1,077 matches
-
minute. Discuția finală poate dura 30 minute, deci În circa o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o problemă complexă, se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziție 15 minute. Discuția panel. Termenul panel În engleză „jurați”. Și În acest caz este vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară Într-un grup restrâns („jurații”), e format din persoane competente În domeniul respectiv. Ceilalți pot fi zeci de persoane
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
finală poate dura 30 minute, deci În circa o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o problemă complexă, se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziție 15 minute. Discuția panel. Termenul panel În engleză „jurați”. Și În acest caz este vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară Într-un grup restrâns („jurații”), e format din persoane competente În domeniul respectiv. Ceilalți pot fi zeci de persoane - ascultă În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
Paris. Piper E.W., De Carufel F.L. și Szkrumelak N. (1985), „Patient predictors of process and outcome in short-term individual psychotherapy”, Journal of Nervous and Mental Disease, 173, 726-733. Plumpian-Midlin E. (1967), „Defense organization of the ego and psychoanalytic technique, Panel report”, Journal of the American Psychoanalytic Association, 15, 150-165. Plutchik L. (1991), Ego Defense Style in Mood-Reactive Compared to Non-Reactive Depressed Patients, Albert Einstein College of Medecine, Bronx. Plutchik L. (1995), „A theory of ego defenses”, in H.R. Conte și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de țiței. Problema majoră va apărea dacă prețul barilului de țiței va începe din nou să crească Și vor fi din ce în ce mai puțini cei care Și-l vor mai putea permite. 1.1.4. Al Gore Și IPCC<footnote IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice). footnote> - „cruciații încălzirii globale” Încălzirea globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
va apărea dacă prețul barilului de țiței va începe din nou să crească Și vor fi din ce în ce mai puțini cei care Și-l vor mai putea permite. 1.1.4. Al Gore Și IPCC<footnote IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice). footnote> - „cruciații încălzirii globale” Încălzirea globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic (Bongaarts, 1992: 299). Principala
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
altă parte, a avut loc un studiu al articolelor din mass-media. S-a folosit un eșantion de 636 de articole, iar dintre acestea mai mult de jumătate (53%) erau indecise, dacă există sau nu o problemă cu privire la încălzirea globală. IPCC - Panelul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice - a fost înființat în 1989 sub egida UNEP (Programul ONU cu privire la Mediul Înconjurător) Și WMO (Organizația Mondială de Meteorologie). Scopul principal al IPCC este furnizarea de date Și informații concludente cu privire la schimbările climatice Și, de asemenea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
între destinații din aceeași țară Și între firme de același profil dintr-o destinație. Sursa: Concepția autorului. 2.2.2. Încălzirea globală Până în prezent, turismul (fără a lua în considerare transporturile) nu a fost identificat de IPCC<footnote IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. footnote> ca un factor care contribuie la încălzirea globală sau ca o activitate vulnerabilă la efectele acesteia (Dubois, Ceron, 2006: 400). Problema încălzirii globale, în special cauzele sale, au fost dezbătute pe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
țară Și între firme de același profil dintr-o destinație. Sursa: Concepția autorului. 2.2.2. Încălzirea globală Până în prezent, turismul (fără a lua în considerare transporturile) nu a fost identificat de IPCC<footnote IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. footnote> ca un factor care contribuie la încălzirea globală sau ca o activitate vulnerabilă la efectele acesteia (Dubois, Ceron, 2006: 400). Problema încălzirii globale, în special cauzele sale, au fost dezbătute pe larg în primul capitol
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
