2,791 matches
-
o lacrimă/ într-un sertar/ câteva rânduri neterminate/ și un pix// încerc să-mi decodez durerea” („azil într-o cicatrice”, p. 22). Versurile finale par apropiate de „Scară la cer” a lui Marin Sorescu, nu numai prin imaginea firului de păianjen, ci și prin simbolistică și ideea morții. Doar că la Teodor Dume, moartea este „intrarea într-un alt anotimp”. Versurile se scufundă într-o boală fără leac, apropiată de cea a „cântăreților bolnavi” blagieni. Impresia aceasta este dată nu numai
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
pe cei ce te-au supus. Doar răul mai plutește-n aer, asculți minciuni cu ritm dement, și vezi în jurul tău doar fraieri, zâmbind, că n-au nici un prezent... Chiar nu mă mir, ca-ți pierzi puterea, în pânze de păianjen, mut, te lupți de-o viață cu durerea, să ștergi un vis nepriceput. Suspans și agonie geme, vrând lumea asta s-o-nțelegi, prea mulți de adevăr s-or teme, dar fară legi, cum să-l dezlegi? Ai obosit să
DINTR-O VIAȚĂ, CE SE PIERDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369910_a_371239]
-
2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PENTRU CĂ MERITAȚI Îmi surprind privirea uneori încremenită rânjet întins peste botul pisicii în strădania de-a mesteca amarul fir de iarbă și mă scutur să-mi desprind gleznele de nevăzuta pânză de păianjen ce a cuprins pe nesimțite locul ca o pasăre-mpușcată zvâcnește inima și cade alături în zbaterea-i haotică aud strigătul lui Munch în fața și-n spatele meu din ochii uriașelor panouri mă urmărește scurgându-se hipnotizant pielea cu solzi colorați
PENTRU CĂ MERITAŢI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370049_a_371378]
-
înspre fericirea spicelor. Nu vreau să știu în care clopote ți-a bătut luna, nu trebuie să îmi mărturisești în câte culori ți s-au nuanțat orele. Nu vreau să îți împui capul cu întâmplările aerului, cu împletirile firelor de păianjen, îmi place când te simt luminos, rege peste lanul surâsului, îmbogățindu-mi crângul cu înfloriri mângâioase. Îmi place să te simt lipit de pielea bucuriei când mă îmbrățișezi cu toate chemările dorului. A cântat cocoșul de răsare cântec peste timpanul
DRAGOSTEA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370474_a_371803]
-
deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele, simbolul credinței, pomul vieții, coronița miresei, ce simbolizează coroana lui Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru cobalt. Tehnica pregătirii ceramicii
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
vită care trebuie să fie egale ca număr cu al culorilor folosite se fac punctele care învârtite într-un anumit fel iau forma motivului dorit, cu ajutorul gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și au creat produse noi, ecologice, simple, de culoare roșie, galbenă, albastră sau în combinații proprii, derivate din culorile de bază: maro, crem și alb
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fiind totuși culorile vesele: nuanțe de galben și portocaliu, maro, roșcat, verde, pe unele vase încercându-se o imitare a scoarței de copac, pe altele aplicându-se o rețea de linii foarte subțiri, negre, adeseori sub formă de pânză de păianjen. Scopul artei domnului Florea Ștefan nu este numai utilitar și decorativ, ci și de a le crea o stare psihică, pozitivă vizitatorilor și cumpărătorilor. Rod al imaginației creatorului sunt și bijuteriile lucrate manuale, din argilă policromă de către Sârbulescu Nicoleta, Râmnicu-Vâlcea
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
abonamente la salina artificială astfel realizată, o adevărată sursă de sănătate. Altul, folosind toate zdrențele adunate în casă de mai multe generații le-a transformat în păpuși artizanale care se vând ca pâinea caldă. Altul face tablouri din pânză de păianjen care, rarități absolute, sunt vândute cu mii de dolari. Acești oameni nu și-ar permite chefuri cu sute de lăutari. Si pentru ce oare? Faci un chef, mai domol ca Băsescu la cârciumă, nu o nuntă cu 1000 de automobile
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
