1,073 matches
-
nivel în sus. Dacă între marginea superioară a anevrismului palpabil și rebordul costal există un spațiu liber atunci anverismul abdominal este întotdeauna subrenal. Tumorile abdominale, ale organelor situate supraaortic și în special cele pancreatice pot crea confuzie de diagnostic la palpare datorită pulsațiilor transmise de la aortă, dar acestea sunt dure la palpare fără a se putea comprima [23]. EXAMINĂRILE PARACLINICE Diagnosticul de certitudine - pozitiv, localizarea exactă, existența complicatiilor precum și planul terapeutic necesită o serie de investigații paraclinice. Datorită severității afecțiunii, examenul
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
rebordul costal există un spațiu liber atunci anverismul abdominal este întotdeauna subrenal. Tumorile abdominale, ale organelor situate supraaortic și în special cele pancreatice pot crea confuzie de diagnostic la palpare datorită pulsațiilor transmise de la aortă, dar acestea sunt dure la palpare fără a se putea comprima [23]. EXAMINĂRILE PARACLINICE Diagnosticul de certitudine - pozitiv, localizarea exactă, existența complicatiilor precum și planul terapeutic necesită o serie de investigații paraclinice. Datorită severității afecțiunii, examenul paraclinic este împărțit în cel specific pentru diagnosticul pozitiv și cel
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
care nu recomadă administrarea heparinei). Înainte de clampajul aortei se recomandă a se administra diuretic intravenos (manitol și furosemid). Se exclude anevrismul de aortă prin clampaj proximal și distal la nivelul sediilor preparate anterior. Se controlează dacă clamparea este eficientă prin palparea aortei, absența pulsațiilor indicând acest lucru. Se deschide longitudinal anevrismul aortic de la nivelul colului până distal. Între clampul aortic și aortotomie trebuie să existe un spațiu de cel puțin 1 cm în vederea efectuării în siguranță a anastomozei proximale. Pentru evidențierea
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
yang și pe sistemul celor cinci elemente, plus conceptul vital de qi. Ea recunoaște legătura indisolubilă dintre minte și trup, activitățile psihice și cele fizice, emoțiile interne și mediul exterior. În diagnosticare se aplică o serie de tehnici, cum sunt palparea pulsului, ascultarea sunetelor, citirea feței, examinarea limbii și a urinei etc. În tratare se folosesc plante medicinale, alimente, presopunctură, acupunctură și alte metode mai naturale. În general, se consideră că medicina tradițională chineză este mai eficientă decât cea occidentală În
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
venoasă este o durere de postură și nu de efort, cedează la mers în poziție clinostatică și la ridicarea extremității. Posibil ca cea mai frecventă etiologie nevasculară care mimează claudicația intermitentă, să fie radiculopatia lombară ce cauzează durere nervoasă [20]. Palparea pulsului arterial face diagnosticul mai ușor chiar în condițiile în care bolnavii au edeme la nivelul membrelor inferioare. Durerea de repaus este cel de al doilea simptom major care determină prezentarea pacientului la medic, ea apărând la pacienții cu ischemie
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ischemie arterială periferică, topografiei și naturii obstacolului vascular. Examenul clinic se efectuează obligatoriu apreciind modificarea observată la un membru, comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic vizează trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic vizează trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroen-teroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroen-teroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii, intensitatea pulsațiilor arteriale
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
bolnav în timp și după anumite tratamente (medicale, intervenționale, chirurgicale și/sau combinate) se recomandă alcătuirea unei scheme cu trecerea prezenței sau absenței pulsurilor în locurile de elecție menționate mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
