138,898 matches
-
rescrierea în cheie absurdă a unei povești, spirala poeziei face ocolul imaginației în mult mai puține cuvinte decît ai fi crezut. Postura romantică a creatorului retras în camera lui recreînd lumea cu/în propria imaginație nu mai este pură dar păstrează posibilitățile infinite ale explorării: ,Sînt multe călătorii de povestit, și toate încep la fel, și toate sfîrșesc în același punct, colțul camerei în care se întâlnesc cele patru muchii țese spații întregi cu intrarea ca printr-o armă ghintuită de
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
ci și de rugăciunea în cadrul acelui stil de viață. De asemenea, Sfântul Macarie utilizează imagini accesibile pentru a sublinia și mai mult insistența sa asupra experienței zborului sufletului. El compară vulturul, care se sprijină mereu pe aripi, și totuși își păstrează liniștea și odihna, apoi cu zborul sufletului care primește „aripile Duhului” și este „prevăzut cu aripi”37. Această utilizare a vulturului ca imagine este conectată cu puterea și repausul pe care le afișează pasărea în zborul său. Procedând astfel, Sfântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
chestiune arta proletară. Rolul social al scriitorului, implicarea lui biografică nu trebuie confundate cu funcția socială a artei, care nu poate duce decât la eșec, adică la trădarea artei înseși. Independența de spirit este absolut necesară pentru ca scriitorul să-și păstreze demnitatea și libertatea interioară. Angajarea scriitorului, în sensul dorit de Malraux sau Gide, e o corvoadă, o pacoste, o sarcină nefastă. Din orice revoluție (burgheză, proletară sau culturală), artistului îi priește revoluția în sine și nu sensul ei politic: Ceea ce
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
în ciuda faptului că, înaintea lui, au fost atîția alții care, analizînd-o, poate au epuizat-o. Cînd îi reușește acest lucru, Dragomir e dincolo de convenții, de autorități și de curente de gîndire. E el singur, cu o minte ce s-a păstrat ingenuă în ciuda periplului făcut prin istoria filozofiei. E singur cu sine și gîndește din el însuși - sponte sua - în mod spontan și fără nici o înrîurire venită din trecut. Cînd însă un asemenea demers nu-i reușește, Dragomir alunecă în matca
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
invadarea Terrei (nu se știe de ce), și, când ea s-a produs, au observat cu stupoare că strategia de-acasă nu se potrivește cu cea din târg și că aceasta e oricum incompetentă. Ironia e că marțienii (tripozi) și-au păstrat aspectul original: ei corespund ilustrațiilor originale din romanul lui Welles și mașinilor descrise în 1938 de Orson Welles. Dar nici asta nu ajută, pentru că filmul e foarte inegal din punct de vedere vizual, ca să încerc o formulare forțată: tripozii țin
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
de epuizare ca resurse expresive, se va realiza prin concepția și prin acțiunea lui Brâncuși. Deși contemporan strict cu Paciurea, din punct de vedere al gîndirii plastice și al cercetării formale, Brâncuși se situează în descendența acestuia. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe în- tr-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
confirmînd asimilarea fonetică a cuvîntului - a fost validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005) a dicționarului. Pronunțarea șmidiaț continuă totuși să circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
vreme refuzată, în temeiul opțiunii de a nu ne îndepărta de origine. În latină, media este un neutru plural (singular: medium). Prestigiul latinei - limbă de cultură a Europei timp de secole - a făcut ca în multe limbi latinismele să-și păstreze identitatea și chiar trăsăturile gramaticale (a se vedea și neutrele plurale varia, miscellanea etc.). Desigur că mass-media este un latinism intrat în română prin engleză, dar engleza însăși conservă tradiția cultă. În The Concise Oxford Dictionary, 1999, cuvîntul media este
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult folosit ca invariabil, nearticulat, chiar la genitiv: ,lipsa de libertate a mass-media" (Ziua, 2971
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
în fond, șansa tânărului - ca și a adultului - de a supraviețui în socialism fără a se altera, moral, ireversibil. Salvarea nu e în soluția eroică, ci în aceea stoică. Părinți și copii, vârstnici și școlari își joacă rolurile sociale date, păstrându-și revoltele în forul lor interior sau, cel mult, într-un cerc foarte strâmt, bine verificat. Cu cât nebunia lui Ceaușescu crește, cu atât simpla normalitate, individuală, familială și colectivă, se apreciază, căpătând luciul și valoarea metalului nobil. Și cu
