868 matches
-
anul 1920, Ch. Anuer a argumentat într-un studiu de prestigiu din „Dictionnaire ď Archéologie chrétienne et de Liturgie” autenticitatea „Pătimirii Sfinților Epictect și Astion”. Opinia sa este fermă și convingătoare. În 1928 Hippolyte Delehaye publica la București, în patria pătimirilor celor doi sfinți martiri, studiul Les Martyrs Epictéte et Astion, în care subliniază în chip judicios faptul că sfinții martiri de la Halmyris nu vor fi singurii din Moesia a căror pomenire a fost menționată într-o redactare a Martirologiului răsăritean
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a fost menționată într-o redactare a Martirologiului răsăritean, mai complet decât în Breviarul siriac. Imprimarea și difuzarea lucrării eruditului hagiograf și patrolog Hippolyte Delehaye mai sus menționată, a stimulat interesul cercetătorilor români față de documentul hagiografic din Acta Sanctorum intitulat: Pătimirea Sfinților Epictect și Astion. Astfel, Radu Vulpe „crede” în autenticitatea Pătimirii Sfinților Epictect preotul și Astion monahul. Ion Barnea precizează faptul că nu trebuie să ne îndoim de esența datelor pe care ni le oferă acest document hagiografic. Ene Braniște
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
decât în Breviarul siriac. Imprimarea și difuzarea lucrării eruditului hagiograf și patrolog Hippolyte Delehaye mai sus menționată, a stimulat interesul cercetătorilor români față de documentul hagiografic din Acta Sanctorum intitulat: Pătimirea Sfinților Epictect și Astion. Astfel, Radu Vulpe „crede” în autenticitatea Pătimirii Sfinților Epictect preotul și Astion monahul. Ion Barnea precizează faptul că nu trebuie să ne îndoim de esența datelor pe care ni le oferă acest document hagiografic. Ene Braniște, examinând punctele de vedere propuse de specialiștii din etapa inițială a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
substanțial studiu consacrat Sfinților martiri Epictect și Astion, folosește datele din actul martiric referitor la acești sfinți martiri, fără vreo rezervă asupra autenticității lor și constată că acest document hagiografic este plin de amănunte cu privire la viața, activitatea și pătimirea lor. El consideră regretabil faptul că textul publicat de învățatul teolog Heribert Rosweyde a fost primit multă vreme cu rezerve, pe motiv că „știrile din el n-ar fi confirmate și de alte documente”. Tot dânsul precizează că nu avem
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
precizează că nu avem motive să ne îndoim că textul este o prelucrare chiar din secolul al IV-lea, încheind astfel: „Pentru noi, românii, Actul martiric al Sfinților Epictect și Astion are o deosebită valoare, fiindcă, în afară de cel care istorisește pătimirea Sfântului mucenic Emilian la Durostor, este singurul cu care literatura hagiografică dobrogeană se poate mândri. El ne luminează pagini întregi din viața religioasă a Dobrogei în vremea când creștinismul era nu numai persecutat, dar reacția oficialităților împotriva lui atinsese cote
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
latine, creștinismul a contribuit la structurarea specifică a vieții spirituale în spațiul carpato-danubiano-pontic, delimitându-i de la început pe români de populațiile migratoare păgâne. Făcând o privire analitică și reflexivă asupra textului hagiografic, distingem între paragrafele care au făcut parte din Pătimirea inițială și paragrafe adăugate ulterior, între sfârșitul secolului IV și începutul secolului VI. Precizăm de la început că titlul inițial al scrierii nu s-a păstrat - Pătimirea Sfinților Epictect și Astion -, ci a fost amplificat și modificat pe parcursul timpului, astfel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
analitică și reflexivă asupra textului hagiografic, distingem între paragrafele care au făcut parte din Pătimirea inițială și paragrafe adăugate ulterior, între sfârșitul secolului IV și începutul secolului VI. Precizăm de la început că titlul inițial al scrierii nu s-a păstrat - Pătimirea Sfinților Epictect și Astion -, ci a fost amplificat și modificat pe parcursul timpului, astfel ca s-a ajuns la formularea De SS. Epictecto Presb. et Astione MonachoMartiribus Almiridensibus in Scyithia. Termenul Presbiter putea fi prezent în textul inițial, dar calitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