după anumite tratamente (medicale, intervenționale, chirurgicale și/sau combinate) se recomandă alcătuirea unei scheme cu trecerea prezenței sau absenței pulsurilor în locurile de elecție menționate mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor: obstrucția aortei abdominale, arterei iliace comune, arterei iliace externe; diminuarea pulsațiilor fiind secundară stenozelor de diferite grade ale acelorași segmente arteriale sau coarctației de aortă. 2. Palparea arterei poplitee (fig. 21.5, 21.6) se efectuează utilizând două metode: a) bolnavul este în poziție șezândă sau în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse sau semiflectate, iar examinatorul își fixează ambele police sub rotulă, iar cu vârful ambelor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mod normal artera dorsală a piciorului deviază stânga sau dreapta cu până 2-5 cm față de linia mediană, iar în 8% din cazuri poate fi absentă sau are devieri foarte mari față de traiectul normal, lucru ce implică o atenție sporită în palparea arterei pedioase. Lipsa pulsațiilor la nivelul arterei dorsale a piciorului este determinată în special de ocluzii vasculare gambiere (ateroscleroză obliterantă, trombangeită obliterantă, arteriopatie diabetică, arterite reumatismale etc.). Uneori, datorită dezvoltării în timp a numeroase colaterale, în ocluziile înalte aorto-ilio-femurale, pot
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu bolnavul în decubit dorsal în expir și cu membrele inferioare flectate. Se aplică o presiune blândă cu vârful degetelor în treimea superioară a regiunii epigastrice, paraombilical stânga. Prin palpare se simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate evidenția o dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare brutală a arterei carotide poate provoca efecte nedorite prin declanșarea unui reflex Valsalva (bradicardii extreme, blocuri cardiace, chiar asistolie). 11. Artera temporală superficială se palpează înaintea tragusului, iar ramura frontală a acestei artere se palpează deasupra liniei păroase. 12. Arterele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
tributare (cateter sau utilizare pentru by-pass) poate produce ischemia mâinii. Testul în acest caz este pozitiv. La nivelul membrelor inferioare se poate efectua un test asemănător pentru examinarea circulației la nivelul arterei tibiale posterioare, respectiv arterei dorsale a piciorului. Prin palpare se pot pune în evidență tumori pulsatile ale extremităților care indică prezența anevrismelor. Singurele tumori metastatice osoase care transmit pulsațiile sunt hipernefromul și carcinomul tiroidian. Tumorile vasculare cuprind și următoarele entități: a. anevrisme spontane la nivelul arterelor femurale și poplitee
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pulsează, culoarea este neinfluențată la vitropresiune; e. hemangioendotelioame cu tendință la ulcerații și sângerări; f. steluțe vasculare, localizate mai ales în jurul feței, pe gât, umeri, membre superioare și torace, apărând la sănătoși, în poliartrita reumatoidă, boli hepatice și graviditate. Obiectivele palpării pulsului Palparea pulsului ne permite de a preciza următoarele elemente semiologice: 1. existența pulsului; 2. simetria, volumul, amplitudinea; 3. ritmicitatea; 4. frecvența; 5. tensiunea (duritatea); 6. celeritatea. 1. În condiții normale pulsul se apreciază bilateral la punctele de elecție discutate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
este neinfluențată la vitropresiune; e. hemangioendotelioame cu tendință la ulcerații și sângerări; f. steluțe vasculare, localizate mai ales în jurul feței, pe gât, umeri, membre superioare și torace, apărând la sănătoși, în poliartrita reumatoidă, boli hepatice și graviditate. Obiectivele palpării pulsului Palparea pulsului ne permite de a preciza următoarele elemente semiologice: 1. existența pulsului; 2. simetria, volumul, amplitudinea; 3. ritmicitatea; 4. frecvența; 5. tensiunea (duritatea); 6. celeritatea. 1. În condiții normale pulsul se apreciază bilateral la punctele de elecție discutate anterior. În
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
febră tifoidă, anemii, dar poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă se poate accentua foarte mult și devine palpabilă, întâlnindu-se în stenoza aortică. c) pulsul bisferiens (cu dublă pulsație) se caracterizează prin palparea a două unde sistolice fiind întâlnit în stenoza aortică subvalvulară, insuficiență aortică, arterioscleroză, nefrita cronică asociată cu hipertensiune. d) pulsul alternant (pulsus alternans) - este caracterizat printr-o alternare constantă a volumului și tensiunii undei pulsatile; după fiecare pulsație normală urmează
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]