1,620 matches
-
spus exact căpitanul?" Nu-mi mai amintesc. A zis doar că Mac (porecla lui Sean) e mort. A zis chiar așa sau a zis că Mac s-a sinucis? Nu mai știu, poate c-a zis-o. Ce importanță are? Pădurarul care a anunțat poliția le-a spus că Sean s-a sinucis. De aici a pornit totul. V-ați dus toți la locul cu pricina cu gîndul la o sinucidere, și evident, asta ați și găsit. Toate piesele de puzzle
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sinucis. N-a intervenit nimic nou, s-a convins de unul singur. A doua transformare: hotărît să scrie un articol despre sinuciderile printre polițiști, începe să ancheteze cu toată convingerea cazul fratelui său și revine la imposibilul inițial. Discuțiile cu pădurarul, mai ales, îl fac să-și precizeze imposibilul, să-l justifice. "Este imposibil ca fratele meu să se fi sinucis" devine "este imposibil ca fratele meu să nu fi fost ucis, imposibil să nu fie un omor". Imposibilul unui om
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
realitatea. Ceea ce numim în mod obișnuit realitate nu e, oare, rezultanta confruntării dintre posibilele și imposibilele unui om? Istoria aceasta ne obligă să reconsiderăm o altă evidență pentru spiritul modern, ideea de comunicare. Ce înseamnă pentru oameni să comunice? Ceea ce pădurarul (care descoperă corpul în mașină) spune ofițerului de serviciu, ceea ce acesta îi spune căpitanului, ceea ce ultimul comunică celorlalți polițiști, ceea ce spun ei presei, soției și fratelui, este ceva ce ei nu văd: este non-imposibilul pe care și l-au creat
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum trebuie el să fie), Wien, s.a., 3, 8; 55. Heiner Georg Hartmann, Potasche (Sulful), Quedlinburg, 1835, 1, 8; 56. A. Martin, Repertorium der Photographie (Repertoriu al fotografiei), Wien, 1846, 1, 8; 57. Jgn<natz> Bern<hard> Montag, Rechnen-Unterricht
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și de cartele, țăranii nu aveau nimic din aceste avantaje. De aici, nemulțumirile. Pe 19 decembrie 1949, milițianul șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza pădurarilor. Intră în pădure și iau cu spinarea lemne. Se discută că Statul a avut grijă numai de orășeni și de muncitori, că le-a dat lemne, iar pe frig”. Orice nu convenea puterii comuniste, era considerat delict grav și, prin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui, Sâia, a rămas În memoria gălăuțenilor ca o figură jalnică fiindcă Își pierduse mințile. Era cunoscută și În satele vecine deoarece tot timpul umbla pe la casele oamenilor, cerșind. Familia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și așa s-a născut Toader, care nu mai purta numele de Țăran, ci Vodă, probabil numele acelui Iconar, pentru că al mamei lui nu avea cum să fie, aceasta păstrând numele soțului defunct. Țin minte că o vreme acesta era pădurar comunal și organiza echipe de muncitori care marcau pădurile ce urmau să fie tăiate și organiza echipe de curățare a pășunilor comunale prin defrișare. De câteva ori m-a descoperit tăind lemne de foc fără barță Ăautorizație pentru care se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
descoperit tăind lemne de foc fără barță Ăautorizație pentru care se plătea o sumă de bani), niciodată nu m-a amendat. Știu că fiul său Simion, cu un an mai mare decât mine, l-a urmat pe tatăl lui ca pădurar, deci purta armă. Se pare că din cauza unei femei, Într-o noapte și-a Împușcat mortal un prieten după care a făcut ani grei de pușcărie. Casa următoare era a lui Neculai al Rusului, care se numea Stan - Rus Neculae
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
