1,988 matches
-
accentua, rotund, toate liniile. Dădeam doamnei M... câteva explicații asupra regimului pe care îl urmează. Mișcările mâinilor, ridicate în diversele operațiuni ale toaletei, descopereau brațele Adelei până mai sus de cot. Acest incident, probabil cu totul neînsemnat în univers, îmi paraliză inteligența. Doamna M... abuzează de regimul vegetal. Îi recomandai, cred, o alimentație mai sub-stanțială. Adela își isprăvea toaleta. Pe fața femeii din oglindă se zugrăvea interesul intens cu care o scruta femeia din odaie. Când veni, în sfârșit, în balcon
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nimic de ascuns. E sigură că o ador și asistă (cu ce sentiment?) la chinul meu de a rezista. Poate mi-i recunoscătoare... Poate o ofensez... Voința mea e posibilă numai pentru că prezența ei mă ține cu ea și îmi paralizează imaginația despre ea, care se aprinde în absența ei, și mai ales aici acasă, unde nici o priveliște nu-mi solicită atenția. La douăzeci de ani, când iubești amorul în femeia iubită, imaginația ornează poetic împrejurările și pe femeie. La patruzeci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de o oarecare împleticire a expresiei, cu excepția finalului: "Gelozia pricinuită de o femeie e mai chinuitoare în absența ei decât în prezența ei, pentru că torturile geloziei sunt produse de imaginație, și când femeia e de față, imaginea ei absorbantă îți paralizează imaginația" (Opere, 6, p. 30; ideea și în Adela - o prezentare dezvoltată a raporturilor analogice și genetice între Amintiri, Privind viata și Adela, în cartea, în multe privințe remarcabilă, a lui Ioan Holban, Proza criticilor, Editura Minerva, 1983). Mărginirea omului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o analizează. Adela beneficiază de diverse definiții. Să citam cîteva: "capitol de arheologie sufletească" (Paul Zarifopol); în același sens, la Pompiliu Constantinescu: "ilustrare concretă a sensibilității unui intelectual din epoca eminescianismului"; "romanul unui cazuist (...), al unui intelectual cu acțiunea erotică paralizată de prea multă disociație" (G. Călinescu- I. L. R., Minerva, 1985, p. 667). Pentru Al. Piru, Adela este "traducere epică a aforismelor din Privind viața" (în G. Ibrăileanu, ediția a III-a, Minerva, 1971, p. 460), un roman "autobiografic în sens
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pretext pentru imaginație, pentru scriitură. Am cădea fără voie în cursa textualizării, pierzând astfel relieful gândirii. Adela este o frumusețe ispititoare, sculpturală, a cărei feminitate eroul o aspiră cu amețitoare delicii. Codrescu este un senzual nu numai în imaginație, dar paralizat de atâta frumusețe, e complexat abulic. Ne amintim că personajul caută viață, nu artă, cum crede Radu G. Teposu, vrea să capteze fluidul vital al acestei femei de care s-au îndrăgostit spontan și soția lui Duvid, și stareța Mănăstirii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mă salvează când mă cuprind asemenea gânduri este că vina e o formă imperfectă de cunoaștere. Faptul că nu e perfectă nu înseamnă că nu poate fi folosită. Dificultatea constă însă în a o folosi înainte de a reuși să te paralizeze. Drept care am de gând să scriu ce cred despre povestirea asta cât de repede o să pot. Simt că, dacă mă grăbesc, vina mea o să slujească scopurilor celor mai bune și mai adevărate. Așa cred. Dacă o să-i dau zor, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în care am devenit, sau m-am prefăcut singur, într-o epavă de pe care se prelinge apa, nu aveam strict în minte spusele lui Seymour -sau, dacă-i pe așa, nici chiar pe Seymour însuși. Ceea ce mă frapase sau îmi paralizase voința a fost realizarea subită a faptului că Seymour era bicicleta mea Davega. Am așteptat toată viața să-mi încolțească cea mai firavă pornire, ca să nu mai vorbesc de actul în consecință, de a renunța la o bicicletă Davega. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de Dumnezeu s-o aibă În pază. Broboane de sudoare mari cât niște mătănii șiroiau pe fața ei Încremenită de așteptare. Golurile de aer prin care trecea avionul se suprapuneau cu golul din viscerele sale și cu teama ce-i paralizase toate Încheieturile. Genunchii Îi tremurau, Îi tremurau și mâinile, iar buzele se albiseră de spaimă. Curiozitatea totuși o Îndemna să-și țină mereu ochii larg deschiși și să privească prin hublou. Ajunse În Țara Sfântă pe Înserate, contemplând din zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îi lipsea curajul necesar pentru a o ademeni. Momentele trăite erau prea solemne, fiindu-i teamă de un refuz care l’ar fi putut pune