1,566 matches
-
o să mă ții minte. Lupul: Raluca, m-am hotărât, mă duc paznic la oi... Vulpea: Și eu mă duc să-i fac menajul ursului. Raluca: Serios?! Dar ce s-a întâmplat cu voi? Vulpea: Nu vrem să dăm ochii cu pădurarul, bunicul vostru. El nu iartă hoții, și... Ana: Deci doar noi putem să vă iertăm?! Vulpea: Voi sunteți copii și iubiți animalele, chiar dacă ele mai greșesc uneori. Lupul: Apoi eu nu pot uita că Raluca m- a crescut cu biberonul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
roșie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos și rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea și ghiocelul, prima floare care apare primăvară. IV. Lucrări cu materiale din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze și flori presate,soluție de lipit, hârtie colorată; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: Desenarea peisajului Etapă a ÎI- a: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
a: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit Etapă a III-a: Realizarea ramei desenului Etapă a IV-a: Finisarea lucrării d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA : Tehnologii DISCIPLINĂ : Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Activități cu materiale din natură SUBIECTUL : “Căsuța pădurarului“ TIPUL LECȚIEI : Formare de priceperi și deprinderi SCOPUL : formarea priceperilor și deprinderilor de de a realiza peisaje, utilizând elemente din natură, folosind tehnică colajului OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1 - să precizeze însușiri ale unor materiale din natură O2 - să sorteze materialele observate
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
farmacistă care le-a arătat copiilor că unele plante sunt surse de sănătate și însănătoșire, povestindu-le despre ceaiurile și siropurile pe care și ei le consumă când sunt bolnavi; - în derularea proiectului “Fereastră spre natură” am cerut ajutorul unui pădurar de la Ocolul Silvic din localitate, care le-a povestit copiilor despre rolul acțiunilor de împădurire care au loc anual în pădurile noastre, despre rolul pădurii ca “plămân verde” al planetei noastre, despre relațiile strânse între pădure și viețuitoarele pădurii. Copiii
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
localitate, care le-a povestit copiilor despre rolul acțiunilor de împădurire care au loc anual în pădurile noastre, despre rolul pădurii ca “plămân verde” al planetei noastre, despre relațiile strânse între pădure și viețuitoarele pădurii. Copiii au aflat cum îngrijesc pădurarii copacii bolnavi, cum au grijă să asigure hrană pentru animale când este cazul. În cadrul aceleiași acțiuni li s-a povestit copiilor despre neglijența oamenilor în folosirea focului în pădure, în diferite scopuri și consecințele grave ale acestei grave neglijențe; - activitatea
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
la economisirea drastică a materiilor prime și combustibililor. Oamenii se orientaseră - văzând că primăria le aducea pentru Încălzire cărbuni cu care sătenii nu erau obișnuiți - către rudarii care din asta trăiau: prăduiau noaptea codrii patriei. Bineînțeles, mână În mână cu pădurarii și chiar cu milițienii, care Își aveau procentele lor din afacere. Cum Îndrăznea vreun rudar să vândă o căruță de lemne fără să plătească taxele cuvenite, cum era chemat la post, bătut cu meșteșug, fără urme, și convins să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era chemat la post, bătut cu meșteșug, fără urme, și convins să nu mai facă altă dată. Așa, tot satul avea lemn bun, de stejar sau cer, cumpărat la prețuri de zece ori mai mari decât cele oficiale, iar burțile pădurarilor și milițienilor se rotunjeau, dând semn semeț de bunăstare. Școala nu pupa În mod normal lemne, ci numai cărbuni, cu care Îngrijitorii nu se prea descurcau, că nu ardeau cum trebuie, miroseau urât și se aprindeau greu. Directorul, nebun cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al dragostei În curtea școlii vechi, pe gardul de ciment al lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Au plecat apoi lălăind pe drum. N-au ajuns nicidecum la destinație: Repetentu, copleșit de atâta băutură, a căzut În șanțul săpat de pădurari de-a lungul drumului ca să nu poată intra cu căruțele hoții de lemne. N-a izbutit să se ridice, s-a târât nițel În patru labe și a adormit cu fața de alcoolic juvenil Înfundată În stratul de frunze uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din fotografie; prețul ardeiului gras a scăzut dramatic pe plan local din pricina supraproducției obținute, În urma folosirii unui Îngrășământ secret, de controversatul grădinar și mic comerciant, domnul Palică, zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
controversatul grădinar și mic comerciant, domnul Palică, zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut țăndări pușca de trunchiul unui stejar, l-a lăsat să zacă, inconștient, În buruieni, a descărcat lemnele În curtea cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dintotdeauna Îi fusese frică să Înoate și și-ar fi dorit, prin acea Înfruntare a ultimei spaime, să dea dacă nu o palmă, măcar un bobârnac existenței sale nu prea fericite. În primăvara care urmase iernii dispariției celor doi, un pădurar găsise pe fața dinspre Dunăre a Digului ghetele scâlciate ale lui Foiște și cizmele de cauciuc ale lui Repetentu. Anchetatorii, fără să dea o soluție oficială, presupuseră drept cauză a disparițiilor dublul suicid prin Înecare. Deodată, poveștile și Întâmplările Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în timpul lupelor, dar a reușit să se ascundă timp de trei zile într-o scorbură, nu departe de locul înfruntării. Însă de durere, de foame și de sete a fost nevoit să iasă la lumină. A fost prins de trei pădurari, care l-au predat Securității 55. Cu tot cu cei arestați în București, numărul membrilor din grupul „Arnota“ reținuți de Securitate se ridica la 1156. • Monica Grigore, op. cit., p. 107 (doc. de la ACNSAS, fond „Penal“, dosar 145, vol. 1, f. 164-165). 48