diferiți,/ Egali în aparență: călăi și asupriți?” E-atât de bine - (Floare Ranta Cândea) E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor...” Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora. Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
Și eu, oare n-am mâncat? Dacă aș mânca hrana rușinii și a blestemelor, aș fî acela care, o dată cu venirea iernii, ar aveaacoperământ de stuf!" Și tu, auzind de la el aceste vorbe, l-ai lovit și l-ai prefăcut în păianjen: l-ai făcut să stea în mijlocul scripetelui cu găleți pentru scos apa din puț: nu poate nici să urce, nici să coboare pe ciutură! Și cu mine, dacă mă iubești, asemeni te vei purta!" Zeița înfuriată trimite Taurul Ceresc împotriva
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Se circulă în ambele sensuri, sunt drumuri înguste ca un fir de ață străbătute de miile de furnici care cară mari poveri în spinare... Toate se îndreaptă spre un mușuroi. Acolo este cetatea lor. Lupta pentru existență ne-o reamintește păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană. Tufele de soc sunt îmbujorate de floriile lor mari și albe ca zăpada care par presărate cu diamante multicolore... Aceste diamante sunt insecte
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
sunt atât de obosită, încât voi refuza să-mi mai las simțurile să vibreze. Ard și nu știu până când, pentru că am obosit de când mă zbat în pânza umbrelor ca peștii în năvod și tot nu găsesc o rezolvare a vieții. Păianjenul Mi-a întins viața o pânză, o pânză deasă, atât de deasă, încât nu-mi mai văd umbra proiectată pe ecranul cerului. Sunt victima unui păianjen, iar păianjenul e propria-mi viață. Mă zbat în pânza vieții și ea mă
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
pânza umbrelor ca peștii în năvod și tot nu găsesc o rezolvare a vieții. Păianjenul Mi-a întins viața o pânză, o pânză deasă, atât de deasă, încât nu-mi mai văd umbra proiectată pe ecranul cerului. Sunt victima unui păianjen, iar păianjenul e propria-mi viață. Mă zbat în pânza vieții și ea mă leagă, mă leagă cu fire de mătase, multe, subțiri, ca pe-o regină, ca să cred că-mi oferă nectar, dar eu vreau libertate. Atunci când voi reuși
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
ca peștii în năvod și tot nu găsesc o rezolvare a vieții. Păianjenul Mi-a întins viața o pânză, o pânză deasă, atât de deasă, încât nu-mi mai văd umbra proiectată pe ecranul cerului. Sunt victima unui păianjen, iar păianjenul e propria-mi viață. Mă zbat în pânza vieții și ea mă leagă, mă leagă cu fire de mătase, multe, subțiri, ca pe-o regină, ca să cred că-mi oferă nectar, dar eu vreau libertate. Atunci când voi reuși să-i
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
-mi viață. Mă zbat în pânza vieții și ea mă leagă, mă leagă cu fire de mătase, multe, subțiri, ca pe-o regină, ca să cred că-mi oferă nectar, dar eu vreau libertate. Atunci când voi reuși să-i citesc vraja păianjenului, voi putea alerga liberă, dar vraja e de nedesfăcut, e ca o umbră ascxunsă pe o lespede ce te acoperă cu fiecare secundă ce-ți atinge fruntea în timp ce păianjenul te soarbe picătură cu picătură, până te usucă și rămâi o
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
dar eu vreau libertate. Atunci când voi reuși să-i citesc vraja păianjenului, voi putea alerga liberă, dar vraja e de nedesfăcut, e ca o umbră ascxunsă pe o lespede ce te acoperă cu fiecare secundă ce-ți atinge fruntea în timp ce păianjenul te soarbe picătură cu picătură, până te usucă și rămâi o umbră. Libertate În jurul meu s-au întins lanțuri grele; Păreau de-argint, platină și aur, să nu mai părăsești închisoarea deșertăciunilor acestei vieți ce-a tăiat vițelul cel îngrășat
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
luciul acesteia, s-a distorsionat intrând într-un con de umbră, apoi totul s-a transformat într-o noapte întunecoasă... ... Legată la ochi, mergea printr-un tunel părăsit, pustiu, lipsit de orice fel de zgomote. Erau foarte multe pânze de păianjen, pe care le simțea alunecându-i pe față, pe mâini și pe trup, învăluind-o și împiedicând-o să se deplaseze. Încerca să le rupă, pentru a-și face loc să treacă, dar nu reușea. Pânzele se tot întindeau ca
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
