1,831 matches
-
O spune pe un asemenea ton, Încât bat În retragere - spre deosebire de hasidimi, care sunt bine dispuși și exult) peste tot. Pentru ei, ordinele pe care le dau aceste femei tinere În uniform), ce nu sunt evreice, nu fac nici dou) parale. Pentru ei, sunt niște simple Însoțitoare, niște „exotice care servesc”, orice, numai ființe nu. Anticipând un moment delicat, Îi cer Însoțitoarei de bord s)-mi serveasc) pentru prânz mâncare cușer. Nu pot, pentru c) nu avem suficient) pentru ei, Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Iluminismul transilvan (Editura Universității, Iași, 1974) al Elvirei Sorohan s-au scurs exact patru decenii. Răstimp în care criticul și istoricul literar și-a pus semnătura numai pe cărți substanțiale din perspectiva încărcăturii ideatice și strălucitoare din aceea a discursului (para)critic: Cantemir în cartea hieroglifelor (Editura Minerva, București, 1978), Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu (Editura Minerva, București, 1982), Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu (Editura Minerva, București, 1984), Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (Editura Junimea, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
veți avea în vedere proverbe, zicători, aforisme (de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura română în Bucovina a Societății Dumbrava Roșie din Boian cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se bea în România, dar și ce trebuie să facem să ajungem la 100 de ani, toate, numai Ierimia Nechita din Cernăuți le știe și le spune în almanah. Scria și publica și versuri: despre Dorul vieții, Secretul viselor, despre parale și orașul industrial, despre Viorica și Vântul, despre O fantezie, oftat, lucruri bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
În această cameră erau așezate toate cuferele elevilor și tot această cameră era fumătorul școalei. După dejun ca și după masa de seară ne adunam acolo toți cei mai mari și fumam. Dar fiindcă nu toți aveam, întotdeauna, tutun și parale, se introdusese sistemul abonamentului. Adică cel care n-avea tutun se înscria la țigara celui care avea și care fuma. Acesta nu avea dreptul să fumeze țigara întreagă, ci, după ce consuma două-trei părți, o trecea abonatului no. 1. Fiindcă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât pe musiu Berlicoco și să-l Mai înainte fusese ofițer de cavalerie și, ca fiu de boier, făcea parte din garda domnească. Domnitor era Știrbei, căruia Rosetti îi lua deseori parale, sub felurite motive.318 Fiind peste câteva zile o sărbătoare când Vodă trebuia să se ducă cu alai la Mitropolie, Rosetti ceru din nou parale sub cuvânt că nu are uniforma în bună stare. Altfel nu poate încăleca. Vodă, supărat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de boier, făcea parte din garda domnească. Domnitor era Știrbei, căruia Rosetti îi lua deseori parale, sub felurite motive.318 Fiind peste câteva zile o sărbătoare când Vodă trebuia să se ducă cu alai la Mitropolie, Rosetti ceru din nou parale sub cuvânt că nu are uniforma în bună stare. Altfel nu poate încăleca. Vodă, supărat de atâtea cereri de bani, trimise ordin lui Rosetti să încalece cu uniforma pe care o are și să vie la paradă, la nesupunere - arestul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
France (centrul stâng). Chiar și L’Événement, care este din stânga înaintată și era cu noi, a căzut în cursă și ne atacă și ne insultă [zicând între altele] că persecutăm pe francezi“ etc. etc. Din aceste rânduri se vede câte parale cheltuiau adversarii guvernului spre a putea avea o astfel de campanie de presă. Dovadă că totul se făcea cu bani, ne-o dă tot C.A. Rosetti în aceeași scrisoare, când spune: „Remediul [trebuie] să se facă cu mare grabă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
