1,174 matches
-
potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc otrăvurile și cutează împotriva focului și apelor, cum arată cei din jurul lui Iani și Iamvri, ce s-au împotrivit lui Moisi, și Simion, ce s-a împotrivit corifeului Petru<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 35, în Filocalia..., vol. V, Edit. Humanitas, 2001, p. 294. footnote>. Acest pasaj este foarte aproape de ceea ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur, făcând referire tot la această idee: La început, (omul) era temut de
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
global, începînd cu 1999. Pe cele mai multe dintre ele le-am citit la data publicării lor în revistă, le redescopăr însă acum alăturate și am senzația că nu se pierde nimic din prospețimea primei lecturi, mai mult, că ele - și aici parafrazez o afirmație a lui Andrei Pleșu din prefața Mass-Comediei - au fost gîndite sub forma capitolelor unei cărți. Mircea Vasilescu se plimbă, atent și plin de vervă, printre știrile din ziare, de la televizor sau de pe internet. Comentariul lui e unul ironic
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
Teodor Vârgolici Parafrazând titlul celebrei lucrări a lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, îndrăznesc să folosesc sintagma , bazându-mă pe adevărul inconstestabil că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
un gen care unește cruzimile unui realist cu magicul, fabulosul, inefabilul". Desigur, din cele 730 de prezențe brăilene în spiritualitatea românească, incluse în acest remarcabil dicționar enciclopedic, nu am putut cita decât un număr foarte mic. Strădaniile tuturor au demonstrat, parafrazând din nou vorba cronicarului, că "nasc și la Brăila oameni". Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Mic dicționar enciclopedic, Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Ex Libris, Brăila, 2004. 464 pag.
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
cel ridicat de la sine în aceste pagini.” Într-adevăr, cartea, poliedrică, e doldora de povești cuceritoare. Iată aici un singur exemplu - începutul istorisirii semnate de Antoaneta Ralian: „Omul face casa, sau casa îl face pe om? La care aș răspunde parafrazând o zicală din înțelepciunea populară: «Spunemi cum locuiești ca să-ți spun cine ești». Da, e limpede că între casă și om există o interdependență, o simbioză, ba, chiar, de la o vreme, asemenea împătimiților proprietari de câini care, se spune, ajung
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
prin care îl exprimă nu pot fi muzeificate, fiindcă niciodată nu au aparținut trecutului, ci timpului ultim, ''ce va să vină''. În sfera mondială a domeniului imaginii, icoana nu reprezintă un tip de imagine printre altele, sau alături de altele, ci, parafrazându-l pe Schmemann și celebra sa sentință dată creștinismului, este însuși capătul imaginii. Vocația ei profetică o face ca, încă de la apariția ei, să nu fi fost vreodată contemporană cu nici un tip, curent sau perioadă de artă care s-au
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
puțin atrage atenția cazul cuvîntului pasta, cel puțin la fel de interesant din punct de vedere lingvistic, pentru că un termen deja existent în română primește - sub influența produselor culinare italienești - un sens și o utilizare nouă. Cuvîntul italienesc pasta poate fi doar parafrazat prin formule tehnice-comerciale - paste făinoase; produse din paste făinoase; fel de mîncare bazat pe paste făinoase - care desigur nu au cum intra în circulația curentă. Folosit fără determinanți, mai ales la singular, cuvîntul pastă evoca în română alte realități (pixul
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
Și care a optat pentru o cale proprie, atât în raport cu „programul” echinoxist inițial (ghilimelele semnalează tocmai relativismul acestui program și diversitatea formulelor poetice din cadrul grupului), cât și în raport cu cel al generației optzeci. Un poet al ființei și al sacrului, ca să parafrazez titlul remarcabilei sale hermeneutici, și mai ales al raportului tensionat dintre ele. Totodată, o inițiativă editorială - patronată de Editura Eikon și de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca - de mare interes pentru toți cei preocupați de literatura contemporană.
