852 matches
-
băgase dopuri în urechi, îmi închipuiam că o să înceapă să turuie despre Cuba și Panama, Statele Unite, imperialism, clasa muncitoare, Castro și tot felul de forțe de agresiune. Vînzoleală, oamenii aveau mîncărimi, apare Geniul, ei dau drumul la benzile cu ovații, pancartele sînt încă ridicate, placaje viu colorate, ia cuvîntul, se mai domolesc scandările artificiale, salută poporul. Scorpia lîngă el, cocul în vîrful tărtăcuței, mi se pare că tot ce se petrece vine de pe o bandă de magnetofon prin intermediul unor stații de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Nu. Punem doar niște întrebări, i-am răspuns și am coborât din mașină. Pe veranda casei de la numărul 6024 stătea o doamnă în vârstă. Clădirea avea două etaje, plus parterul, acoperiș de șindrilă maro, iar în gazon era înfiptă o pancartă cu inscripția „CAMERE DE ÎNCHIRIAT“. Femeia mă văzu apropiindu-mă, închise Biblia și îmi zise: — Regret, tinere, dar închiriez doar fetelor cu slujbă și recomandări. I-am arătat insigna și i-am explicat: — Suntem polițiști, doamnă. Am venit să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
14 septembrie anul trecut până în 19 octombrie. — V-a fost recomandată? — Nu. Îmi amintesc asta foarte bine, fiindcă Beth era o fată foarte frumușică. A bătut la ușă și mi-a spus că tocmai trecea pe Gower când a văzut pancarta de pe gazon. Mi-a zis că e actriță în devenire și că are nevoie de-o cameră ieftină până dă lovitura. I-am răspuns că am mai auzit texte de-astea și am sfătuit-o să scape de accentul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dromiket 4 corectă traiectoria, îndreptând „Bourul” spre planeta cu pricina, își puseră costumele și căștile de protecție și în curând aterizară între două dealuri golașe, roșcate. Ieșiră pe scara navei și îndată văzură, plantate din loc în loc în peisajul arid, pancarte uriașe pe care stătea scris: „BINE AȚI VENIT PE PLANETA NOASTRĂ! CE TREBUIE SĂ FACEM?”. Apoi, imediat, pe panta dealului din stânga, văzură coborând în mare viteză un grup de vreo zece tălâmbi. Erau mici, cam de 1,50 m, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Înfofolit În palton, mănuși, fular și căciulă. Era o dimineață cenușie și rece, cu un vânt mușcător, după cum Îi promisese valetul, dar mișcarea Îi făcea plăcere. Serpentina era acoperită cu gheață, care Însă era subțire și transparentă ca sticla, cu pancarte care Îi avertizau pe amatorii de patinaj sau săniuș de pericol. Împătimiții sporturilor ecvestre tropăiau În sus și-n jos pe alee, cai și călăreți trimițându-și norii condensați ai răsuflării În atmosfera Înfrigurată. În aer se simțea parcă moina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că aduce ghinion ca mirele să Își vadă mireasa În rochia albă Înainte ca ea să pătrundă pe ușa bisericii, ar fi fost și pentru el un semn rău să dea ochii cu Teatrul St James, Împodobit cu afișe și pancarte pentru premiera la Guy Domville, Înainte de a sosi În seara aceea, la ora hotărâtă; În consecință, ocolise cu grijă vecinătatea lui King Street În cursul plimbării de dimineață. Nu trăise aceeași inhibiție la Southport, când se jucase pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
toată, dar nu se compara nici pe departe cu iadul crampelor prin care trec alte femei. Apoi, În momentul În care am Împlinit treizeci și cinci de ani, a Început războiul. Acum, În fiecare lună, hormonii mei ies În stradă Înnebuniți agitând pancarte și strigând: „Salvați ovulele!“ Se pare că trupul meu și-a dat seama că timpul e scurt, iar pierderea fiecărui ovul este jelită ca și cum ar fi vreo piatră prețioasă. Dar cum să fac Încă un copil când nici pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
exclusivistă din Los Angeles, California.##) și Left Bank (##notă: La Rive Gauche - district parizian renumit pentru viața sa artistică și intelectuală.##). Vizavi de poarta Clubului Nautico era un cinematograf În aer liber cu un amfiteatru tăiat În coama dealului. O pancartă de lîngă chioșcul de bilete anunța un sezon de filme cu Katharine Hepburn și Spercer Tracy, culmea unui anume gen de șic intelectual. În Clubul Nautico era liniște și răcoare, Încă nu Începuseră activitățile de după-amiază. Stropitorile se roteau peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Toată lumea încremenise. Polițistul anchetator nici nu îndrăznea să aducă o „probă“ ca asta sub ochii altora. Doar că tinerii din Beirut aflaseră și considerau ipostaza ca fiind foarte cool și bună de dus în marșuri de stradă. Erau zece mii de pancarte ale liderului cu trandafirul, încât nicio grupare nu mai putea să le interzică. L’Orient. Le jour din ziua sosirii publicase portretul pe prima pagină. Sonia Leclerc luase chipul curajului de a face din liderul de la Teheran o figură de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mod regulat și se formau cozi în fiecare seară. Consiliul încerca deja să pună la punct un transfer în West End. Găsiseră deja un teatru; problema era jonglatul cu programele actorilor implicați. Pereții exterior ai teatrului Cross erau tapetați cu pancarte care lăudau rolul Oberon jucat de Hugo („Indubitabil. Nu apuc să văd o prestație mai bună în viața asta.