiind generalul maior de gardă superioară din armata rusă Johann Georg von Staedler. Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
să circule între ora 7 dimineața și ora 11 noaptea, la intervale regulate de câte 7 minute și jumătate. Prețul unui bilet de călătorie dus-întors era de 15 bani. După un an, în 1901, funcționau 5 trasee (Gară - Piața Unirii, Păcurari - Nicolina, Copou - Socola, Str. Albă - Abator și Tg. Cucu - Sărărie) pe care circulau 19 vagoane. Rețeaua de tramvaie electrice a ajuns să aibă o lungime de 17,307 km, ea ocupând atunci primul loc din România, fiind superioară astfel rețelelor
Tramvaiul din Iași () [Corola-website/Science/319586_a_320915]
-
a avut loc meciul amical de fotbal între echipele DAK și PVSE, cu care ocazie simerienii au aliniat următoarea formație: Pereny, Palatka, Telicsek, Horvath, Schett, Toth, Schobel, Bátsker, Rublitzky, Fried și Kánya, iar formația deveană avea în componență pe Csek, Păcurar, Péter, Grünvald, Hobay, Lengyel, Müllner, Kroll, Kozma, Zudor și Hoszu (ziarul „Hunyadvármegye”, nr.33/15 august 1909). Anul 1910 are, pentru orașul Simeria, semnificația unui al doilea început: cel al unei activități sportive organizate. Dintre disciplinele sportive care se practicau
CFR Simeria () [Corola-website/Science/319116_a_320445]
-
lui Gh. Racoviță, stăpânul moșiei, decedat în februarie 1913. În spatele bisericii se află un cavou cu uși grele din fier, peste care au crescut tufe groase de iarbă. Emil Racoviță a urmat studii la Iași, învățând la o școală din Păcurari cu învățătorul Ion Creangă, apoi la Liceul „Institutele Unite” din Iași, unde i-a avut ca profesori pe Grigore Cobălcescu, Petru Poni și pe Alexandru D. Xenopol, iar colegi pe Grigore Antipa și Dimitrie Voinov. După absolvirea liceului la Iași
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare (1946
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
(n. Dumitru Păcurar, 10 iunie 1955, Stâna, județul Satu Mare) este un poet, jurnalist, analist politic și editorialist sătmărean. În prezent este director general și editorialist la cotidienele "Informația zilei" și "Informația zilei de Maramureș". Totodată a înființat în 2005 "Centrul multicultural Poesis", gazda
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a Dealului Goila dintre Râul Doamnei și Vâlsan și de aici pe sub fruntea prelungă de sub Dealul Boerului și Râpa cu Brazi ajunge în Valea Argeșului. Dacă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pietrișuri, favorizează procese erozionale active și alunecări de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
aurul pe care-l ducea lui Vodă, Amza se deghizează ca pictor bisericesc și se alătură caravanei arnăuților. Ajunși la fostul han al Aniței, Amza află de la Anița (care venise acolo pe furiș) că aurul era ascuns în butoaiele unor păcurari ce fuseseră depozitate în pivniță. Cei doi înlocuiesc aurul cu pietricele. Anița este prinsă de Sârbu și dusă în temnița palatului domnesc de la Mogoșoaia. Ahmed Pașa sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Anița este prinsă de Sârbu și dusă în temnița palatului domnesc de la Mogoșoaia. Ahmed Pașa sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i dea banii promiși. Sârbu aduce pungile cu bani scoase din butoaiele păcurarilor și când le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se întâlnește acolo cu Amza. Între cei doi are loc o luptă, iar Sârbu este
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
evrei: bătut cu ciomege și împușcat. Datorită înfățișării, roșcovan cu barbă, corpul preotului a fost amestecat cu cele ale evreilor măcelăriți și aruncat într-o groapă comună. Cel mai probabil osemintele părintelui Grigore Resmeriță odihnesc astăzi în Cimitirul Evreiesc din Păcurari. În vara anului 2011, la comemorarea a 70 de ani de la pogromul din Iași, s-a încercat, la inițiativa Societății ACREMIS, ridicarea unui monument comemorativ în amintirea preotului martir, pe locul unde a fost, cândva, biserica „Sf. Ilie”. Există un
Grigore Resmeriță () [Corola-website/Science/325618_a_326947]
-
