34,057 matches
-
Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași, regizorul Cristi Puiu a mărturisit că ar fi preferat să nu trebuiască să-și aducă familia și prietenii la Iași ca să-i vadă filmul. El este pentru o descentralizare, măcar culturală, și e de părere că așa cum bucureștenii vin să vadă "Perifericul" organizat de Matei Băjenaru la Iași, pot să vină și pentru un alt eveniment cultural. Ne-a asigurat că nu din cauză că Monica Bîrlădeanu e ieșeancă are loc premiera la Iași, ci doar pentru că
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
constituției sale și necesitatea dublei acțiuni, de el singur născocite, a celor două esențe asupra, după cum se exprima el, plexului său solar și a inimii. Din când în când, își vorbea parcă sieși, sau relata despre prietenul său Hardenberg, după părerea lui - ultimul rozicrucian, când și când reda ca în vis niște dialoguri, sau se cufunda fără glas în sine însuși, apoi suspina adânc, arunca ici-colo câte o ochire bruscă la stânga sau la dreapta. Pe când treceam pe o stradă de suburbie
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
între cărturari a apărut însă o nouă obsesie: vina unor Arghezi, Sadoveanu, Călinescu, Camil Petrescu, Vianu - de-ar fi doar ei - cărora, mai nou, li se alătură Marin Preda și Nichita Stănescu". De ce neapărat "obsesie"? Mai departe e citată o părere a d-lui Eugen Simion, care, "pe bună dreptate", "diferențiază colaboraționismul unor intelectuali francezi, afirmat deschis pe parcursul a cinci ani ai ultimului război mondial, și din cele cinci decenii de oprimare, cît a durat igrasia regimului totalitar din România, precedat
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
peste trogloditul noi muncim, noi nu gândim. El iese din discuție ca orice neghiobie prea plină, de se revarsă... Nu la clasa analfabetă mă refer, ci la cea semi... ori alfabetă, chiar, cu pretenții. Cu toate că și alfabeții aceștia au o părerea lor, trufașă, ce nu se îndepărtează prea mult de bicisnicul slogan pomenit. E vorba, în acest caz, de cei ce te iau cu: Ia mai slăbește-mă, nene, cu chestiile astea, așa o fi în cărți, dar eu cunosc viața
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de grâu44. Teofil al Antiohiei În viziunea lui Teofil al Antiohiei († 183), crearea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ne revelează demnitatea lui ca unica operă a „mâinilor” lui Dumnezeu și suveranitatea sa asupra naturii 45. Teofil este de părere că omul nu a fost creat nemuritor, chiar dacă majoritatea crede asta46, însă la el balanța înclină pentru nemurire, dacă omul respectă voia lui Dumnezeu. Își și explică ideea sa. După ce l-a creat, Dumnezeu l-a luat din pământul din
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
caritabilă... Trebuie să ne interesăm, într-adevăr, undeva... În paranteză și în context, ca fond muzical al imaginilor cu Ion Iliescu părăsind Spitalul unde i se efectuase intervenția chirurgicală, formația "Divertis" cânta "Ce bine-mi pare că ai luat țeapă". Părerea mea nu contează, dar cred că momentul televizat de Antena 1 nu a fost deloc umoristic. Dimpotrivă, a părut total lipsit de bun simț, adică așa ceva nu se face, nici măcar ca divertisment, chiar dacă mai avem speranțe în umor... Doar dacă
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
în scenă, un fel de tentativă de ritual ori de joc al cărui reguli sînt convenite amical, dar și superficial, deopotrivă de compozitori și interpreți. Creația muzicală pare că a uitat povața lui Dimitrie Cantemir: "a lucrurilor știință nu din părere, ci chiar din arătare se naște, care după materia ce are, potrivirea formei înțelegerii cearcă". Iar ceea ce ni se pare cel mai îngrijorător este faptul că, de la forma fără fond din anumite muzici structuraliste, s-a ajuns, iată, la fondul
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
diplomatului extrem de presantă, încât la numai câteva zile de la amintitul raport, la 3 noiembrie 1933, într-un alt raport 3) - din care în arhive nu s-a păstrat decât un fragment, cât se poate de elocvent, von Schulenburg conchidea: "...După părerea mea, socotesc că, în orice condiții, trebuie să punem un picior ferm în presa românească de astăzi. în raportul mai sus amintit am revenit asupra cunoscutului om și ziarist Crainic și a ziarului său ŤCalendarulť, cu mari posibilități de dezvoltare
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că tot ele i-au încurajat să-și ofere sprijnul pentru "consolidarea diplomației culturale românești." Oricum
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o lege unică? Să consultăm pe H.G. Wells și cele ce le-a scris în cartea sa Istoria universală, carte foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e că lumea se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial, care e absolut necesar condițiilor vieții moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie să fim naționaliștii umanității. În
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
întreaga discuție, încheiată de Marius Chivu cu o scurtă luare de poziție despre revirimentul "minorilor", al manieriștilor, din anii interbelici pînă în zilele noastre, se încheagă într-o "campanie" pentru comentarea avizată, pentru lectura chițibușară, pentru "structuri" care să înlocuiască părerile pe deasupra, pasionale, nu (tocmai) principiale... ...Prietenii dincolo de canoane Tot despre "structuri" (de multe feluri...), dar altcumva, e vorba în Cuvîntul, numărul din aprilie, și în Mozaicul, numerele 3-4 pe 2005. Ambele reviste îi consacră cîte un grupaj de articole profesorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