“ - The Sunday Times), Titania lui Helen („Regina neînduplecată se topește ca un reactor nuclear“ - Time Out), Puck al lui Marie, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
parte la astfel de manifestări. Totuși, iată-i acum aici. Camerele de luat vederi - ale Televiziunii Israeliene, ale posturilor BBC, CNN și ale tuturor celorlalte rețele internaționale importante - își plimbau obiectivele peste mulțime, oprindu-se asupra figurilor celor mai surprinzătoare. Pancarte în rusă, înălțate de imigranți din vechea Uniune Sovietică - o altă componentă tradițională a manifestației. Un cameraman al NBC filmase un cadru care îl făcu pe șeful lui să gângurească de emoție: un bărbat purtând o kippa, căciulița mulată, purtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Maggie ieși din mașină și observă că oamenii pe care-i văzuse mai devreme formau un rând ce se întindea pe marginea drumului, coborând panta dealului până departe. În direcția opusă, pe partea cealaltă a drumului, același lucru. Unii aveau pancarte, ceilalți se țineau de mână. Era un lanț uman care se întrerupea doar ca să facă loc autostrăzii. Acum înțelegea. Toți erau îmbrăcați în portocaliu, culoarea mișcării de protest creată pentru a se opune procesului de pace. Se uită la pancarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pancarte, ceilalți se țineau de mână. Era un lanț uman care se întrerupea doar ca să facă loc autostrăzii. Acum înțelegea. Toți erau îmbrăcați în portocaliu, culoarea mișcării de protest creată pentru a se opune procesului de pace. Se uită la pancarte. „Doar cu foc și sânge va pleca Yariv“, spunea una dintre ele. „Arestați-i pe trădători“, spunea alta. Prima schimonosise portretul prim-ministrului care purta un keffiyeh alb cu negru, baticul tradițional palestinian. Celălalt îl prezenta pe Yariv în uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ele. „Arestați-i pe trădători“, spunea alta. Prima schimonosise portretul prim-ministrului care purta un keffiyeh alb cu negru, baticul tradițional palestinian. Celălalt îl prezenta pe Yariv în uniformă de ofițer nazist, nelipsindu-i literele SS de pe guler. Femeia care ținea pancarta cu keffiyeh-ul o văzu pe Maggie uitându-se. Strigă: —Vrei să salvezi Ierusalimul? Asta e soluția. Avea un accent newyorkez. Maggie se apropie. Suntem „Îmbrățișarea Ierusalimului“, spuse femeia, întinzându-i lui Maggie un pliant. Formăm un lanț uman în jurul capitalei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu convingeri puternice. Luase parte la o sută de demonstrații la vremea lui, dar asta îl făcea mai mândru decât toate celelalte. Mulțimea adunată aici, în piața Sion, era uriașă, o masă de oameni îngrămădiți unii într-alții, unii cu pancarte, restul fie fluturându-și pumnii în aer, fie bătând din palme la unison. Arătau provocator, toți fiind îmbrăcați în portocaliu. Tricouri, pălării, chiar și pantalonii scurți și vopseaua de pe față, toate erau colorate în portocaliul cel mai strălucitor, cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în față cu armata portocalie, izolată de un cordon subțire de polițiști la care se adăugau fotograful de la știri și un cameraman, era o altă mulțime, aproape la fel de mare și de gălăgioasă. Nu avea o culoare unică și nici atâtea pancarte ca oponenții săi. Văzu una, plasată strategic lângă echipele de știri, pe care scria pur și simplu: Da Păcii. Shimon Guttman se aflase în fruntea mulțimii portocalii - unul din cei doar șase bătrâni cărora li se acordase o postură atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