i se spunea Ion al Ciței Ănu știu dacă această Ciță i-a fost mamă sau nevastă. Porecla lui era Șpițu lui Natea Vasile, cel care urma la rând, i se spunea Vasile al Petri Catrinei și fusese o vreme pădurar. Când se Îmbăta, zicea că Îl Împușcă pe Dumnezeu. Nu a fost ținut mult timp pădurar deoarece, purtând armă, era un pericol social. Urmau apoi Truța Ilie, tatăl lui Vasile Loașcă Petru care era al Cherii și Gheorghe, feciorul lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nevastă. Porecla lui era Șpițu lui Natea Vasile, cel care urma la rând, i se spunea Vasile al Petri Catrinei și fusese o vreme pădurar. Când se Îmbăta, zicea că Îl Împușcă pe Dumnezeu. Nu a fost ținut mult timp pădurar deoarece, purtând armă, era un pericol social. Urmau apoi Truța Ilie, tatăl lui Vasile Loașcă Petru care era al Cherii și Gheorghe, feciorul lui Ilie. Acești Truțești se spune că ar fi venit aici de pe Valea Topliței. Cei doi, Buzdugan
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
enunțuri cărora eventual le lipsesc elementele de conexiune și/sau de coeziune și/sau de progresie. Luăm ca exemplu textul scurt al lui Robert Desnos: (1) PORUMBELUL DIN ARCĂ Blestemat Fie tatăl soției Făurarului care bătu fierul toporului Cu care pădurarul doborî stejarul În care fu sculptat patul În care se născu stră-străbunicul Omului care conduse mașina În care mama ta Îl întâlni pe tatăl tău!3 Conexitatea sintactică a acestui poem este corectă, dar progresia este mult prea forțată în raport cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a învățat să întoarcă unul din capetele grinzii spre intrare. Imediat a intervenit Sfântul Petru și voia să-l dea afară numaidecât; totuși, l-a iertat și de acea dată. Continuându-și pentru a treia oară drumul, a văzut un pădurar ce tăia copaci într-o pădure. Acesta îi lăsa pe cei bătrâni și strâmbi, tăindu-i pe cei drepți, verzi și foarte frumoși. Apropiindu-se de el, țăranul l-a certat. Și iată, imediat a intervenit Sfântul Petru și, de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiindcă noi și frații predicatori i-am învățat pe toți oamenii să cerșească; cine vrea, poate să-și pună o glugă și să-și facă o nouă regulă de religios mendicant. Numărul acestora a crescut, și erau numiți cu ironie pădurari... După ce a mai trecut puțin timp, și-au făcut haine din pânză fină de in, nu din lână aspră, iar dedesubt aveau tunici foarte comode, iar pe spate purtau o mantie din pânză de sac și de aceea au fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Herdelea cel tânăr vorbea bine ungurește, iar taică-său, care era dascăl în sat, aleargă la un moment dat în toate părțile și face propagandă electorală în favoarea deputatului maghiar. Nu mai spun că la petrecerea care urmează după alegeri, un pădurar ungur (parcă așa știu, că era pădurar) strigă ridicând paharul: trăiască românii. - Așa e la Rebreanu, răspunse Codrin. În realitate a fost altfel. - Bine, zic, dar nu ții minte că la Cristur aveam doi unguri colegi gemeni Ugon Ferenc și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
taică-său, care era dascăl în sat, aleargă la un moment dat în toate părțile și face propagandă electorală în favoarea deputatului maghiar. Nu mai spun că la petrecerea care urmează după alegeri, un pădurar ungur (parcă așa știu, că era pădurar) strigă ridicând paharul: trăiască românii. - Așa e la Rebreanu, răspunse Codrin. În realitate a fost altfel. - Bine, zic, dar nu ții minte că la Cristur aveam doi unguri colegi gemeni Ugon Ferenc și Ugon Francisc și în celelalte clase tot
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
lamenteze ! spun politicienii. Nici Homer nu a trăit, probabil, cu bani de la Fondul literar. Uneori obiectele par mai tandre decât noi. Numai câinii mai păstrează, ca atavism, maladia recunoștinței. Lucrurile bune sunt ca aerul. Nu se văd. Scriitorii sunt ca pădurarii. Muncesc chiar dacă nu sunt plătiți. Libertatea depinde de capacitatea omului de a se împotrivi. Soiurile renumite de vin se tem numai de sifon. În viață, nu trebuie să te duci pe drumul care vine. Unii tineri căsătoriți cheltuiesc în luna