defilează în fața Doamnei Elisabeta.132 În aceeași zi, garda pleacă către Plevna. Viața bucureșteană ia o mare dezvoltare de îndată ce intră rușii în București. bucureștii pe vremea rușilor Rușii, oameni de petrecere, foarte dedați la băutură, mulți din ei plini de parale, umple toate localurile de petrecere și aruncă banii cu amândouă mâinile. Localul de petrecere la modă era atunci grădina Union-Suisse, unde s-a înălțat de câțiva ani marele Hotel Simplon. Pe vremea aceea era numai un șir de prăvălii mărunte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a roșit, s-a zăpăcit, a pus ochii în pământ și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor, cu vești de peste Dunăre, el citea, în timpul spectacolului, ultimul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale, cu Iancu Suchianu, profesorul Mirescu, actorul Ștefan Iulian, translatorul Ilariu Hohaș, vioristul Drugoi și încă alții și porneam la Bordei. Plecam pe jos la Șosea, căci eram tineri și fără multe parale, ziua era plină de soare, iar sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta pare a'i surprinde pe cei informați rău din auzite sau din guri intenționat rău voitóre. [...] O libertate bine înțelésă și respectată de studenti domnesce în afacerile universităței. Nu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de sensul forțelor ? 1 și ? 2. III.1.7. Centrul de greutate: Centrul de greutate al unui sistem rigid de puncte materiale este un punct C, unde se aplică greuatea sistemului ? . Întrucât, toate forțele ? ? sunt paralele, au aceiași direcție și sensul pe verticală descendent, constituie un sistem de forțe paralele, echivalent cu o forță unică, numită greutate notată cu ? și având punctul de aplicație C adică în centrul forțelor paralele. Deci, centru forțelor paralele C
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pâlnie. În vasul A se găsesc: o anumită cantitate de Hg, aer, tubul T așezat vertical cu un capăt în Hg și capătul pâlniei E. Inițial se deschide robinetul R și se introduce rând pe rând picături de eter din para de cauciuc. Se constată în timp că vaporizarea are loc destul de lent și la un anumit moment Hg pătruns în tubul T nu se mai ridică, iar pe suprafața Hg din vas apare un strat foarte subțire de eter lichid
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
un punct M aflat pe planul OP ce trece prin vârful O al panei. Punctul P poate fi luminos sau întunecos, iar totalitatea punctelor, fie luminoase, fie întunecoase vor da naștere la franje luminoase sau întunecoase paralele între ele, și paralele cu muchia planei, având între ele distanțe foarte mici și alternând între ele. În cazul când fasciculul monocolor incident cade perpendicular pe fața superioară a planei, pentru un unghi α foarte mic, planul de localizare a franjelor se află în interiorul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea e semn bun. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Lunea nu e bine să dai bani, căci toată săptămîna vei da. Se crede că, spre a avea totdeauna bani în casă, este bine a bate cu cuiul un ban în prag. în ziua de Paști se pîndește de unde sar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după ce nașul a pus în legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate întîi de la cineva, safteaua, cum am zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să-ți faci cruce cu el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva vreun cîne, trebuie pus pe mușcătură un ban, ș-apoi se va vindeca. Cînd te mușcă vreun cîne, să pui la rană o para și să o dai cui ți-o descînta. Cînd te mușcă un cîne, să nu-l omori, că nu se mai tămăduiește rana. Cînd copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploșnițile afară.“ De ai asemenea podoabă în casă ori de ești bolnav, să zici: „Crai-nou, crai-nou! na un fedeleș gol, dă-mi unu’ plin, roșu ca călina, gras ca slănina.“ Asemenea, să potrivești totdeauna cînd este crai nou să ai parale în pungă, dacă vrei ca toată luna să te joci cu ele. Cînd e lună nouă nu se grijește casa, că se fac ploșnițe și alte juvine. Cînd pleci la drum pe lună nouă, ferește-te de lupi. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pomană, n-ai lumină pe lumea cealaltă. Cînd se face acatist contra vreunui făcător de rău, lumînările se aprind de la cotor, ca să meargă vrăjmașului îndărăpt, cum arde lumînarea. Cînd se umple lumînarea, cătră cine se varsă, acela numaidecît capătă parale. Lumînarea de la Paști e bună de aprins cînd sînt furtuni și grindină. Să nu fie trei lumînări în odaie. Un muc de lumînare să-l lași totdeauna să ardă, iar cînd nu-l mai poți ținea în mînă să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]