44,744 matches
-
glazurat cu noxe automobilistice și având în fundal cotcodăcelile cât de cât discrete ale câtorva puicuțe ascunse într-un balcon pentru a fi salvate de la eutanasie(re?). Abia începuseră telejurnalele și, peste țară, se rostogoli vestea că domnul Președinte Băsescu, părăsise "Elias"-ul punând de-o vizită inopinată la ședința Guvernului... Din reportajul tv, am văzut în sala de ședințe un fel de brâncușiană "Masă a tăcerii" în ediție nouă și adăugită, cu scaune (fotolii!) ocupate de vietăți-variante ale "Gânditorului" lui
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
de acest tip apare într-o democrație neconsolidată, dar poate duce la un dezastru. Dezastrul nu constă neapărat în prăbușirea economiei, că pe asta o mai reconstruiești, dacă ai cu cine; dezastrul constă în faptul că tot ce e valoros părăsește țara, iar gunoaiele intelectuale rămase nu au nici o posibilitate de a construi ceva performant. Democrația exclude embrionii unei viitoare tiranii, dar, dacă tirania reușește să se instaureze, degeaba plângem că am votat ca orbii. Problema noastră nu e Gigi Becali
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
este. Scriitori precum Mihail Villara sau Pavel Chihaia, autorii unor mai mult decât promițătoare romane de debut, s-au văzut aproape instantaneu trecuți la index (Mihail Villara, pseudonimul literar al fostului președinte al tineretului liberal, Mihail Fărcășanu, a reușit să părăsească țara înainte de instaurarea regimului comunist, a devenit un critic al acestuia la posturile occidentale de radio și, firește, referirile publice la persoana sa au fost interzise; Pavel Chihaia, după cum singur mărturisește într-o scrisoare către I. Negoițescu, a fost dat
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
vrei să cunoști cu adevarat. 1062. Ură este față pălmuita a iubirii. 1063. Diferența dintre o iluzie și alta stă doar în visul ce se va destrăma odată cu venirea zorilor morții. 1064. Asculta ploaia de suflete a stelelor ce-și părăsesc bolta spre a se naște aici, ascultă cum se lovesc de asfaltul neputinței noastre de a fi eterni. 1065. Numai moartea poate evalua nepărtinitor viața. 1066. Doar Dumnezeu poate beneficia de toate scuzele fiindcă El este Totul. 1067. Te rog
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea proprietarului, la 31 august 1946, întreaga avere a fost confiscată și repartizata gratuit unui cadru de nădejde al dictaturii proletare. Margareta, soția înaltului demnitar, împreună cu cele două fiice, Sandra și Măriuca, au fost somate să părăsească urgent locuința, cu un singur geamantan, în care să-și ia numai câteva haine de strictă necesitate. Fără valori, bijuterii și alte obiecte, care figurau că sunt confiscate. În clipa plecării, când cele trei ființe întristate, aflate în derivă, au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de poliție fuseseră anchetați ore în șir, ceea ce i-a determinat să părăsească meleagurile natale unde nu se mai simțeau în siguranță. Într-o zi am primit o invitație de la ei și am hotărât să plec pentru a ocroti o ființă tânără care purta un vlăstar ce trebuia să se nască într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ale politicii. Obținusem viza pentru Canada și îmi rezervasem biletul de avion. Știind că este un drum fără întoarcere am zăbovit un timp pe străzile orașului meu drag de care mă legau atâtea amintiri și pe care aveam să-l părăsesc pentru totdeauna. Mam reîntors pentru ultima oară în acea zonă devenită între timp legendă a Pieții Universității pentru a lua cu mine ceva din atmosferă acelui miracol ale cărui ecouri dăinuiau încă în inima mea. Am privit cu duioșie Universitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul. Ea nu mai posedă aproape nimic. Cutremurul le-a distrus toată agoniseală.. „Acum nu mai am nimic”, spunea doamna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au fost deportați, George, vărul meu, era la liceu și a scăpat. La telefoane mama a aflat că vom fi și noi deportați cu vitorul convoi. Noroc că armatele române au venit și ne-au eliberat. Înainte că rușii să părăsească comună, au adunat bărbații tineri și i-au obligat să-i însoțească. Tata avea 39 ani și a fost printre ei. Înainte de a trece Nistrul, tata cu alti consăteni au reușit să fugă și au trăit prin păduri până au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie deosebită se va forma în zona orașului nostru. Locuitorii sunt rugați să părăsească orașul de urgență. Autoritățile vor sprijini cu mijloacele necesare deplasarea locuitorilor. Întrucât mai sunt doar patru ore la dispoziția dumneavoastră, vă rugăm să vă luați doar strictul necesar de alimente și de valori personale. Cei care au mijloace auto personale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de orașul impanicat. Mai în toate atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi fac veacul. Dacă am pierdut destul de mult din cursuri, am câștigat învățând aproape tot textul pe dinafara plus microbul scenei care imi intrase în existența și care nu avea să mă părăsească pe tot parcursul activității mele, adică până la pensie. Poate că de aici, adică nu poate, ci precis, mi se trage carieră de actor și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