cu siguranță În dificultate. Totuși, precedentul fusese creat dar, situația se răsturnase...! Frumusețea fetei, Îi paralizase graiul, transformându-l Într-un om de nimic, un om căruia Îi lipsește inițiativa. De teamă să nu diminueze sentimentul de afecțiune, de prietenie clădit cu oarecare sensibilitate, Tony Pavone Înclină steagul...!! „Am rămas aproape singuri, constată Atena. Urmează să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucrul și implicit Întârzierea salariilor, Însă muncitorii au tăcut...! Este pentru prima dată când am Întâlnit acest fenomen...! Dar, nu te necăji...! Nu voi abandona investigațiile...! Te voi urmări, În timp ce oamenii mei Îți vor fila orice mișcare Încât Îți voi paraliza orice activitate, izolându-te...! Dacă reușesc, ei bine, nimeni și nimic nu te mai poate salva...!” Fu rândul lui Tony Pavone să-l privească flegmatic. „Deci tovarășe Lct.Col. Tudose Ion, dai buzna În biroul meu, Îmi gonești beneficiarii, faci
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
făcut În lipsa mea iar la o gestiune de ordinul miliardelor lei, se pot strecura erori. Dispuneți Întocmirea comisiei care să evalueze din nou gestiunea numai În a mea prezență...!” „Imposibil...” - interveni unul din tinerii ofițeri. Am muncit la acest inventar paralizând activitatea comercială două luni Încheiate, ca după aceia Însăși conducerea bazei de materiale să certifice lipsa. În afară de acest moft al acuzatului, timpul ne presează...!” „Foarte adevărat...” confirmă Lct.Col. Tudose Ion. În urmă cu câteva zile am primit la Capitală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
te miri ce netrebnic...!”, avea inima Îndurerată, gândurile răvășite umbrite de cele mai negre presimțiri...! Spre deosebire de alte ierni ale timpului trecut, iarna anului 1981 se dovedi incredibil de aspră. Viscole deosebit de violente, căderi masive de zăpadă, ger cumplit ce-ți paraliza respirația sufoca orice activitate pe toate șantierele de construcții care trimese muncitorii În vacanță de iarnă, numai brigăzile de arestați ai penetenciarului Rahova nu cunoșteau odihna. Sărmanii, Îmbrăcați rudimentar cu haine militare ce proveneau din secolul trecut, cârpite grosolan cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Împreună cu Atena, desigur și cu restul colectivului de muncă, petrecere care desigur va trebui să dureze ce-l puțin o zi și o noapte, bucurându-se de libertatea ce se Întrezărea...! Având formulată În memorie apărarea acuzatului Tony Pavone, avocații paraliză asistența cu o pledorie indubitabilă, cerând punerea imediat În libertate a inculpatului Tony Pavone, casarea dosarului, repunerea În drepturile avute Înainte de arestare, plata integrală a salariului pentru perioada cât a fost surghiunit...! La rândul lui judecătorul zâmbi Într-un anumit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gata...! Dacă va fi nevoie, să declare...mobilizare generală! A doua zi la ora opt dimineața, suficient de circumspect de zilele ce vor veni, am reluat lucrul la prăvălie În calitate de “Băiat la toate” și câteva minute mai târziu, mai să paralizez de frică...! “Lovitură de Stat”...Mareșalul Ion Antonescu arestat, România a declarat război Germaniei Naziste și a Întors armele Împotriva lor,fraternizând cu armata sovietică...! Era ziua de 23 August 1944...!” Prima pagină a tuturor ziarelor era ocupată cu fotografiile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zile, noapte de noapte fără Întrerupere am tronsportat cadavre făcând cam 12-14 drumuri de fiecare dată, cu mâinile pline de sânge Încât mănușile de protecție Încă nu se inventase la comuniști iar mirosul de cadavre unele aproape În putrefacție Îmi paraliza simțul și tăria de-a fi lucid. Pentru a nu contracta cine știe ce microb periculos, dimineața la intrarea În camera Nr.10 Îmi spălam bine mâinile cu urina mea: singurul robinet În care picura ceva apă, dacă reușeai să ajungi la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am introdus În organismul meu o mică cantitate de materie radioactivă, nu am găsit cuvintele necesare pentru a putea descrie groaznica mea intoxicare. Creerul mic devenise din profunzime emițător de “Unde elecro-magnetice” În care timp de 48 de ore eram paralizat cu trepidații violente ce până și limba tremura agresiv, În timp ce viața se străduia să mă părăsească, alternativ În fiecare lună timp de doi ani de zile. Numai construcția mea robustă și extraordinară voință de a trăi m-a salvat dela