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
și a determinării, ceea ce va plasa preponderent întregul edificiu analitic în emisfera concretului. Cealaltă emisferă, a abstractului, se va contura odată cu dobândirea experienței specifice, precum și ca o consecință a exercițiului îndelung întru captarea dimensiunii taxonomice. Nu de alta dar, parafrazându-l pe Dan Botta, tocmai acele lucrări care ating maximum de abstracție și tind a se dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
sau de confesii biografice care vin de la Marguerite Yourcenar, Pierre Magnan, Jean Cayrol. În cartea acestuia subliniază o fundamentală profesie de credință, scrisul ca filosofie de viață: „Totul există prin scris și se reduce la scris”, scrisul rămâne „arborele vieții”. Parafrazându-l pe Descartes, Cayrol conchide: „Scriu deci exist”. Comentând romanul Les champs d’honneur de Jean Rouaud (Premiul „Goncourt”, 1990), a cărui atmosferă o reconstituie sugestiv, Cornelia Ștefănescu are prilejul să relateze despre scandalurile și contestațiile privind cel mai prestigios
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive care sunt dezvoltate pe rând ș.a.m.d. În final este adăugată și o Tema (Largo assai) con variazioni. De altfel, titlul cărții, după cum ne indică însuși autorul, îl parafrazează pe cel al unei lucrări compuse de Giovanni Gabrieli, Canzoni et sonate da sonar. Ca referință textuală imediată, Sonata da recitar seamănă foarte mult cu Zadarnică e arta fugii a lui Dumitru Tepeneag, micul roman construit, la rându-i, după
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
mai gîndesc la tine nu este/ decît un gest de echilibru după pala de vînt care i-a smuls dansatorului, pe sîrmă (pentru o fracțiune) inima obosită/ faptul că îmi învăț pielea cu neatingerea ta..." și nu înseamnă nimic, ca să parafrazăm pe Poetul al cărui sînge încă visează. Paul Vinicius, Eclipsa, Ed. Crater, București, 1999, 240 pag.
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
George Pruteanu Articolul lui Alex. Ștefănescu, din nr. 38, al cărui titlu îl parafrazez, era efectiv un articol frumos, un articol emoționant. Totuși, la rece, vederile mele sunt altele. Îl rog pe cititor să aibă bunătatea de a le cumpăni. Scriu cu î din i... ... Pentru că inițiativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
polifonice, cu virtuozitate dramatică. După cele trei tratări ale temelor din manuscrisul medieval, compozitorul prezintă și variaționalizează un bocet ingrian (monodie tragică, aparținând unei vechi etnii autohtone, din Finlanda începutului de secol 20). Așadar, cele patru secțiuni- episoade ale lucrării parafrazează fragmente vechi, de tradiții imemoriale, toate având însă în comun modul frigian. Asocierea cântărilor bizantine cu bocetul scandinav se datorează convingerii compozitorului că originile runelor cântate ale Kalevalei (epopeea finică) s-ar afla în tradiția ortodoxă a „credincioșilor de rit
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
în imprevizibil, în unicat, întrucît "codurile biologice nu generează indivizi identici". Astfel paradigma biologică a culturii constituie o injecție de ontologizare în țesuturile acesteia, un semnal al eliminării clivajului dintre semne și lucruri, proclamat în zorii modernității. Spre a-l parafraza pe Foucault, "textul rătăcitor în universul lucrurilor" se apropie de sfîrșitul voiajului său. Acceptarea nivelului biologic oferă șansa unei comunicări între științele naturii, psihologie, științele sociale și creație. Prin cultivarea unor astfel de corespondențe infrastructurale, înțelegerea tuturor acestor domenii se
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
au abandonat corvoada săptămânală a cronicii literare (Andrei Terian, Mihai Iovănel, Simona Sora, Teodora Dumitru, Bogdan Crețu ș.a.). Multă vreme, mărturisește, a rezistat tentației de a li se alătura în decizie. Acum, devine solidar cu ei. Dar să nu mai parafrazez. Iată prima frază: „Resimt, tot mai acut ș,ț inutilitatea cronicii literare, caracterul ei de joc autist de societate, de ritual inutil șsic!ț și minor.” Până la un punct, sentimentul de deznădejde poate fi împărtășit sau măcar (ca orice sentiment
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
deși voi continua să scriu nu doar «critică simptomatologică» (vorba lui Virgil Nemoianu), ci și comentarii de carte. Într-un fel sau altul, voi continua să scriu toată viața despre literatură”. Să-mi fie iertat, dar îmi vine să întreb, parafrazându-l chiar pe autorul acestei renunțări cu dus și-ntors: care literatură?
