785 matches
-
Utrenia), în Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Chivotul. SÂMBĂTĂ, 15 octombrie 2016: Orele 07.00 - 11.30 - Miezonoptica, Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Ceasurile și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Va cânta corul Chivotul. Orele 16.00 - 17.00 - Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană). Orele 21.00 - 01.00 - Slujba de Priveghere a Învierii (Vecernia, Litia și Utrenia), în Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Chivotul. DUMINICĂ, 16 octombrie 2016: Orele 09.00 - 11.30 - Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile
Sfânta Parascheva. Vezi programul pelerinajului de la Iași () [Corola-website/Journalistic/105119_a_106411]
-
Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Chivotul. DUMINICĂ, 16 octombrie 2016: Orele 09.00 - 11.30 - Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Va cânta corul Sanctus. Orele 16.00 - 18.00 - Ceasul al IX-lea, Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
Sfânta Parascheva. Vezi programul pelerinajului de la Iași () [Corola-website/Journalistic/105119_a_106411]
-
are un cerdac foarte lung, susținut de puternice coloane. Mânăstirea Saon a luat ființă sub stăpânirea otomană, in anul 1846, prin plecarea unor călugări de la Mânăstirea Celic-Dere. Cei veniți la Saon au ridicat aici câteva chilii din chirpici și un Paraclis ca metoc al mânăstirii. După revenirea Dobrogei la Patria-Mamă, Saonul, împreună cu toate bisericile și mânăstirile acestor locuri au trecut sub jurisdicția Episcopiei Dunării de Jos, din Galați. Pentru o mai bună rânduială în viața mânăstirilor, Episcopul Iosif Gheorghian a strămutat
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
altfel, un pod asemănător celui din Cișmigiu a fost ridicat de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, cel care a restaurat Catedrala, începând din 1875. Carol I a construit în acest parc un palat, jumătate, regal, jumătate episcopal, legate de un paraclis, în care se află moaștele Sfintei Filofteia. Regele Carol a ezitat între Sinaia și Câmpulung, atunci când a fost să aleagă locul unui castel reprezentativ. În final, a ales Valea Prahovei, din cauză că aprecia apa de la Sinaia. De altfel, cât a trăit
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
această să fie purtată în jurul bisericii, într-un ritual special care se ține în fiecare an. La biserica greco-catolică din Nicula, după Vecernie, va urma, de la ora 19,30, una dintre cele mai frumoase și îndrăgite rugăciuni ale Ritului Oriental, 'Paraclisul Maicii Domnului', rostit de Surorile Congregației Surorilor Maicii Domnului. În cursul zilei de luni, 15 august, va avea loc Liturghia, în cadrul căruia mitropolitul Andrei va sluji alături de episcopul Varlaam Ploieșteanul și de arhiereul vicar Ignatie Mureșanul. La fel, în ziua
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe, fiind o adevărată emblemă a Niculei. Clădirea stăreției a fost construită între 1978-1989 și adăpostește un paraclis cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" și o importantă colecție de icoane vechi, pictate pe sticlă și pe lemn, precum și o colecție de cărți vechi de cult printre care și "Cazania" mitropolitului Varlaam, tipărită în anul 1643. "Sunt cunoscute împrejurările dramatice
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței și prin hotărârea H.C.G.M.B. În ceea ce privește monumentul istoric - Mănăstirea Antim, cei 4.5 milioane de lei sunt necesari pentru lucrări de reparații, consolidare, reabilitare și organizare spații muzeale (biserică, paraclisul istoric, capelă și vechile chilii). Solicitarea a fost făcută, de asemenea, de către Patriarhia Română, conchide comunicatul PMB.
Decizii importante, luate în ședința de azi a CGMB () [Corola-website/Journalistic/105997_a_107289]
-
fost resfințită la 12 octombrie 1886. Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță. Paraclisul (ridicat cu un an înainte de palatul regal) adăpostește moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia. În sala de recepții a fostei reședințe regale s-au ținut ședințe importante ale Consiliului de Coroană, iar apartamentele regale de la etaj i-au găzduit
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
12 octombrie 1886. Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță. Paraclisul (ridicat cu un an înainte de palatul regal) adăpostește moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia. În sala de recepții a fostei reședințe regale s-au ținut ședințe importante ale Consiliului de Coroană, iar apartamentele regale de la etaj i-au găzduit pe regii României
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
a României, care au avut loc la Curtea de Argeș; participanți la funeralii: Carol al II-lea, Principele Nicolaie, Mihai I, patriarhul Miron Cristea, Armand Călinescu, E. Baleff, E. Urdăreanu, Gh. Ionescu-Sisești — 22 iulie 1938. Separat, într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii, se găsește sicriul cu rămășițele pământești ale Regelui Carol al II-lea (1930-1940), aduse în 2003 de la Lisabona, Portugalia, unde acesta a fost înhumat în 1953. Sicriul cu rămășițele pământești ale Regelui Carol al II-lea, aduse în 2003
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]