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o corectâ activitate profesională și predare În termen a obiectivului contractat. Din nefericire este contaminat cu o chimică radioactivitate datorită unui pește otrăvit și pregătit pentru fi consumat. Timp de doi ani de zile, În fiecare a patra săptămână este paralizat și având teribile halucinații cade În comă și, de fiecare dată este la un pas de moarte. Se Îndrăgostește de o frumoasă grecoaică, făcând planuri de căsătorie numai după ce vor petrece concediul de odihnă În București, orașul natal al lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
până la glezne o mare pitică în ea îmi clătesc speranțele ochii râd apoi ca turbata la marginea zilei minciuna că o să mă fac eu mare mare de tot - mărturii din livada cu meri 4 joi când pleci milioane de corăbii paralizează la țărm dintr-o dată milioane de ancore plesnesc marea asta pitică iar peștii nici nu mai dau din aripi. ci din ancore. ca și cum și-ar lega cerul de adânc. ca și cum ar trasa o linie între nu a fost // nu va
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
II azi am curățat pomii, dilara niciodată n-am fost mai singur. se loveau merele unul de celălalt ca să se simtă. și eu mă loveam de mere de mine. pentru o oarecare imagine. pentru contur. I când pleci apar corăbii paralizate la mal se întâmplă să văd o fetiță desenată pe mere prinsă cumva între creangă și fruct. imaginează-ți durerea culesului imaginează-ți o spânzurată care se rupe cu fiecare gest mărturii din livada cu meri 5 vineri azi nu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
soarta, că pot să visez așa cum vreau eu, că e nevoie de puțină nebunie amestecată cu un dram de curaj pentru a avea propria poveste, că o puteam scrie după bunul plac și trăi în realitate, înțelegeam că frica imi paralizase toate acțiunile care urmau să mă definească și în acele momente îmi juram să mă schimb. Erjika plângea pe ascuns, dar lacrimile ei străluceau în lumina proiectoarelor din sală ca licuricii care se odihnesc pe trunchiuri retezate de copaci. Oare
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tema Philosophy for Children. Adriatica. Pomi de climă meditaraneană. O cofetărie de lux. Înghețată cu umbreluță. Prima și ultima. Când am plătit-o, am știut că nu voi mai pune gura pe ea cât oi sta acolo. Lipsa banilor mă paraliza, așa cum o paralizează pe maică-mea nota de plată de la restaurantele la care o duc când vine în București. Își duce mâna la gură și zice: - Mamă, pentru Dumnezeu! E jumate din pensia mea! Iar eu nu știu de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Children. Adriatica. Pomi de climă meditaraneană. O cofetărie de lux. Înghețată cu umbreluță. Prima și ultima. Când am plătit-o, am știut că nu voi mai pune gura pe ea cât oi sta acolo. Lipsa banilor mă paraliza, așa cum o paralizează pe maică-mea nota de plată de la restaurantele la care o duc când vine în București. Își duce mâna la gură și zice: - Mamă, pentru Dumnezeu! E jumate din pensia mea! Iar eu nu știu de ce nu mă stăpânesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nevoi. Dacă societatea comunistă ar fi reușit ingineria nevoilor, era OK. Cinstit, pentru cei mai mulți oameni stârpise una din ele: nevoia de autoafirmare. Aici devine nelegitimă așteptarea noastră: cum mai pretindem ca oamenii să aibă dorință de competiție, să nu stea paralizați în fața televizorului, așteptând să se bage noroc pentru fiecare? Ce altă competiție au în reflexele lor decât cea pentru un picior pe scară și o mână pe bara autobuzului, pentru un loc mai în față, la coadă? În privința celorlalte nevoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
manivelă din bucătăria cabanei. Acolo dezamorsam bombele părintești, acolo blocam informații despre otrăvitul apei, bombele de la fabrica de armament din Zărnești, inclusiv ideea fixă a unor tați cum că le ținem copiii în creierii munților ca să-i măcelărească teroriștii. Adesea paralizam cu telefonul în mână. Mă sunau Adi și Vali. După câteva secunde spuneau: „Închid că se trage”. Spre deosebire însă de prima noapte, simțul datoriei a fost mai tare decât spaima mea pentru viața celor apropiați. Nu aveam în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care eu nici nu știu cât de bună este, o dată ce puterea acestor femei să schimbe lumea lor e cvasinulă, în schimb ele deschid ochii la libertăți la care nu au apucat să viseze și se întorc de unde au purces, adică la femeile paralizate de frică și neputință și la tirania unor bărbați care le tratează ca pe preșul de la ușă ca posibile opinii femeiești despre orânduirea lumii lor. M-am despărțit de câteva minute de ele. Vorbim seara în bucătărie. E singurul loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]