conform căreia expunerea la violența din mass-media crește agresivitatea (Anderson și Bushman, 2002). Ne referim la un număr de 284 studii, care investighează 51.597 participanți. Datele analizate în studiile respective proveneau din experimente de laborator, cercetări de teren, anchete panel și studii longitudinale. Deși au fost găsite corelații între violența televizuală și agresivitate, acestea nu au putut confirma ipoteza că televiziunea poate fi privită ca o cauză necesară și suficientă a violenței din societate. Perspective teoretice În discutarea perspectivelor teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
universitatea din Columbia, Columbia County Longitudinal Study (CCLS), condusă de Huesmann și Eron a demonstrat impactul pe termen mediu și lung. De această dată studiul nu a mai fost de laborator, ci o combinație de anchetă de teren de tip panel și studierea documentelor sociale; rezultatele, pe de altă parte, au fost mai nuanțate, în sensul că efectele violenței televizuale se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizuală echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
David, Weil David N., 1992, „A Contribution to the Empirics of Economic Growth”, The Quaterly Journal of Economics, MIT Press, vol. 107, no. 2, May, pp. 407-437. footnote>, precum și Nazrul Islam în 1995<footnote Nazrul Islam (1995), „Growth Empirics: A Panel Data Approach”, The Quarterly Journal of Economics, MIT Press, vol. 110, no. 4, November, pp. 1127-1170. footnote>, după ce au introdus în model, ca variabile de control, rata de economisire și rata de creștere a populației, au demonstrat că economiile cu
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
poate dura încă 30 de minute. Astfel, în aproximativ o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o problemă complexă, se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziție 15 minute. e. Discuția panel. În engleză termenul „panel” înseamnă „jurați”. Și în acest caz e vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară într-un grup restrâns („jurații”) format din persoane foarte competente în domeniul respectiv. Ceilalți Ă pot fi zeci
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de minute. Astfel, în aproximativ o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o problemă complexă, se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziție 15 minute. e. Discuția panel. În engleză termenul „panel” înseamnă „jurați”. Și în acest caz e vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară într-un grup restrâns („jurații”) format din persoane foarte competente în domeniul respectiv. Ceilalți Ă pot fi zeci de persoane Ă ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
moment prielnic (de aceea i se spune „injectorul de mesaje”). Discuția e condusă de un „animator”. La urmă, persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește discuția acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile animatorului; totul rămâne în aer, și cetățenii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă în 2005 pe un eșantion de 2.161 persoane reprezentativ pentru populația urbană a României de peste 18 ani. Bibliografie Argue, Amy, Johnson, David, White, Lynn, 1999, „Age and Religiosity: Evidence from Three Wave Panel Analysis”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 38 (3), pp. 423-435. Becker, Penny Edgell, Hofmeister, Heather, 2001, „Work, Family and Religious Involvement for Men and Women”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 40 (4), pp. 707-722
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai puțin interesate de politică și aderă într-o mai mică măsură la norma potrivit căreia votul nu este doar un drept, ci și o datorie morală. Aceeași concluzie rezultă și în urma altor analize. Pe baza unor date de tip „panel fals” (Clarke et al., 2004), se observă că o generație votează relativ similar în timp, dar pe măsură ce noile generații intră în ciclul electoral rata lor de participare pornește de la valori tot mai mici. În concluzie, scăderea ratei este rezultatul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
