804 matches
-
răspândită "cultura Coțofeni" urmată de "cultura Schneckenberg", atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține "culturii Wietemberg" care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia, Țufalău și Pădureni. În perioada târzie a bronzului apare "cultura Noua", descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate. Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: "Ținutul Pădurenilor", "Țara Zarandului", "Valea Mureșului", "Țara Hațegului", "Valea Jiului". În urma votului consilierilor județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este David Adrian Nicolae (PNL). Componența Consiliului Județean Hunedoara (33 de consilieri) ales pe 5 iunie 2016: Județul este compus din 7
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre. În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
pe cursul râului Crișul Alb. Teritoriul administrativ al orașului are o suprafață de 119 km și se desfășoară în Câmpia Crișului Alb de-o parte și de alta a râului cu același nume. Orașul a luat ființă prin unirea localităților Pădureni și Chișineu (Ineul Mic). Din punct de vedere administrativ, localitatea Nădab este sat aparținător orașului Chișineu Criș. Cât privește extremitățile orașului, respectiv teritoriul administrativ al orașului, la vest se mărginește cu teritoriul comunei Socodor, la sud cu cel al comunei
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
(în , , ) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Mânăstioara, Pădureni și (reședința). Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al unsprezecelea centru urban ca mărime al județului. Siret este unul dintre cele mai vechi orașe din
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cu comună Mihăileni din județul Botoșani (la est), cu comunele Grămești, Bălcăuți și Dornești (la sud) și cu comună Mușenița din județul Suceava (la vest). Suprafață teritoriului localității este de 4337,96 hectare. Orașul Siret administrează două sate: Mânăstioara și Pădureni. Orașul se află în regiunea extracarpatica a Bucovinei, într-o zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
subsidii. Sunt atestate existența unei organizări de tip politic și militar, fiind descoperit tezaur de vase de argint la Muncelul de Sus, piesele de harnașament de bronz placate cu foita de argint de la Sabaoni, sau inventar de urne funerare de la Pădureni, incluzând fragmente de țesătura cu fire de aur și obiecte de podoaba. Trăiau sub tutela altor populații de la est și nord-est de Carpați. După înfrângerea costobocilor de către Marcus Aurelius, carpii s-au manifestat și au pătruns în Dobrogea în 238
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
județul Constanța. În județul Tulcea, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Beidaud, Stejaru, Agighiol și Izvoarele. În județul Constanța, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Vama Veche "(Yilanlîk)", Negru Vodă "(Kara Omer)", Tătarul "(Azaplar)", Șipotele "(Ghiol-Punar)", Pădureni "(Nastradin)", Topraisar, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia, Constanța. În unele perioade istorice, România a deținut și alte teritorii în care trăiau găgăuzi: înainte de 1878 (Cahul, Izmail și Bolgrad), între 1913 și 1940 (Cadrilater), între 1918 și 1940, respectiv 1941-1944 (Basarabia). De asemenea
Găgăuzii din România () [Corola-website/Science/315081_a_316410]
-
de cult. Mediatizarea cazului, încetul cu încetul a deviat atenția publicului de la soarta bisericii de lemn, concentrându-se asupra problemei patrimoniale în ansamblul ei. Azi, lemnele care altădată formau biserica de lemn se află stivuite departe de Băișoara, în satul Pădurenii din comuna Tritenii de Jos, județul Cluj. Biserica era construită în anul 1852 și avea hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Vechea biserică a satului a fost distrusă de salvele de tun trase în Revoluția de la 1848, satul rămânând fără
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a fost strămutată în satul Pădurenii cu destinația de schit ortodox și cu scopul de a-i servi și pe credincioșii din Pădurenii.