obișnuită a ascezei creștine. Acest ascetism constituia „un preludiu al monahismului”, iar asceții primelor veacuri erau floarea vieții creștine. Pe aceștia i-a numit Clement Alexandrinul „aleși între aleși”. Sfântul Epictect, ca ascet, era unul dintre preoții necăsătoriți. Din lucrarea Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, paragraful care vorbește despre unele erezii, despre ereziarhi ca Arie, Donatus, Manes, conține elemente evident adăugate, care aparțin secolului al IV-lea și sunt legate de primul Sinod ecumenic de la Niceea. Paragrafele finale ale textului hagiografic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
erezii, despre ereziarhi ca Arie, Donatus, Manes, conține elemente evident adăugate, care aparțin secolului al IV-lea și sunt legate de primul Sinod ecumenic de la Niceea. Paragrafele finale ale textului hagiografic prezintă un ingenios amestec dintre ideile și frazele din Pătimire și numeroase elemente adăugate, izvorâte din tradiție, alternate cu lungi texte din Sfintele Evanghelii. Ultimul paragraf al textului sfânt se dovedește a fi reprodus întocmai după textul „Pătimirii”: „Au primit cununa de martiri, Sfinții și atleții lui Hristos în cetatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ale textului hagiografic prezintă un ingenios amestec dintre ideile și frazele din Pătimire și numeroase elemente adăugate, izvorâte din tradiție, alternate cu lungi texte din Sfintele Evanghelii. Ultimul paragraf al textului sfânt se dovedește a fi reprodus întocmai după textul „Pătimirii”: „Au primit cununa de martiri, Sfinții și atleții lui Hristos în cetatea almiridensilor, preotul Epictect și monahul Astion, în a opta zi a lunii iulie, în timpul tiranului Dioclețian, sub comandantul Latronianus, iar după socotința noastră când domnește în ceruri Iisus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
zi a lunii iulie, în timpul tiranului Dioclețian, sub comandantul Latronianus, iar după socotința noastră când domnește în ceruri Iisus Hristos Mântuitorul nostru, Căruia I se cuvine toată slava și împărăția, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor, Amin!”. Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, cea mai veche, este singura scriere patristică străromână de la cumpăna secolelor III - IV, care s-a păstrat până în zilele noastre în textul hagiografic din Acta Sanctorum. Ar fi putut exista și Actele martirice sau Pătimirile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, cea mai veche, este singura scriere patristică străromână de la cumpăna secolelor III - IV, care s-a păstrat până în zilele noastre în textul hagiografic din Acta Sanctorum. Ar fi putut exista și Actele martirice sau Pătimirile din 298 de la Durostorum, despre martirizarea sfinților militari sau foști militari: Iuliu Veteranul, Pasicrat, Valentinian, Nicandru și Marcian sau Isihie. Dar, până în prezent nu cunoaștem nici o scriere de acest fel, consacrată tuturor, sau fiecăruia în parte, pentru că au pătimit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau Isihie. Dar, până în prezent nu cunoaștem nici o scriere de acest fel, consacrată tuturor, sau fiecăruia în parte, pentru că au pătimit în zile diferite. După scrierea despre Sfinții Epictect și Astion, în ordine cronologică, urmează în literatura de specialitate Pătimirea Sfântului Dasius, ostaș daco-roman de la Axiopolis (Cernavodă) din anul 303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tuturor, sau fiecăruia în parte, pentru că au pătimit în zile diferite. După scrierea despre Sfinții Epictect și Astion, în ordine cronologică, urmează în literatura de specialitate Pătimirea Sfântului Dasius, ostaș daco-roman de la Axiopolis (Cernavodă) din anul 303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți la 13 septembrie în vechile Sinaxare. Mai putem menționa Pătimirea Sfântului Sava citețul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că au pătimit în zile diferite. După scrierea despre Sfinții Epictect și Astion, în ordine cronologică, urmează în literatura de specialitate Pătimirea Sfântului Dasius, ostaș daco-roman de la Axiopolis (Cernavodă) din anul 303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți la 13 septembrie în vechile Sinaxare. Mai putem menționa Pătimirea Sfântului Sava citețul din părțile Buzăului de astăzi, dintre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Epictect și Astion, în ordine cronologică, urmează în literatura de specialitate Pătimirea Sfântului Dasius, ostaș daco-roman de la Axiopolis (Cernavodă) din anul 303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți la 13 septembrie în vechile Sinaxare. Mai putem menționa Pătimirea Sfântului Sava citețul din părțile Buzăului de astăzi, dintre anii 373 - 374, care a fost trimisă în Capadocia. De