timp aceleași nivele de încredere într-un partid. Altfel spus, pentru unii alegători, încrederea este transferabilă de la un actor politic la altul în funcție de context și interese, iar pentru alții nu. Dat fiind faptul că nu dispunem de date de tip „panel” în ceea ce privește încrederea, vom folosi în locul acesteia o măsură proximă (chiar dacă mai restrictivă), evaluarea generală a tipului de vot. Ne referim la votul acordat constant unui anumit partid, la votul variabil, la non-vot și la votul „afon” (cei care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Diferențele dintre dobânzile interbanc are pentru împrumuturile la termen și modificările rapide ale dobânzilor (O vernight Indexed Swap - OIS)au continuat să atingă niveluri mult peste cel e observate anterior, în august 2007 (graficele nr. 4.1. și 4.2, panel s tân ga). Astfel, băncile au refuzat să cuprindă în bilan țul economic și activitățile de împrumut interbancar, deoarece asemenea împrumuturi includ un volum mare de lichidități și riscuri. Îngrij oră rile economice s-au men ținut, în ciuda măsurilor fără
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
adaugă la știrile despre câști gurile bancare slabe din investiții. Ca urmare, ev aluările de pe piețele de credit și piețele de capital s-au deteriorat, în mare măsură, începând cu mijlocul lunii iunie (graficele nr. 4.3. și 4.7 ., panel stânga), iar activele fi nanciare ocupă primul loc în declinul indicilor de piață. Problemele financiare au fost mai grave însă pe ntr u cele două instituții americane sponsorizate de guvern, Fannie Mae și Freddie Mac. Pe fondul slăbirii pieței imobiliare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sponsorizate de guvern sunt bine capitalizate, spread urile de credit la datoriile și titlurile garan tat e ipote car de către aceste instituții au crescut la ni vel ul lunii martie, în perioada preluării companiei Bear & Stearns (graficul nr . 4 .4., panelul dreapta). Prețurile acțiunilor s au prăbușit și au determinat pierderi evaluate la mai mult de 70 % din nivelul înregistrat la sfâ rșitul lunii martie 2008. Majoritatea acțiunilor de contractare a unor no i i poteci fiind dependente de garanțiile oferite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
numărul total de bilete de ordin negarant ate emise de corporații (CP) a scăzut cu mai mult de 325 miliarde dolari, între 10 septembrie și 22 octombrie, dintr-un total de aproximativ 1 760 miliarde dolari (graficul nr. 4.2., panel dreapta). Băncile străine și ac ele instituții din S.U.A. care nu aveau rezerve de depozite au pierdut, astfel, a cce sul la o importantă sursă de fonduri, într un moment când au avut nevoie să sprijine - sau să ia pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
devenit, astfel, datorie c vas i-guvernamentală, investi Crizele financiare și impactul acestora asupra miș cărilor de capital torii a u reacționat prin scăderea spread urilor din sectorul financiar de la maximele atinse în perioada anterioară (graficu l n r. 4.6., panelul din stânga). Semne de scădere a presiunii economice au fost, de asemenea, evi dente și pe alte piețe. După ce a ajuns chiar ș i l a 364 de puncte de bază, spreadul Libor OIS în dolari americani, pe trei luni, a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
l a 364 de puncte de bază, spreadul Libor OIS în dolari americani, pe trei luni, a scăzut în mod constant, prăbușindu-se, în cele din urmă, sub 100 de puncte de bază în ianuarie 2009 (graficul nr. 4.2., panel stânga). Spread-urile Libor-OIS în euro și lira sterlină s-au comportat într un mod similar, sugerând faptul că piețele interbancare au început să se stabilizeze. În același timp, indicii cheie de capital au arătat semne de revenire de la minimele atinse
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețele monetare în curs de dezvolt are . Cu toate acestea, prețurile activelor au rămas sub presiune din cauza vulnerabilităților specifice fiecărei țări, contribuind, astfel, la neperformanța creditelor și a indicilor de capital pentru țările emergente din Europa (graficul nr. 4.9., panelul central și panelul din stânga). 4.5.4. Etapa a patra a crizei financiare și eco nom ice actuale În această etapă, investitorii se concentrează asupra problemelor financiare ce s au extins la nivel global, propagându se și în țările dezvoltate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
curs de dezvolt are . Cu toate acestea, prețurile activelor au rămas sub presiune din cauza vulnerabilităților specifice fiecărei țări, contribuind, astfel, la neperformanța creditelor și a indicilor de capital pentru țările emergente din Europa (graficul nr. 4.9., panelul central și panelul din stânga). 4.5.4. Etapa a patra a crizei financiare și eco nom ice actuale În această etapă, investitorii se concentrează asupra problemelor financiare ce s au extins la nivel global, propagându se și în țările dezvoltate (figura nr. 4
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]