toți la el. Bătrânii livizi, prea storși ca să mai reacționeze, Dascălu amuzat, indiferent în fond și iresponsabil, inginerul nerăbdător, numai nervi, încordat la maxim. Șopti într-un târziu. ― Bine, o ștergem. * ― De ce ocolești? întrebă Cristescu. Șoferul arătă spre dreapta o pancartă așezată în mijlocul străzii. ― Bagă gaze și tot bulevardul e desfundat. Azimioară remarcă filozofic: ― Nu mai contează câteva minute acum. ― Probabil ai dreptate, dar nu mai am răbdare. Când Melania se află undeva poți să te aștepți la toate surprizele. Te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și se ascunde. Și, deodată, nu mai are chef de joacă. Navigația de pe Styx este garantată tuturor. Chiar și după ce coborâm în mormânt, cei apropiați aruncă în noi cu bulgări de pământ. Sper să fiu așteptat dincolo cu stegulețe și pancarte. In tinerețe zburdam singur. Acum simt că vine o urâtanie din urmă. Apropierea morții ne transformă în disperați, nu în filosofi. Pe termen lung, învinge tăcerea. Unele popoare îi dau și agoniei un iz de voluptate. Nu poți fugi prea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trupul pe prima treaptă a scărilor de marmură. Doamne, ce scări! Ca-n Ali Baba și cei... Mai urc, anevoie, câteva trepte. Simt că, dintr-o clipă în alta, voi nimeri într-un univers de poveste. Iată primul semn: o pancartă uriașă. Ochii îmi sunt încețoșați. Încerc să-i biciuiesc și chiar reușesc. Rămân interzis. Mă frec încă o dată la ochi și citesc: "Urlă numai la depravați!" În dreapta și-n stânga panoului ghicesc prezența a două ființe. Cu siguranță ar trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Înghit în sec. Nu pare a fi din staful cel bun, care trebuia să mă întâmpine. Îndrăznesc să privesc și în partea opusă. Gata. M-am resemnat. Când ochii ni se întâlnesc, leul care stătea tolănit, de strajă, lângă uriașa pancartă, sloboade un urlet care înspăimântă deșertul. Deja nu mai eram viu. Nici nu mai conta. Voiam însă un singur lucru: să nu mă doară, deși știam că nu-i tocmai plăcut să fii hrană pentru lei. Îmi era foarte cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
indienilor de pe pășuni. Nu le va plăcea să fie acuzați că îi ucid în continuare pe indienii de dincolo de frontiere. S-a încheiat războiul din Vietnam. Împotriva cui va mai protesta acum toată acea „minoritate zgomotoasă“ care a transformat plimbarea pancartelor într-un fel de sport național...? — Ce contează motivul? interveni preotul. Vor să ajungă la o înțelegere. Nu asta căutăm? — Ba da. Dar mă mâhnește faptul că acordul nu vine dintr-o adevărată înțelegere a problemei, ci dintr-un politicianism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Banca Barcalys. A se adresa la...“, „Lăptăria Cornwallis. Noua adresă...“, „Pescăriile Marquis...“. Pe trotuarul pustiu și liniștit, un polițist se plimba cu un paznic de bloc, discutînd pe Îndelete, ca doi pădurari Întorși de la vînătoare. CÎțiva pași mai Încolo, o pancartă anunța: „Bombă neexplodată!“ Strada - aceeași pe care trecuseră cu o seară Înainte - era de nerecunoscut. „Ce activitate uriașă a avut loc În numai cîteva ore!“ Își spuse Rowe. Oamenii lipiseră afișe, circulația fusese deviată - În fine, era o Londră destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe treabă. Când termină, era aproape noapte. În seara târzie, coborî să-și caute valizele. Pe drum Întâlni mai multe persoane: cupluri, persoane singure; destule femei singure, În jur de patruzeci de ani. Din loc În loc, prinse de arbori, erau pancarte pe care scria „RESPECT RECIPROC”; se apropie de una din ele. Sub inscripție, o cutie plină ochi cu prezervative. Dedesubt, o pubelă albă din plastic. Bruno o deschise apăsând pedala, apoi lumină cu lanterna: erau mai ales cutii de bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu sonorul dat la maximum, hiturile anilor ’80. Nici ceilalți n-au rămas datori. Exact când Înaltul Comandament Militar stabilea datele esențiale ale atacului plănuit pentru ora 01.04, Isabella și cohorta ei au apărut, ținând În mâini flori și pancarte pe care era scris Make Roads, Not War și agitând desene În care automobile micuțe se zbenguiau drăgălaș pe tăpșanul din fața casei. Și tocmai această discordie dintre oameni a dus la producerea unui teribil accident, soldat cu o altă diminuare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ajunge membru al grupului de tineret catolic. Mai nou, poți să te uiți și la televizor, activitate care se și practică din plin. Biserica e mereu la curent cu ultimele noutăți, pe care le folosește chiar și împotriva propriilor membri. Pancarte aurii și steaguri cu portretul Sfintei Fecioare, fete cu fuste plisate de culoare bleumarin, totul se petrece în antipatica biserică a piariștilor. Din amvon se afirmă adesea că Dumnezeu cheamă la el tineretul, care nici n‑a fost chemat bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]