6,049 matches
-
I-au susținut PDL-ul până și pe cel care spunea că 1 decembrie (nu) e ziua națională, care a ajuns vicepreședinte la PE. Nu, nu ăsta prețul. Dacă nu vor să accepte condițiile absolut firești ca într-o conviețuire pașnică elegantă, sunt români înainte de toate, fără pretenții cu arborare de steaguri, fără universități în limba maghiară", a mai afirmat Pelican. "Sunt în stare să merg și la alegeri anticipate dacă e cazul, dar să nu satisfac aceste pretenții absurde, abominabile
Senator PC, enervat la culme de condițiile UDMR: Mai degrabă anticipate. Hunor, iredentist, șantajist ordinar by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31910_a_33235]
-
construcție. Un enorm confort rezultă din acest joc de mâini în care placida realitate - chemată, deci, pe numele mic - transcende în imposibile ipostaze. Un profet dezabuzat, cu țâșniri de juvență, un mag în nesigure raporturi cu divinitatea, păpușar de intermundii, pașnic pieton al universului, cu domiciliu în „Amarul târg” se dovedește a fi unic expert în mutația regnurilor. Cu toate că trupul este tandrețea unei așteptări, iar din cotidian eul culege majestuoasele resturi ale obișnuinței - sau tomai de aceea - mărturisitorul nu-și ascunde
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
izbucnirii unui război. Ce poate fi mai îngrozitor decât Războiul? Într-o lume din ce in ce mai „instabilă" (din punctul de vedere politic, economic, social) și mai „aglomerată" (din cauza înmulțirii populației, statelor și grupurilor de interese) apariția confruntărilor este inevitabilă. Uneori ciocnirile sunt pașnice, dar deseori ele se transformă ușor în confruntări violente, războaie mici, locale sau mari, mondiale. Din păcate, oamenii nu învață nimic din istoria lor sau a altora. Cineva spunea: nu știu cu ce arme se vor lupta oamenii în al
Site-urile ortodoxe ne pregătesc de război. "Ce poate fi mai îngrozitor?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33616_a_34941]
-
unul și unul. Erau cenacluri și berării, cafenele și teatre, circuri, grădini. Divertisment pentru toate gusturile. Erau bâlciuri și cules de vie. O lume diversă, nu doar ca împărțire pe străzi și case, ci și ca stil de viață, împărțea pașnic un oraș atoatecuprinzător. Evocarea lui Costescu se termină - et pour cause! - la petreceri, cu măgulitoarea concluzie, pentru cei care l-au prins, dar și pentru urmași, că Bucureștiul de atunci era o adevărată grădină a lui Dumnezeu. Cu toate păcatele
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
povestirii, altul decât cel al producerii evenimentului relatat) și se dezvăluie dezvăluind durata umană; personajele sunt captivii capsulei cu povești, existența lor desfășurându-se sub semnul a ceea ce aș numi exilul în poveste (pentru Gigi Cristescu, „scurta incursiune în viața pașnică de la țară devenea o adevărată corvoadă“, tânjind mereu după liniștea spațiului închis al poveștii); singurul care e liber în și prin text este, iarăși, Rânzei, stenografulscrib- scriptor-martor-autor-instanță, beneficiind de „incalculabilul avantaj că nimeni nu poate ști ce gândește, și de
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
care susține violențele forțelor de securitate din Kiev. Moskal cere bucovinenilor și statului român să condamne atitudinea Partidului Regiunilor față de situația din Kiev. Deputatul ucrainean cere sancțiuni personale împotriva deputatului Ion Popescu pentru că a sprijinit acțiunile forțelor interne contra protestatarilor pașnici de pe Euromaidan, scrie ChernivtsiNews.com, citat de deschide.md. Gennadii Moskal i-a trimis o scrisoare oficială președintelui Traian Băsescu, în care solicită ca lui Ion Popescu să îi fie interzisă intrarea în România. Ion Popescu pare să vrea să
Băsescu, somat din Ucraina. Un deputat român susține masacrul din Kiev by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32160_a_33485]
-
uriașe Și baobabi bubonici cu trupul numai noduri Se năpustesc năprasnici spre marile orașe Zdrobind palate, fabrici, gări, hale, turnuri, poduri. [...] Și iat-un zgîrie-nouri de sticlă și oțel Se prăbușește alb, inert, înalt, Titan tembel”. (Răzvrătire). Nici tîrgurile moldovenești, pașnicele așezări în care scriitorii români văzuseră modele de patriarhalitate și de viață tihnită, nu se bucură în ochii poetului aristocrat de mai multă îngăduință: îi par sordide, sinistre, adăposturi pentru o sub-umanitate. Locuitorii lor, oamenii săraci și anonimi, nu au
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
sesiune a Comisiei NATO-Ucraina, în cadrul căreia ministrul ucrainean al apărării a prezentat o informare asupra evoluțiilor recente ale crizei și a reiterat solicitările de asistență din partea aliaților. A fost reafirmată solidaritatea cu autoritățile de la Kiev și sprijinul pentru o soluționare pașnică a crizei, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Ce le-a solicitat Mircea Dușa miniștrilor Apărării din NATO by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29750_a_31075]