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
frecventa asiduu lumea acestei minorități sexuale. Ca și în cazul altor anchete, investigația de fapt divers trebuie să scoată la lumină un aspect nebănuit al întâmplării de la care pleacă. Dacă niște țigani prinși la furat lemne dau în judecată pe pădurari pentru agresiune și privare de libertate, miza anchetei se va muta pe o problemă juridică mai puțin cunoscută: legitima apărare și felul în care legea apără proprietatea de stat. Dinamică și atentă la cele mai mici detalii, ancheta de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au purtat, așa cum era de așteptat, în jurul unui conspiraționism ieftin, care n-a depășit nivelul bârfelor din satul copilăriei mele în care oamenii fabulau intens despre averea gestionarului de la Mat sau despre numărul de iubite pe care le avea noul pădurar. Atât gestionarul, cât și pădurarul reprezentau fiecare, în sine, un centru de putere, iar puterea a avut mereu ceva misterios și ascuns, care ridică multe întrebări și care provoacă până și imaginația ultimei babe. Așa am auzit acum și despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așteptat, în jurul unui conspiraționism ieftin, care n-a depășit nivelul bârfelor din satul copilăriei mele în care oamenii fabulau intens despre averea gestionarului de la Mat sau despre numărul de iubite pe care le avea noul pădurar. Atât gestionarul, cât și pădurarul reprezentau fiecare, în sine, un centru de putere, iar puterea a avut mereu ceva misterios și ascuns, care ridică multe întrebări și care provoacă până și imaginația ultimei babe. Așa am auzit acum și despre criză, de la oameni cu pretenții
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sine că ar fi fost un bun sihastru. De fapt, se hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
câte-un cioban” (516); de asemenea, pe fratele său, că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi declară: „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”. Tot de aici, din eșecul ipostazei sale esențiale, admirația pentru geniile anonime și „ratate” istoric, pe care le invocă adesea, sau contemplația a ceea ce există fără conștiință, în afara istoriei și în afara agitației unui ego. Orice frustrare a eșecului s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
când am prilejul să lucrez ceva cu brațele, e parcă m-aș întoarce la copilărie. Nu eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în fața motivului descris in toate amănuntele. Reîntâlnirea cu livezile și câmpul înseninat de bucuria revederii este leit motivul creației sale.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 62) Simuț Gheorghe Pictor Localitatea: Borod, județul Bihor Studii: Pădurar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. Silijevschi Anton Sculptor Localitatea: București Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mantie groasă totul Îin jur. Pădurea este albă, strălucitoare și scânteiază În mii de luminițe. Împodobită cu zăpadă, seamănă cu un castel din basme. În timpul iernii, animalele sălbatice Îsi găsesc greu hrana. Mai În mijlocul pădurii este o poieniță În care pădurarul duce fân pentru căprioare. Într-o zi, cum mergea el prin pădure, a găsit un ied mic, aproape Înghețat de frig. Avea o blaniță ca mătasea, botul mic și doi ochi blânzi ce străluceau ca două mărgele. Avea picioarele zdrelite
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
o zi, cum mergea el prin pădure, a găsit un ied mic, aproape Înghețat de frig. Avea o blaniță ca mătasea, botul mic și doi ochi blânzi ce străluceau ca două mărgele. Avea picioarele zdrelite și nu mai putea merge. Pădurarul l-a adăpostit sub haina sa și l-a dus acasă. La Început l-a ținut În casă la căldură, i-a Îngrijit rănile și l-a hrănit cu lapte. Iedul și-a revenit repede, dar era mereu trist. S-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a dus acasă. La Început l-a ținut În casă la căldură, i-a Îngrijit rănile și l-a hrănit cu lapte. Iedul și-a revenit repede, dar era mereu trist. S-a Învățat cu toți ai casei, iar copiii pădurarului se jucau cu el. Dar a sosit primăvara, zăpada s-a topit și pădurea a Înverzit. Iedul se joacă acum prin curte, dar se uită mereu spre pădure, parcă l-ar striga cineva. Într-una din zile, a ieșit din
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
din curte, s-a apropiat de pădure și, În salturi ușoare, a pătruns În adâncul ei. Copiii l-au strigat, au alergat după el, dar nu l-au mai văzut. După câteva luni, În fiecare seară se apropia de casa pădurarului un cerb mare cu coarnele ramuroase. Toți și-au dat seama că acela era puiul de căprioară. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E Prietena mea, cartea Din cele mai vechi timpuri se știe zicala: "cine are carte are parte
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
lucrate la roată, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1972. Material inedit în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 115. 80. Miclești (comuna Miclești), județul Vaslui a) În Fundătură: la numai 200m sud-vest de Casa Pădurarului și la aproximativ 1,5 km sud-est de localitate s-au descoperit fragmente de vase-borcan specifice secolelor VI-VII și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 180
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]