opriri și schimbări de vapoare până să se îmbarce pe vasul Transilvania. Cand a izbucnit războiul, iar România s-a aliat cu Germania, Consulatul Britanic a fost închis și tot personalul diplomatic, inclusiv Stanley, care era secretar la consulat, a părăsit România. Timp de șase ani, împreună cu familia lui, a locuit în India, în apropierea orașului Bombay, unde se află un lagăr cu prizonieri de război de toate naționalitățile. Majoritatea acestor prizonieri era constituită din marinari de pe vase comerciale, care fuseseră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că el este poet, iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească de cele sensibile și să se minuneze de ele și nu de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, pp. 235-236. footnote>. Chiar când păcatul se arată ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând și umplând toată ființa lui, îl făcea neatins de nimic și mai presus de toate cele de jos. Acum, după călcarea voinței lui Dumnezeu, această dumnezeiască putere și acest veșmânt supraceresc îl părăsi pe om și el rămase acum, așa zicând, singur, numai cu sine, și deci neîndestulat și gol de harul dumnezeiesc, care nevăzut acoperea pe strămoșii noștri ca și cu o haină, acum se depărtase de ei, cum se depărtează lumina
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fost și el părtaș. Sper ca bebelușul să nu fi suferit foarte mult și că îmi va ierta această crimă, înțelegând de ce am făcut-o. Astăzi sunt din nou singură. Prietenul meu, căruia îi place să fie liber, m-a părăsit la scurt timp după avort. A luat cu el și stropul de speranță care mi-a mai rămas. Nu faceți aceeași greșeală ca mine, căci veți regreta toată viața! Relatez această întâmplare pentru folosul tuturor femeilor și tinerelor fete care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 87. footnote>. Atunci sufletul „a cunoscut pe Cel căutat, astfel că e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce este ... și părăsind calea înțelegerii am aflat prin credință pe Cel dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 893. footnote>. Comentând asupra Cântului 3, 1 („Noaptea, în patul meu, L-am căutat pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-a doborât moartea în plină activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un sprijin, poate unicul rămas, ne-a părăsit. După câtva timp, Conservatorul de muzică își redeschise porțile, închise când cu invazia trupelor dușmane. Îmi reîncep activitatea cu mare râvnă, elevi numeroși nu lipsesc, cu tot timpul critic. Era ceva trebuincios sufletului de-a ne contopi în muzică, cel
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
s-a dat, românii au luat ofensiva, iar tratatul de pace încheiat în condiții neprielnice nouă, iată-l spulberat! De câteva zile se observă o mare fierbere între germanii ocupanți. Plecarea lor e hotărâtă. Și într-o dimineață ne trezim părăsiți de dușmani. Lumea din București umblă toată ziua pe străzi, comentând și bucuroasă în așteptarea evenimentelor ce vor veni. Ziarele românești apărură din nou, aducând de astă dată vești îmbucurătoare de pe frontul moldovenesc. Germanii se retrăgeau pe capete, pierzând ultimele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vii. Chiar și compozitorul Kiriac a avut un amestec în această operă de prigonire. Nu port ură niciunuia, nemaifiind în viață nici acesta din urmă. Cum era de prevăzut, lucrurile se liniștiseră. Numai bietul Skohutil, ca supus străin, trebui să părăsească țara cu familia lui. Hoerat obține dcetățenia română, iar eu îmi văzui de lucru înainte. Mai târziu veniră regreteleacelor care au îndrăznit a face această faptă urâtă. Chiar și acel Livescu își ceru iertare pentru ce a făcut, însă aceasta
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
simț și gust muzical, acestea s-au dezvoltat treptat în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare și bucurie. Am trecut prin Sibiu și ne-am oprit la unchiul nostru în Cristian. Cu noi mai venise un mic văr, AlexandruBäilescu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mea cu fratele mai mic și câțiva prieteni. M-am instalat destul de comod într-un cupeu de clasa a II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea o cale și mai lungă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei ... Dar nu părăsind sufletul ce-L urmează, ci trăgându-l spre sine”<footnote Ibidem, XII, p. 276-277. footnote>. În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G. XLIV, col. 1245C
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]