-
În alte locuri, pentru că, În istoria ancestrală, femeia Își urma bărbatul prin căsătorie, la distanțe mai mici sau mai mari, dar avea dreptul să-și ia cu ea lada de zestre, tradiția. Triburile, ajunse prea numeroase, se separau În mod pașnic și plecau În căutarea unor noi pământuri. Legea primului născut dădea dreptul acestuia să rămână pe loc, să păstreze pământul moșilor venit de la strămoși, pe linia primului născut. Unde e lege nu-i tocmeală! Între marile case domnitoare se aranjau
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
cam expirat, mișcări încete și o formă fizică mult mai încețoșată decît concurența din șosea, însă cum clienți găsești pretutindeni, doar locul să fie bine ales, atît o tabără, cît și cealaltă se suportă în condiții de neagresivitate și conviețuire pașnică, plus că trecerile dintr-o parte-ntr-alta au loc permanent. Economia liberă, ajustată ferm după cerințete pieței, funcționează impecabil și trist. Autobuzele scrîșnesc, frînînd moale în dreptul părculețului. Din ele coboară o lume amestecată, care locuiește în afara Bucureștiului, dar care
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
fi nemaipomenit de aproape te vei îngriji de îngerii mustăcioși parcă văd șoapta-ți amară mi se așază pe pâine: odată și-odată va trebui să pun în ramă și experiența aceasta - nu iubito noi suntem de mult soți în pașnica noastră provincie lucrurile s-au așezat asemenea cuvintelor încrucișate: călăreții cu mâinile goale vijeliile negre orient-expresul comorile străvechi din Balcani încornorații atâția dracula cu mustață căprească și șchiopul șchiopul ni se adună în sânge precum într-un mozaic - tu să
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
Lien-den-feld. Spre seară, Herr Ludwig a udat pe rând florile de mușcate și hiacinte; a constatat că ceva nu le priește - probabil vreun vierme - își murmura el în barbă; eu sunt cunoscător în materie - mai zicea - și ziua se încheia pașnic cu o nouă poveste despre iepurii care-au săpat sub gard și au ieșit în grădină și s-au ospătat pe cinste vecinii cu ei. Pădurea de brazi Domnișoara poetă suferea de entorsă la glezna piciorului stâng (i s-a
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
primă - du-te și cumpără-ți o pereche de ghete noi... Bucuroasă și grăbită, femeia a plecat încălțată în niște pantofi, a umblat pe la câteva magazine, dar, negăsind nimic, s-a întors acasă unde l-a găsit pe Haralampy sforăind pașnic pe canapea, iar în locul ghetelor și al televizorului câte un bilețel pe care scria: ,Doamnă, nu mai lăsați ușa descuiată când plecați de-acasă, că vin hoții!" Intrăm în luna decembrie. Într-un documentar, pe Animal Planet, se aud lupii
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
ne putem concentra asupra următoarelor aspecte: 1) Uniunea Europeană constituie un model universal pentru pacea structurală, caz în care discursul dominant în comunicarea UE cu publicurile externe construiește o identitate pentru această ca fiind o soluție structurală la provocarea de coexistența pașnică a statelor și, prin urmare, un proiect pentru pace. Cooperarea regională ar urma să stimuleze creșterea economică, însă, mai important, să contribuie la stabilitatea politică și la consolidarea unor relații de bună vecinătate, reducând astfel posibilitatea de conflict interstatal. Cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
umane posibilitatea de a-și atinge deplinul lor potențial în demnitate și egalitate și într-un mediu înconjurător sănătos. Prin urmare, mai multe drepturi de solidaritate (dreptul la un mediu înconjurător curat și sănătos, dreptul la pace, dreptul la societăți pașnice, inclusive și bazate pe dreptate, protecția persoanelor cu dizabilități, a grupurilor vulnerabile) sunt conectate cu alte drepturi esențiale pentru perpetuarea speciei umane și creșterea standardelor de viață în societățile sec. XXI: dreptul omului la a fi la adăpost de foame
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În special, revelator pentru conținutul juridic al dreptului omului la oraș, pe care vom încerca să îl individualizam în secțiunea următoare, ni se par anumite drepturi incluse în dimensiunile "pace", "prosperitate", "planetă", si anume: dreptul la a trăi în societăți pașnice, juste și inclusive, eliberate de teamă și de violență (cunoscut fiind raportul direct între creșterea urbanizării globale și creșterea gradului de sărăcie și a violenței urbane, inclusiv pe baze identitare, de apartenență la grup, religioase sau sociale), dreptul de a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