face loc să treacă, dar nu reușea. Pânzele se tot întindeau ca un elastic, încurcând-o și provocându-i oroare și teamă. Era foarte speriată, mai ales că avea senzația cumplită că rămâne fără aer. Pe neașteptate, toate pânzele de păianjen au început să se retragă până nu le-a mai simțit prezența. În urma lor s-a descoperit o gură de ieșire, prin care o lumină orbitoare răzbătea prin legătura de pe ochii Emanuelei... O transpirație rece îi învăluia întregul trup. Tremura
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
există „agape” care să țină strânsă legătura dintre suflete și duhuri ... niciun psiholog bun din întreaga lume nu mai poate relega ceea ce de fapt a fost doar un „foc de paie”, „un castel de nisip” ori o simplă „pânză de păianjen”. Judecând drept, putem concluziona ușor ce puțini oameni au dragostea „agape” care face să persiste frumos atât o prietenie - „filio” - dar chiar și o viață intimă binecuvântată și lăsată pe pământ de Dumnezeu adică “erosul” în cadrul unei căsnicii. Ce fel
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
care sunt prizonier în propriile mele gânduri nu mai am nimic de făcut îmi rod neputințele din urma genunchilor și aștept nu sunt pregătit pentru asta cobor în mine ca într-un oraș pregătit de război cu vitrinele agresate de păianjeni pendulez între două liniști și respir din trupul meu se hrănește o durere știu asta însă am senzația că-n prea târziul din mine se derulează o altă poveste îmi lipesc obrajii de palme și-mi imaginez o haltă în
RUGĂ FĂRĂ ADRESĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353274_a_354603]
-
Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poem HIERATIC XVIII de David Sofianis reeditare 1.11.2015 A.D. Zbor veșnic Atârnă-un fir de păr de mâna ta o frază ca o o pânză de păianjen într-o secundă toată teama ta s-a strâns ca o omidă de sihastru discursul minții tale de albină ce zumzăie cu aripi de cristal adună toată mierea cea sublimă în plin căușul tău de bumerang lungite-ți sunt privirile
POEM HIERATIC XVIII-ZBOR VEŞNIC de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353289_a_354618]
-
Roman și Ștefan. Așa s-a născut romanul „Tarantula”, care a cunoscut până acum trei ediții. Titlul romanului este o metaforă de o mare forță de sugestie. Tarantula este, după cum ne spune „Dicționarul explicativ al limbii române”, o specie de păianjen mare din țările meridionale cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură e veninoasă. Figurat, ne spune dicționarul, „e ceva care se manifestă cu violență, aspru, grav, jicnitor, insultător
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
misterios al clădirii vechi, cu coloane antice dantelate, se ivea scara imensă, arcuită, de-a lungul căreia luminau straniu, ochii dovlecilor de Halloween, cu lumânări aprinse în interiorul lor, deasupra cărora, pe pereții marcați de vreme ai așezământului, străjuiau pânze de păianjen decorative, având atârnate din loc în loc câte-o vrăjitoare sau o altă ființă diavolească. Din față, zâmbea ironic - fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual al colegiului
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual al colegiului, având montate de borurile pălăriei sale, niște coarne de drac răsucite iar în mustățile țepene atârnând pânze de păianjen. Funcționarul observă fumul care îl introdusese brusc într-o ceață deasă și care dădea locului mai mare spaimă. Dar urletele și strigătele înfiorătoare îl făcură chiar să leșine. Noroc că prin fum, apăru neclară forma îndesată a directoarei, îmbrăcată în
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
cele de elită ale Capitalei, l-ați transformat în “Dracula-Parc“? Din nou, niște urlete fioroase opriră cuvântarea inspectorului. - Din câte știu, nu ne-ați cerut voie! N-a existat nicio aprobare! continuă acesta indignat. Pe perete la intrare, atârnată printre păianjeni, agățată de mâna unei vrăjitoare fioroase, flutura înspăimântător „Hotărârea inspectoratului școlar” prin care, orele de la clasă nu pot fi înlocuite, cu alte activități de învățământ, decât cu aprobarea Inspectoratului Școlar. Dar “Directoarea Diavolo“ era o “La diabla“ adevărată și nu
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]