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți la 13 septembrie în vechile Sinaxare. Mai putem menționa Pătimirea Sfântului Sava citețul din părțile Buzăului de astăzi, dintre anii 373 - 374, care a fost trimisă în Capadocia. De asemenea, sunt menționați în Martirologiul siriac și în Martirologiul hieronymian sfinții martiri Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos de la Niculițel. Pot fi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Attalos, Kamasis și Filippos de la Niculițel. Pot fi menționate și alte scrieri privitoare la unii ierarhi de seamă tomitani: Bretanion, Teotim, etc., de o reală valoare documentară pentru a înțelege contextul patristic al epocii lor. Reținem faptul că, începând cu Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, de la cumpăna veacurilor III - IV, cultura provinciei Scythia Minor a cunoscut aproximativ 40 de scrieri, majoritatea datând din veacurile IV - VI. Aceste scrieri patristice străromâne au contribuit la consolidarea creștinismului în spațiul nostru etnic. Spiritualitatea creștină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
consolidarea creștinismului în spațiul nostru etnic. Spiritualitatea creștină patristică sfințea pe om, dar și pământul părinților și strămoșilor noștri - „Sângele martirilor, vărsat prin violența migratorilor sau persecuțiilor din partea Imperiului, sfințea pământul pe care-l transforma în locaș de închinare”. Textul Pătimirii Sfinților Epictect și Astion de la Halmyris, alături de celelalte texte patristice străromâne cu același specific sau făcând parte din alt gen istoric - literar, are o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, aceste opere sunt parte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
constituit în factori de legătură neîncetată cu creștinismul apusean și explică aceste legături. Asemenea scrieri oferă elemente preliminarii pentru Istoria lingvisticii și filologiei române și reprezintă totodată elemente fundamentale de elucidare a problematicii culturii străvechi românești. În încheiere, precizăm că Pătimirea Sfinților Epictect și Astion face parte din patrimoniul străvechi al culturii noastre, din epoca etnogenezei românești. Pentru ca datele lucrării de față să-și justifice în chip direct izvorul și temeiurile, menționăm că textul hagiografic din Acta Sanctorum, a fost tradus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
având o reală valoare documentară. Numele personajelor, detaliul topografic și întregul decor al pitorescului oriental nu se află în cealaltă lucrare a copiștilor greci. Dincolo de acestea, naivitatea celor simpli, moralizarea populară și reprezentarea artistică s-au îmbogățit. Poate sub imboldul pătimirilor martirilor, care se citeau în cadrul Sfintei Liturghii din Galia și din Africa, s-a născut elementul aghiografic al „cefaloforiei” (al purtării capului), Sfântul Dionisie al Parisului fiind reprezentat în icoane purtându-și în mână capul împodobit cu mitra arhierească. Într-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în Uniunea Sovietică și în Franța, în Italia, Portugalia, Spania, Iugoslavia și Ungaria de fiecare dată cu filme și cu spectacole, de fiecare dată ca să muncesc. Vreau să lucrez. Vreau să trăiesc și să muncesc peste tot în lume cu pătimirea disperării mele. Aștept cu nerăbdare aceste contacte noi. Dar tot de fiecare dată după clipa bucuriei vine eternitatea dorului, vin amintirile, locurile, oamenii cu care ai lucrat. Iți intră în ungherele camerelor de hotel, te privesc și te cheamă stări
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la obiect decât sensul pe care-l lua melancholia în textele culte de prin secolul al XVIII-lea. Pompei Samarian (op. cit., p. 309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea, "speranța fără speranță", e, în această febră a trăirii, un privilegiu, pentru că înseamnă, în fond, o intensificare a omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate să însemne o eliberare de supliciul normelor impuse și de alte asfixiante
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 25-26) „Pentru că nici păgânii, nici iudeii, nici ereticii nu credeau că Dumnezeu a născut pe Cuvântul fără sămânță și fără pătimire, de asta, când Se naște azi din trup pătimitor, a păstrat nepătimitor trupul cel pătimitor, ca să arate că, după cum atunci când S-a născut din fecioară, n-a stricat fecioria, tot astfel și Dumnezeu a născut Dumnezeiește ca Dumnezeu pe Dumnezeu-Cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]