adevarat revelator, este conceptul de "solidaritate globală", concept din care, ca destinatar, nu pot lipsi companile transnaționale care au cifre de afaceri mai mari decât cele ale unor state 5. Prosperitatea globală, ridicarea unor orașe prospere, bazate pe societăți inclusive, pașnice și juste, cum își impun statele părți la Agenda 2030, în care ființă umană să se bucure de un mediu înconjurător nepoluat, sănătos, societăți eliberate de teamă și violență, societăți bazate pe modelul dezvoltării durabile, sunt obiective fixate în Agendă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dreptul la oraș prezintă însă legături juridice strânse și cu celelalte drepturi ale omului, din alte categorii (dreptul la viață, dreptul la sănătate, libertatea și demnitatea umană, dreptul la dezvoltare, dreptul la a trăi într-un mediu internațional și regional pașnic și sigur, drepturile politice și culturale, drepturile economice, dreptul la muncă în special, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de asociere, dreptul omului de a trăi într-o ordine constituțională bazată pe respectarea drepturilor omului, pe siguranță, pe eliberare de teamă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dreptul la viață, dreptul la sănătate, libertatea și demnitatea umană, dreptul la dezvoltare, dreptul la a trăi într-un mediu internațional și regional pașnic și sigur, drepturile politice și culturale, drepturile economice, dreptul la muncă în special, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de asociere, dreptul omului de a trăi într-o ordine constituțională bazată pe respectarea drepturilor omului, pe siguranță, pe eliberare de teamă, teroare, opresiune, nedreptăți și nevoi, de sărăcie și foamete). În raportul Adunării Generale ONU din 2001, intitulat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
protecție în dublu sens: a locuitorilor unui oraș în fața pericolelor interne și externe acelei așezări umane, dar și de o protecție a orașului față de proprii săi locuitori care trebuie să respecte un set de reguli spre a duce o viață pașnică și fără a leza pe alții, în interiorul orașului). Și orașul trebuie să aibă (prin reprezentanții săi) dreptul la a fi protejat față de abuzuri (distrugeri ale zonelor verzi, ale clădirilor sau zonelor de patrimoniu, față de poluare), în caz de dezastre (prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al Dezvoltării Durabile privește construirea de infrastructuri durabile, promovarea unei industrializări inclusive și sustenabile și susținerea inovației. Scopul 11 se referă expres la a face orașele și așezările umane durabile, sigure, inclusive, sustenabile, iar Scopul 16 privește promovarea de societăți pașnice și inclusive pentru dezvoltarea durabilă, accesul la justiție pentru toți și construirea de instituții efective, responsabile, inclusive, la toate nivelele. În ceea ce privește Scopul 1 (combaterea sărăciei în toate formele sale și în toată lumea) acesta se referă la condiția oamenilor care trăiesc
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și sate, dar și de a include orașele în strategiile de management și de combatere a dezastrelor, a adaptărilor la schimbările de climă. Acest Scop se conectează cu Scopul 16, care privește dreptul omului de a trăi în cadrul unor societăți pașnice, juste și inclusive, la adăpost de teroare, opresiune, nedreptate, violență, discriminare. Astfel, statele își iau obligația de a reduce în mod semnificativ toate formele de violență, de a opri abuzurile, exploatările, traficul de ființe umane și toate formele de violență
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să asigure o migrație sigură, ordonată, constantă, să se evite valurile haotice, bruște, necontrolate de migranți, să se asigure respectarea drepturilor omului și a unui tratament uman privind refugiații, fără discriminare 26. Asemenea orașe, bazate pe conceptul inovativ de "societăți pașnice, inclusive și toleranțe, juste", trebuie să își dezvolte în viitor capacități de a a oferi adăpost, găzduire, integrare socială pe multiple dimensiuni persoanelor deplasate, refugiaților, migranților, fie că este vorba de ședere temporară ori definitivă. Într-un alt document ONU
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
road to dignity by 2030: ending poverty, transforming all lives and protecting the planet 27, regăsim legătură juridică dintre demnitatea umană, care presupune și dimensiunea combaterii sărăciei și a inegalităților, dar și, în cadrul obiectivului "justiție", ideea de a promova "societăți pașnice, sigure și instituții puternice". Se subliniază în acest document că trebuie să se țină seama de noile tendințe demografice la nivel global, numărul de locuitori ai planetei fiind deja de 7 miliarde și așteptându-se să crească la 9 miliarde
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu dreptul omului la un mediu urban și natural ne-poluat, cu dreptul la dezvoltare dar și cu dreptul de a trăi în armonie cu natura, cu dreptul de a trăi într-o societate urbană de tip inclusiv, toleranța, justă, pașnică dar și cu dreptul la dezvoltare durabilă. În prezența lucrare propunem o extindere juridică a dreptului la prosperitate, conectat cu sintagma dezvoltării durabile, de unde ar rezulta un drept al omului la un oraș durabil, la o urbanizare durabilă, un drept
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]