consacrate cunoașterii României”, al cărui prim Director administrativ a fost G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui, avea ca obiective: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost decisă construirea unei clădiri monumentale pe un teren situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au participat mai mulți arhitecți, în final fiind reținute planurile arhitectului Constantin Iotzu; lucrările de construcție ale Palatului Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” s-au derulat între 1930-1934 sub
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind folosită la doar câteva sute de metri distanță, într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii. În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a ființat prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu, membru al Academiei Române. În 1856 acesta a înființat, pe un teren al cărui proprietar era, o grădină botanică ce a existat timp de 30 de ani
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
acesta, ca mită, 300 de lei și o oca de aur de Polonia. Printre faptele sale bune realizate cu o parte din banii adunați, Dapontes nu uită să menționeze că a construit, în apropiere (pe atunci) de Iași, Cișmeaua din Păcurari, schitul Buna Vestire de pe lângă mănăstirea Socola, iar în patria sa, biserica Sfinților Arhangheli din Skopelos. Perioada respectivă a fost nefastă pentru Dapontes, acesta fiind angajat în intrigi de palat și implicat în scandaluri de corupție. În urma calomniilor răspândite de rivalii
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
, cunoscut azi ca Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, este o clădire monumentală din Iași situată în Piața Mihai Eminescu, pe bulevardul Carol I colț cu strada Păcurari. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930-1934 pentru a adăposti sediul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” și biblioteca acesteia. După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității. Prin reunirea fondurilor
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
au fost create în Iași: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost decisă construirea unei clădiri monumentale într-o zonă centrală a Iașului. În 1928 Fundația a decis cumpărarea unui teren viran situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari, teren a cărui suprafață a fost extinsă ulterior prin cumpărarea a aproximativ 1200 m.p. din terenul aflat în proprietatea Bisericii „Cuvioasa Parascheva”, aflată în vecinătate. În imediata vecinatate a acestui teren era situat grupul statuar Monumentul Unirii din Iași, realizat
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
și Dimitrie Cantemir (de Ion Jalea), Ștefan cel Mare și Carol I (Ion Dimitriu-Bârlad și I. Iordănescu). Îndoielile privind capacitatea de rezistență a clădirii au determinat ca, în final, statuile voievozilor să fie amplasate în parcul de lângă clădire, spre strada Păcurari. În anul 1970, cele opt statui au fost mutate din grădina aflată în vecinătatea Casei de Cultură a Studenților, statuile lui Carol I și al lui Ferdinand I fiind înlocuite cu Ioan Vodă cel Viteaz și Petru Rareș, formând astfel
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
Cimitirul evreiesc Ciurchi Tătărași din Iași, cel mai vechi cimitir evreiesc din Țările Române (din secolul al XV-lea), a fost distrus în timpul regimului Antonescu în 1943-1944, o mică parte din oseminte fiind transferate în Cimitirul evreiesc „nou” din cartierul Păcurari. Pe o parte din terenul fostului cimitir există azi un parc (parcul Tătărași), iar pe o altă parte s-au construit blocuri. Cimitirul evreiesc „nou” din Iași, din cartierul Păcurari, este în uz din secolul al XIX-lea (anul 1881
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]
-
din oseminte fiind transferate în Cimitirul evreiesc „nou” din cartierul Păcurari. Pe o parte din terenul fostului cimitir există azi un parc (parcul Tătărași), iar pe o altă parte s-au construit blocuri. Cimitirul evreiesc „nou” din Iași, din cartierul Păcurari, este în uz din secolul al XIX-lea (anul 1881). Cimitirul conține circa 150.000 de morminte, în perioadă interbelică evreii reprezentând aproximativ jumătate din populația orașului. Aici se află „Parcela eroilor evrei căzuți la datorie în războiul pentru întregirea
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]