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
umane.,. Patria îți poate cere să-ti dai viața, nu să-ți vinzi conștiința. Uneori obiectele par mai tandre decât noi. Numai câinii mai păstrează, ca atavism, maladia recunoștinței. Lucrurile bune sunt ca aerul. Nu se văd. Scriitorii sunt ca pădurarii. Muncesc chiar dacă nu sunt plătiți. Libertatea depinde de capacitatea omului de a se împotrivi. Soiurile renumite de vin se tem numai de sifon. În viață nu trebuie să te duci pe drumul care vine. Unii tineri căsătoriți cheltuiesc în luna
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tot așteptam. Fără speranță, dar cu perseverență. Așa cum aștept și acum în fiecare dimineață când dau drumul la știri să aflu că, în sfârșit, planeta a fost vizitată de ființe extraterestre. Dar nu știri de doi lei cum că un pădurar și un oier din Alabama i-au văzut pe cei trei omuleți verzi cu trompețică în loc de nas, ochi și urechi când l-au răpit pe Mulder și i-au implantat microcipul în picior, mă refer la prima știre reală de peste
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Bent, Beuca, Bica, Bobu, Bord, Borcoș, Bucium, Buceci, Bunaru (formate prin conversiune de la entopicele: agest, „adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putut păstra stadiul arhaic o, nemaifiind racordate la fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și a Regatului Ungar. Toponimele Hunedoara Timișană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și de departajare culturală față de țărănime. Un bun exemplu în acest sens este dat de Sadoveanu în romanul Venea o moară pe Siret: vechilul Filip Nacovici mănâncă, înainte de găină cu caise, o supă, în timp ce fiul boierului este ospătat țărănește, de către pădurar, cu borș. Dar să revenim la Transilvania, tărâm al întâlnirii dintre acru și dulce... Uneori - cum ar fi în cazul extraordinarei ciorbe ardelenești de gâscă (o zeamă arădeană, mai precis, după cum afirmă Radu Anton Roman, care o admiră), de o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Moșiile neamului său se întindeau pe câteva mii de fălcii... cam jumătate din Ținutul Fălciului, până spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune, de sub acoperișul casei pădurarului, prăbușit în flăcări peste el, tras afară, în ultima clipă, pe zăpadă, de Anuca, fata pădurarului. A zăcut în spitalul Spiridoniei din Iași, peste o jumătate de an și a ieșit, cum spunea chiar el... „har Domnului“, cu rănile închise
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
spre miazăzi, dincolo de Mănăstirea Țuțcani, și încă peste câteva sate din Ținutul Tutovei. Moșierul a scăpat cu viață, ca prin minune, de sub acoperișul casei pădurarului, prăbușit în flăcări peste el, tras afară, în ultima clipă, pe zăpadă, de Anuca, fata pădurarului. A zăcut în spitalul Spiridoniei din Iași, peste o jumătate de an și a ieșit, cum spunea chiar el... „har Domnului“, cu rănile închise, cu multe părți din trup mutilate, dar și cu mintea scăpătată, din pricina spaimei. „De atunci, din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
omu‟n pace... îi mai sărea în ajutor câte cineva, cu milă și inimă bună. Lăsați-l cu Dumnezău‟ lui, și nu vă faceți râs di el... că distul ș-o făcut Satan!..“ Câteodată, umbla supravegheat „discret“ de Anuca, fata pădurarului câțiva feciori boierești, cărora le era încredințat, dar de la distanță, că nu-i putea suferi în preajmă. De cele mai multe ori, cu șiretenie, scăpa de „urmăritori“, și îmbrăcat cu blană de lup, sprijinit în toiag, colinda ulițele satelor, ori se afunda
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]