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
de la tribunal, că îl va da în judecată pentru calomnie, fiindcă acesta și-a permis să spună despre el, în campania pentru alegerile locale, că locul lui nu e la primărie, ci după gratii. Dacă Seche și-ar fi fi păstrat și în arestul preventiv atitudinea de magnat al Bacăului și l-ar fi prevenit de acolo pe președintele României, fără lacrimi și adeverințe medicale, că va lupta împotriva lui, aproape că l-aș fi admirat. Un Sechelariu care își plînge
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
controversele adesea au vehemențe denigratoare, câteodată chiar scandalul sui generis, în legătură cu o scriere mai puțin ortodoxă a unuia dintre cei trei ,magi" ai avangardei din Polonia interbelică, nu s-au încheiat nici acum, nu puține semne de întrebare, insuficient lămurite, păstrându-și actualitatea și așteptându-și decriptarea din partea specialiștilor. în acest sens, despre Schulz nu se poate spune că s-a scris prea mult sau prea puțin, atâta vreme cât opiniile exegeților îl așază pe poziții ireconciliabile, fiecare pledând cu argumente aparent convingătoare
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
concluzii rodnice. Cea despre imaturitate și maturitate, din primele opere, spre exemplu. Având ca punct de plecare astfel de motivații și altele, cu oricâte diferențe de nuanță sau de fond, caracterele diferențiale ale prozelor lui Schulz, atâtea câte s-au păstrat, îl situează pe autorul Manechinelor, fie și izolat, printre înainte-mergătorii literaturii de azi. Nu puține dintre înnoirile de concepție sau de atelier, care domină proza zilelor noastre, își pot găsi similitudini frapante sau doar o atmosferă-îndemn mai mult decât stimulative
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
ai apucat bine să trăiești, ai un trecut. De el, de acel lest surprinzător și străin ca o moștenire de la mătușa pe care nu o cunoști ți-atîrnă mersul vieții, împiedicat sau uns. Apoi, conștiința că trebuie să ai și să păstrezi un trecut. Cel pe care îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
ne închipuim cu greu dragostea fără sexualitate. Filozofii au remarcat că în sexologie trebuie căutat modelul ontologic al gîndirii contemporane și, implicit, metafizica amorului. Din această foarte serioasă perspectivă, putem afirma că Infernala comedie este o carte care încearcă să păstreze tocmai candoarea sexualității amenințată de alienare, făcînd din dorință și din plăcere senzații indistincte și proiectînd în sacru corpul și percepțiile lui senzuale. În spațiul casnic al intimității totale, voluptatea explorării minuțioase a trupurilor conferă perversiunilor tandrețe și o semnificație
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
ale perceperii realității cu multe din valențele ei neplăcute. Regizorul perie meandrele poveștii, dimensiunea filosofică, renunță la multe din cuvintele ciudate, de neînțeles pentru cei mici, intraductibile fără să gonească, însă, personaje importante sau întîmplări semnificative. Formula acesta de scenariu păstrează și fabulosul, cultivă și spectaculosul, menținînd într-un echilibru interesant nivelele de receptare pomenite mai devreme. Cu alte cuvinte, spectacolul este captivant și pentru copii, pe care îi scoate din clasicul punerilor în scenă și îi provoacă să privească altfel
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
mai importante sînt criteriul tradiției și al etimologiei, cel al frecvenței în uz și cel al compatibilității cu structurile limbii. Astfel, o formă e preferată alteia pentru că e mai apropiată de cea de origine sau în orice caz de cea păstrată prin tradiție, sau pentru că e folosită de majoritatea vorbitorilor, sau pentru că e mai potrivită cu modelele dominante, cu regularitățile limbii. Se mai pot invoca și alte criterii, mai puțin importante, chiar discutabile: cel estetic (e preferată forma ,mai frumoasă", mai
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
cu tot erotismul de care corpul nostru e în stare... Nu știu de care model ontologic anume depinde acest melanj de atitudini amoroase sau dacă ține de alienarea ,sfârșitului de istorie", cred însă că tocmai această ,indeterminare" definește astăzi iubirea. Păstrându-i misterul.. Aurel Codoban, Amurgul iubirii - De la iubirea pasiune la comunicarea corporală, ed. a II-a, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004, 130 p.