concept preluat de la Ignacio Echevarría, tînăr critic literar spaniol), adică despre eliminarea omniprezentului depinde și, pe de alta, despre "al treilea discurs", flexibilitate și finețe. Despre dublul exclus și despre terțul inclus. Într-un atare context, Sanda Cordoș e de părere că, în cultura (și nu numai) românească, împărțirea la doi dă cu rest. Altfel spus, temutele tabere sînt încă suficient de neomogene cît să nu fie motive de îngrijorare. Andrei Cornea vorbește de ideologie ca de un (deja) stigmat. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
doar de genetică. Și nici doar de factorii de mediu. Genele și mediul se întîlnesc într-un moment critic. Nu e di-factorială. E tri-factorială. - Stați să mă lămuresc, îl întrerupse Milton. Ca medic, mai sînteți sau nu mai sînteți de părere că fiica noastră ar trebui să rămînă așa cum e? - Din evaluarea psihologică pe care am reușit s-o fac în scurta perioadă cît am tratat-o pe Callie, aș spune că da, părerea mea este că are o identitate de
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
mai sînteți sau nu mai sînteți de părere că fiica noastră ar trebui să rămînă așa cum e? - Din evaluarea psihologică pe care am reușit s-o fac în scurta perioadă cît am tratat-o pe Callie, aș spune că da, părerea mea este că are o identitate de gen feminină. Tessie își pierdu calmul și întrebă, ca ieșită din minți: - Atunci de ce spune că e băiat? - Mie nu mi-a spus asta niciodată, răspunse Luce. E un element nou al problemei
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Doclin) ne amintește că s-au împlinit în 17 ianuarie douăzeci de ani de la moartea lui Sorin Titel. Nu știm ca vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o spunem cu părere de rău. Sorin Titel nu doar că a fost un scriitor important al literaturii noastre postbelice, dar a fost și redactor al "României literare", până la stingerea lui din viață, prematură. Cu prilejul comemorării Reflex publică postfața criticului Cornel Ungureanu la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
i-am publicat fotografia la loc de cinste, de câte ori am avut prilejul, am găzduit în pagini exegeze dintre cele mai aprofundate ale contribuțiilor domniei sale critice și de romancier, cum a fost, între altele, studiul lui Matei Călinescu. Am publicat și păreri critice în ce-l privește, pentru că nu le puteam exclude, dar în mult mai mare măsură l-am acoperit de elogii pe deplin meritate. Cine va cerceta în revistă va vedea că așa stau lucrurile. De ce atunci supărarea perpetuă pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
fenomenele de vulgarizare masivă, cu frecvente devieri în zona rasismului și xenofobiei. Reproșul venea pe fondul unor note scrise de mine despre felul abuziv în care diverse grupuri de presiune încearcă să "implementeze" în România ideologia "corectitudinii politice". Rămân la părerea că ne găsim în fața unor precedente periculoase, ivite din adoptarea unor formule care și-au arătat și în Occident nu doar limitele, ci și reversul profund negativ. Atunci când noile precepte ale colectivismului sunt aplicate dezbaterii intelectuale, ele sunt de-a
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul să o faci; ține-ți opiniile pt tine" (fanclub.ro); "nu ai dreptul să-ți dai cu părerea, sau poate faci asta doar ca să te bagi în seamă" (fanclub.ro); "dacă nu ți-era adresat mesajul de ce te bagi în seamă cînd n-ai nimic de spus inteligent?" (mail-archive.com). Uneori locuțiunea desemnează totuși o acțiune pozitivă, recomandată
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satan. Despre ea se spune că este una din prilejurile sau pricinile prin care au intrat patimile în noi15. Făcând referire la patima desfrânării, Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu în unirea trupurilor stă necurăția, ci în cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
asemenea lucruri jalnice. Fie însă ca voi să nu știți niciodată de asemenea încercări 171. Poate exista o robie mai mare decât robia plăcerilor trupului?172 se întreba autorul menționat, arătându-ne prin aceasta gravitatea patimii. Sfântul Bernard este de părere și el că de nici un păcat nu se bucură diavolul atât de mult ca de păcatul curviei, pentru că el poate săvârși toate păcatele, numai păcatul curviei nu poate. De aceea se străduiește întotdeauna să înșele oamenii să cadă în curvie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să fie corupți și cruzi, este mai puțin probabil ca ei să fie așa, de vreme ce un astfel de comportament este mai puțin compatibil cu socialismul decât cu conservatorismul. - Adolescența dumneavoastră a fost marcată de părinți și profesori care băteau. Ce părere are astăzi "victima" Guillou despre actualele legi europene care permit copiilor să-și amenințe părinții că îi vor denunța la poliție dacă vor încasa o scatoalcă? Sau despre faptul că au dreptul să-și stabilească împreună cu profesorul planul de învățământ
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
o ecranizare care se comportă ca un sclav față de roman, care încearcă să-i dea viață, e condamnată să plictisească spectatorul, cel puțin din punctul de vedere al scenariului. Woolf, care a fost contemporană cu începuturile producției cinematografice, era de părere că filmul nu poate trăi de pe urma literaturii, pentru că, fiind un mediu sincretic, are la dispoziție nenumărate simboluri pentru emoții pentru care proza nu a găsit încă expresie. Opiniile celor două par să conveargă în acest domeniu, Potter utilizând o multitudine
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
la modul propriu - câteva capete. Dintre cele, numeroase, aflate la îndemînă, al lui Iliescu ar fi cel mai convenabil. Ar trebui să aflăm, însă, dacă Geoană a ajuns unde a ajuns ca soluție tranzitorie sau ca speranță reală pentru partid. Părerea mea e că la viitoarea confruntare va fi sacrificat cu aceeași lipsă de scrupule și cu aceeași brutalitate exact de personajele care l-au susținut astăzi. Încenușarea timpurie, irelevanța ideologică, absența vitalității politice ale lui Geoană amintesc de "țarii de
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]