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) întărește această danie în anul 1708. În anul 1756, domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753 și 1756-1757) mai dăruiește lăcașului o parte din islazul târgului Siret pe care se află astăzi satele Negostina și Pădureni. În anul 1775 s-a înființat Schitul Sf. Onufrie, dar acesta a fost desființat de către autoritățile austriece în 1785. Biserică "Sf. Onufrie" devine biserică parohiala a satului Mânăstioara. Averea schitului a trecut în seamă administrației fondurilor și moșiilor statului din
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
lui Tibor Pálffy, fiind filmată de regizor. Hilda Péter a afirmat că a fost impresionată de scenariu de la prima lectură. Filmările au fost realizate în iulie 2006 și au durat 17 zile, ele desfășurându-se la Sfântu Gheorghe, Comandău, Slimnic, Pădureni (creditat Pădfureni), Belani (creditat Belami), Măgura, Lacu Roșu și în alte zone din estul Transilvaniei. Regizorul a ales acele locații din dorința de a obține o autenticitate mai mare și din respect pentru tradițiile locale, precum și din motive economice. Peter
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
fost ridicată între anii 1927-1938. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Feiurdeni din județul Cluj este situată la 15 km nord de Cluj-Napoca, având ca vecini la sud localitatea Câmpenești, la nord localitățile Pădureni (Făgădauă) și Măcicașu, la vest localitatea Borșa și la est Fânațele Clujului. În trecut, satul era locuit în marea majoritate de români, fiind înconjurat de păduri și dealuri înalte. Prin mijlocul satului trece un pârâu numit Pârâul Feiurdenilor, ce se
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
cu mâna pentru a împodobi biserica, sunt înscriși cu toții în Cartea de Aur care se găsește în arhiva parohiei. Clopotele bisericii sunt în număr de trei: două sunt cumpărate de Ioan Rus din Feiurdeni și unul de Pop Ștefan din Pădureni. În 1917, la 15 ianuarie, autoritățile austro-ungare au rechiziționat un clopot pentru a fabrica din el tunuri. Din această cauză preotul a propus oamenilor să se facă o colectă și să se cumpere alt clopot în locul celui rechiziționat. În fața bisericii
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
în vestul României, pe teritoriul județului Timiș. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Timiș pe teritoriile administrative ale orașelor Buziaș, Ciacova și Recaș, și pe cele ale comunelor Chevereșu Mare, Foeni, Ghilad, Giera, Giroc, Giulvăz, Moșnița Nouă, Pădureni, Parța, Peciu Nou, Racovița, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag și Topolovățu Mare. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
(n. 20 octombrie 1971, Poiana Răchițelii, Cerbăl, Hunedoara) este un actor român de teatru și film. Puiu se trage dintr-o familie de pădureni din Ținutul Pădurenilor, Munții Poiana Ruscă județul Hunedoara. În toamna anului 1987 la vârsta de șaisprezece ani Puiu începe cursurile de actorie la Școala Populara de Artă Deva continuând în paralel studiile la Liceul din Geoagiu susținut conspirativ de bunica
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]
-
(n. 20 octombrie 1971, Poiana Răchițelii, Cerbăl, Hunedoara) este un actor român de teatru și film. Puiu se trage dintr-o familie de pădureni din Ținutul Pădurenilor, Munții Poiana Ruscă județul Hunedoara. În toamna anului 1987 la vârsta de șaisprezece ani Puiu începe cursurile de actorie la Școala Populara de Artă Deva continuând în paralel studiile la Liceul din Geoagiu susținut conspirativ de bunica sa. În vara
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]
-
Biserica de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe locul primit prin reforma agrară o biserică de lemn acoperită cu țiglă, cu hramul Sfânta Treime. Lucrarea a fost încredințată meșterilor Ioan Kiss și Ioan Fülöp din Sic. Banii necesari lucrării au provenit din vânzarea pădurii, iar
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum „După Grădini"). A fost folosită până în 1913. În 1930 a fost dăruită ortodocșilor din Pădureni (Țop). Icoanele împărătești din fosta biserică de „după grădini" (Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae) au rămas în Diviciorii Mari. Biserica a fost dotată cu un iconostas sculptat de Wilhelm Ruprich din Dej, pictată între 1937-1938 de Iuhasz
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
Ținutul Pădurenilor este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestulul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Timiș), pe teritoriile administrative al comunelor
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
națională de 150 ani de la fondarea Dinastiei Române, s-au făcut pași importanți pentru unificarea mișcării monarhiste din România, dar și pentru stabilirea unor relații de colaborare cu organizații similare din străinătate. Lucrările congresului au fost conduse de domnul Claudiu Pădurean, jurnalist clujean, decorat de Casă Regală cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate în anul 2015 și de domnul Daniel Nicodim, președintele organizației ANRM Prahova. Au participat în jur de 150 de membri și simpatizanți ai Alianței Naționale pentru Restaurarea
Nume mari în cosiliul de onoare al ANRM: Caramitru, Rebengiuc, Oana Pellea () [Corola-website/Journalistic/101162_a_102454]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a început în 1923 la Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din București (1931-1938) cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ștefan Popescu (teorie-solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail Jora (armonie
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]