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
povestea, într-un interviu, cît de perfecționist, de meticulos, de muncitor era Kubrick, în scrierea unui scenariu, cum răscolea biblioteci întregi pentru un detaliu, cum, pentru Shining, aveau lungi discuții în care îl amestecau pe Freud cu românul gotic victorian... Parafrazînd vorbele unui celebru critic, s-ar putea alege cel mai potrivit epitaf pentru Stanley Kubrick: "Nimic din ce e neliniștitor în natura umana nu i-a fost străin". Kubrick era adeptul declarat al teoriei conform căreia, "în subconștientul nostru sîntem
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
estetica tendențioasă se replia în favoarea uneia "pure", condiționate însă de evitarea criticii la adresa "socialismului real", pînă și un "misticism de stat" se vedea admis dacă aurăriile decorației ortodoxe erau împletite cu elogiul "mărețelor realizări" ale partidului-stat etc. Spre a-l parafraza pe Marx, comunismul se despărțea de trecut rîzînd de sine! Dar asta doar în aparență, căci în fond făcea disperate exerciții de supraviețuire, fie și cu prețul celor mai bizare adaptări. Vladimir Bukovski vorbește despre această falsă supraviețuire care e
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
o dovadă că România și-a restructurat economia și că va avea o creștere economică de durată. Sunt de partea celor care votează cam așa: În România sunt mult mai multe oportunități de investiții decât ne putem imagina. Ca să îl parafrazez pe președintele României, le putem vedea din elicopter, dar și din cifre. România nu are nevoie neapărat de bani, ci de antreprenori, de proiecte viabile, de oameni care să le ducă la bun sfârșit. Suntem o țară cu multe proiecte
BNR crede că economia va crește cu 1,5% în 2011 şi cu 4-5% în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/53256_a_54581]
-
problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două lumi", fiecare cu specificitatea ei. Este lumea de azi mai bună decît cea de ieri? Depinde de punctul din care
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
acasă, asta fiind un gest de normalitate. Mai ai să spui că suntem un popor de berci mondiali și că nu te merităm. De fapt, asta o să-nțelegi tu din viața ta. Peste vreo 15 ani, o sa urli prin târg, parafrazându-l pe Tutea, că ai stat în pârnaie pentru un popor de idioți! Cum să zic, Doamne-ajută!”, a scris Dragoș Pătraru, pe Facebook. Parlamentul a adoptat, miercuri, Declarația prin care cere demisia președintelui Traian Băsescu cu 344 voturi pentru, 17
Dragoș Pătraru, despre Traian Băsescu: Ăsta s-a prăjit de tot by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78414_a_79739]
-
cu revoltă în glas Haralampy. În orice caz, mare dramă! Of, Doamne! Unde-o fi, oare, axa aia asigurătoare a suveranității sentimentelor ? Îți vine să strigi spre zonele celeste, ori măcar spre micul ecran și imediat îmi vine să-l parafrazez pe Gorki spunând: Axă, ce frumos sună acest cuvânt! Dar, pentru ca durerea noastră să fie și mai mare, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, spune unor reporteri de televiziune: ,-Suveranitatea României ar putea să cunoască niște abateri în funcție de temerile pe care le
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
Scriitori la microfon și de documentarul radiofonic al Ancăi Mateescu (o altă suită de miniinterviuri, din serialul Literatura ca destin). Înregistrate în etape diferite (1967, 1991 și 1999), poemele de aici „sintetizează timp” (cum frumos scrie Simona Popescu în Prefață, parafrazându-l pe poet). N-avem numaidecât, aici, vocea lui Gellu Naum, ci mai multe voci pe care Naum dă senzația că le ia, succesiv, în posesie. Mă opresc o clipă numai la două paragrafe (în transcriere) ale dialogului sus-pomenit, din
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
cu „Hyperion" al lui George Munteanu din 1972). Trebuie să facem neapărat reduceri. E oțios să verifici biografia cuiva cu o schemă din științele comunicării, astfel că vom lăsa la o parte domeniul. Evident, ce ai găsit, aia ai căutat (parafrazându-l pe Noica) - dar capitole precum: „Între boală și alterarea raportului cu lumea", „Blocajul comunicării", „Revanșa epifenomenelor", „Rupturi", „Ferestre ale cunoașterii de sine", „Iluzia refugiului în lumea poeziei", „Deschiderea la lume și închiderea în sine - un dialog imposibil?" - frizează sociologismul
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]