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
torentul de lavă (ușa nemaifiind o stavilă între un înăuntru ocrotitor și exteriorul de temut, deja pârjolită și consubstanțializată în focul monstruosului lichid), eul poetic ar mușca și el în Dumnezeu - ,în cenușa lumii" - cu conștiința că astfel își va păstra ,tiparul" în divinitate (de vreme ce ea este, în acest caz, ,plumb, scrum și nor"). Aceste două expresii magnific de pregnante: a mușca în Dumnezeu și a-și păstra în El tiparul ființei (son empreinte) ar putea fi comentate pe multe pagini
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
și el în Dumnezeu - ,în cenușa lumii" - cu conștiința că astfel își va păstra ,tiparul" în divinitate (de vreme ce ea este, în acest caz, ,plumb, scrum și nor"). Aceste două expresii magnific de pregnante: a mușca în Dumnezeu și a-și păstra în El tiparul ființei (son empreinte) ar putea fi comentate pe multe pagini. Din creația de după al doilea război mondial a lui Lucian Blaga - în măsura în care-o putem data -, mă opresc la doar trei poeme în care extincția este privită mai
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
că și alți bărbați au soacre, neveste, amante și alți viruși distrugători de familii - cum a spus el cândva - am aflat motivul, sau unul dintre motivele noii căderi psiho-haralampyene, el mărturisindu-mi confidențial și oarecum stânjenit: -Bade, fiecare dintre noi păstrează undeva, într-un colțișor de suflet, o întâmplare, o situație, o vorbă (mă rog, bună sau rea), senzația primului sărut, imaginea unei ființe dragi, ... Să se fi îndrăgostit de Dora, prietena neveste-si, care i-a vizitat zilele trecute, m-
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
și Covasna și forintul, mi se pare interesantă... Domnul Mihai Stoica, F.C.Steaua. Din declarația dvs. de la Antena1 din ziua de 21.06, am înțeles că veți discuta cu FRF-ul doar cu cuțitele pe masă. Da, doar așa se păstrează bunele noastre tradiții. Și ale dumneavoastră dintr-un moment al returului. Un senator (îmi pare rău, nu v-am reținut numele), Parlamentul României, cu ocazia dezbaterii ,Moțiunii de cenzură". Da, în Parlament, când ședința se transmite în direct la TVR1
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
nu se poate demonstra pe larg și calm toate aceste realități. Deci, mă abțin și sper că, în timp, să ne putem exprima. Cu istoria literară și cu istoria rezistenței române ne aranjăm noi pe parcurs, nu?! Deocamdată să ne păstrăm spiritul calm și obiectiv, și să nu dăm exemple de supralicitare, de punere în valoare, de eroizare, de literatură pe marginea unei suferințe umane. Asta îmi repugnă fundamental. Suferința a fost atroce și noi facem literatură, imagini, stil frumos pe
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
regimul comunist i-a acceptat, dintr-un motiv sau altul, asigurându-se de colaborarea lor, sunt supuși unui proces de reeducare (la fel de atroce, în plan spiritual, ca acela bazat pe tortură fizică și psihică din închisoarea de la Pitești). S-a păstrat transcrierea dactilografiată a stenogramei unei ,ședințe de analiză" organizate în ziua de 30 iunie 1952 în redacția revistei Viața Românească în legătură cu piesa Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu prilejul centenarului nașterii lui I.L.Caragiale. Documentul (publicat în
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
film, pentru că istoria a anulat prezența lor în acest cadru.") Cu aceleași argumente, îi cere lui Camil Petrescu să treacă sub tăcere apartenența lui I.L.Caragiale la partidul lui Take Ionescu și aspirația lui de a fi deputat și să păstreze doar ideea că marele satiric a fost persecutat de burghezie pentru vederile lui progresiste. Nicolae Moraru, la rândul lui, întreabă retoric, : Dar în ce este mare Caragiale? Este mare în Noaptea furtunoasă, în Scrisoarea pierdută, este mare în atitudinea lui
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]