1,244 matches
-
Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic, cu limbile de predare latină și germană, precum și înființarea unei episcopii catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
principal, în trei județe. Cel care călătorește în aceste zone poate avea foarte ușor impresia unei țări în întregime catolice... Un avantaj ce nu a fost încă de ajuns apreciat, este că acești țărani sunt cetățeni români și pot fi păstoriți în limba țării... Dieceza de Iași este constituită în principal dintr-o populație rurală statornică, profund credincioasă, (pe când) cea din București își are baza într-una urbană, mult mai puțin stabilă și mai eterogenă... include și coloniști de diverse naționalități
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lucru străin, ci ar deveni aproape națională”. Arhiepiscopul Palma l-a rugat pe Sfântul Părinte Leon al XIII-lea, ca Demetriu Radu, care studia la Colegiul Grec „Sfântul Atanasie” din Roma, după absolvire, să fie trimis la București, pentru a păstori comunitatea uniților. În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din dieceza de Gherla. Declinul situației uniților s-a instalat din nou; pentru o scurtă perioadă de timp a fost numit ca preot al lor, fratele episcopului Radu, Iacob Radu, care avea mari probleme de sănătate. Episcopul Demetriu Radu a păstorit conștiincios timp de zece ani comunitatea greco-catolicilor din București și a avut realizări mărețe ca rector al seminarului și ca predicator experimentat al catedralei Sfântul Iosif. El s-a bucurat de respectul și sprijinul episcopilor romano-catolici din București, și, mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a înființat pentru prima dată o secție de rit bizantin, unită cu Roma. O conjunctură favorabilă a făcut ca în 1929 doi preoți franciscani, dr. Dominic Niculăeș și Ion Gîrleanu, cu aprobarea Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu au primit să păstorească parohiile Drăgești și Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910 cu sprijinul puternic al arhiepiscopului R. Netzhammer, „episcopul uniților”, care a și sfințit-o la 19.XII.1909. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
omnia moriar” (Vergiliu) Angelus Petricca de Sonnino a fost numit din 1632 viceprefect în Țările Românești. Știa foarte multe limbi străine, și, în perioada cât a stat la Istanbul a învățat și limba turcă. În Muntenia a stat șase ani, păstorindu-i exemplar pe credincioșii catolici. Domnitorul și boierii îl respectau foarte mult pe acest călugăr învățat, care nu primea niciodată bani, respectându-și cu demnitate sfânta sărăcie împreună cu frații. Îi iubea, îi îngrijea și învăța pe toți. Din respect și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
suma de bani, ce i-a revenit ca moștenire, de la familia sa din Italia, Gaetano Liverotti a folosit-o pentru a construi Bisericile din Săbăoani, Pildești și Corhana. Daniel Pietrobono a sosit în misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cireșoaia, după ce a conferit Sfântul Mir, și, corul, pe patru voci, a cântat pentru el o frumoasă doină (compusă de Pr. M. Ghiuzan) „Cui ne lași Tată?” La plecare, Episcopul a mai vrut să asculte, încă odată, doina. Episcopul a păstorit Dieceza de Iași doar un an și două luni, făcând vizite canonice impresionante, în timp și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfântul cu inimă de moldovean”, care le cutreiera Moldova binecuvântându-i și învățându-i. El a rămas mereu în sufletele lor și ale noastre, unindu-ne în rugăciune. Fericit este astăzi poporul al cărui Dumnezeu este Domnul și a fost păstorit de omul lui Dumnezeu, Anton Durcovici! 5. Un model de preot franciscan: Iosif Tălmăcel „Ce este omul de-ți amintești de el?” (Ps. 8,5) I se spunea Profetul; i se spunea poetul. Simpla lui prezență impunea încredere și pace
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
arhiepiscopul Raymund Netzhammer: „fie ca această mică și dragă biserică, căreia îi închin cu bucurie strădaniile și grijile mele, să devină un adevărat centru religios, al tuturor românilor uniți din București, care mi-au fost încredințați mie, spre a-i păstori” (22.XI.1911). Cu câtă diplomație a reușit arhiepiscopul să ridice această biserică, în orașul cu 11 naționalități, între care, maghiarii și italienii își disputau între ei, întâietate în a avea o biserică, nicidecum nu se punea problema, pentru uniți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aducând cu ei tradițiile și obiceiurile proprii. Primele așezări ale evreilor din Iași datează din perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Un document din 1619 atestă existența unui Aroyo, rabin, care a păstorit comunitatea evreiască timp de 40 de ani, începând din jurul anului 1580. Aceste realități sunt confirmate de existența unei pietre tombale, datând din 1610, în fostul cimitir evreiesc Ciurchi. Cert este faptul că în 1657 comunitatea evreilor ieșeni era suficient de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
evlavia, în opoziție cu rabinismul erudit, elitar ”. Partizanii hasidismului erau grupați în jurul unui “țadic”, un bărbat sfânt, și participau la rugăciuni comune. La Iași, hasidismul a devenit popular începând cu 1775 și a rămas ca reper perioada în care a păstorit “ țadicul” Arie Leibiș Volcinsker. Un puternic răsunet în rândul evreimii ieșene l-a avut mișcarea hasidică Babod (preluată în fonetica locală sub numele de Habod), care promova studiul intensiv alături de trăirea religioasă profundă. La Iași, între anii 1843-1849, au apărut
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
În casa În patru ițe, flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
actelor care normau activitatea didactică, depunerea jurământului de către învățători etc. În concepția noului episcop, preotul și învățătorul trebuiau să fie instrumentele furnizoare de ,,lumină” la sate, rolul acestora fiind ,,să răspândească în toate privințele lumină în sânul poporului ce-l păstoresc și-l conduc.” Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vast, practic asupra tuturor componentelor vieții sociale, fiecăreia putându-i-se atașa termenul sociologie, formând astfel un buchet extrem de stufos de sociologii; este posibilă chiar o sociologie a sociologiei. Asociația internațională de sociologie a apreciat că știința pe care o păstorește este astăzi divizată în cincizeci și opt de sociologii, iar Asociația americană pentru sociologie, făcând un nou inventar, constată existența a nu mai puțin de șaizeci și trei de sociologii. Desigur că fiecare dintre aceste sociologii are dreptul să revendice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Este și motivul pentru care Petru/Platon învață foarte bine limba română în cei patru ani de ședere aici, iar acest bilingvism slavono-român va fi amprenta sa lingvistică pe care o va pune pe toate obștile pe care le va păstori mai târziu. Dorul de a-și găsi un părinte duhovnicesc și de a intra în ascultare îl face pe Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi păstorește pe toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de lemn și le vindeau), cât și cu lucrul minții (citirea și copierea textelor patristice). Din lipsă de spațiu, se mută cu toți ucenicii săi la chilia Sfântului Constantin, apoi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a unui astfel de demers scriitoricesc, funcție care nu este totuși anunțată limpede, știut fiind că starețul Paisie a fost toată viața sa o pildă de modestie fără margini, lucru ce l-a împiedicat să se considere vrednic de a păstori pe alții și l-a făcut să primească și taina preoției cu întârziere. Este drept, chiar din aceste prime rânduri, starețul Paisie ne anunță despre dorința sa de a povesti totul, de la nașterea sa și până la primirea ucenicilor de la Neamț
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ochi la fiecare privire? A mai fost aici, cunoaște ,,obiceiurile casei’’, cunoaște personajele în uniformă albă dar și personalul auxiliar; știe mai multe decât lasă să se înțeleagă că știe despre ,,viețile sfinților’’ cum zice chiar el, viețile celor ce ,,păstoresc’’ locul. Pentru unele însemnări apelez mereu la ,,documentarea’’ lui. E mai aproape de realitate. * * * Am făcut primii pași în salon, m-am instalat comod, mi-am luat patul în primire ca și cum aș fi făcut acest gest pentru prima dată. Pijamaua spitalului
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
asigurare pe viață?... Oare nu v-a spus expres contrariul? Nu v-a avertizat că vă trimitea ca pe un miel în mijlocul lupilor?... Cel de la care avem învățătura și exemplul, imitatorii Căruia ne place să fim numiți și ne numim păstori, venind pe pământ ca să-și îndeplinească misiunea, a pus vreo condiție ca să-și asigure viața?... Iar dumneavoastră nu știți că suferința pentru dreptate e victoria noastră? Și dacă nu știți asta, atunci ce predicați? Ce fel de învățător sunteți? Care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
instruire. Dezvoltarea profesională este un proces complex, având ca obiectiv însușirea cunoștințelor utile, prezente dar și viitoare. Formarea este complexă cuprinzând: calificarea profesională, perfecționarea, specializarea, formarea prin experiență și informarea profesională. De-a lungul anilor activitatea noastră profesională a fost „păstorită” și ridicată ștacheta prin profesionalismul și rigoarea cu care domnul Teodor Pracsiu - inspector pe biblioteci - a îndrumat-o cu multă competență și spirit de breaslă. Bibliotecarii sunt actorii principali implicați în procesul formativ-informativ al altora, dar au nevoie ei înșiși
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]