1,373 matches
-
în rezecție costală în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date de osteita sternală post-traumatică, ca și de osteomielita sternoclaviculară (fig. 3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie, cu drenajul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date de osteita sternală post-traumatică, ca și de osteomielita sternoclaviculară (fig. 3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie, cu drenajul colecțiilor purulente și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie, cu drenajul colecțiilor purulente și debridarea parietală corectă, seriată în mai mulți timpi. În contrast cu radionecrozele, plaga posttraumatică este lăsată deschisă și pansată repetat, până este perfect curată. Abia apoi se va trece la reconstrucție. Se utilizează lambouri musculocutanate și/sau marele epiploon, nu plase sintetice. Materialele sintetice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
radionecrozele, plaga posttraumatică este lăsată deschisă și pansată repetat, până este perfect curată. Abia apoi se va trece la reconstrucție. Se utilizează lambouri musculocutanate și/sau marele epiploon, nu plase sintetice. Materialele sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari, în care nu se poate obține o bună stabilizare parietală doar cu lambourile musculocutanate. - Foarte rar, constatăm prezența unei hernii pulmonare parietale posttraumatice ce apare în general după traumatisme toracice inchise, cu leziuni musculare și fasciale, prin accidente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
curată. Abia apoi se va trece la reconstrucție. Se utilizează lambouri musculocutanate și/sau marele epiploon, nu plase sintetice. Materialele sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari, în care nu se poate obține o bună stabilizare parietală doar cu lambourile musculocutanate. - Foarte rar, constatăm prezența unei hernii pulmonare parietale posttraumatice ce apare în general după traumatisme toracice inchise, cu leziuni musculare și fasciale, prin accidente de circulație. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul fracturilor costale produse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
circulație. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul fracturilor costale produse de centura de siguranță (May, 1995) [10]. Multe dintre ele nu sunt hernii adevărate (nu au sac pleural), producându-se un prolaps pulmonar subcutanat printr-un defect al pleurei parietale. Bolnavul acuză durere locală, tuse iritativă, dispnee de efort, iar la examenul obiectiv se observă o formațiune moale-elastică ce proemină prin defectul parietal la tuse si mișcările respiratorii. Diagnosticul este stabilit prin examenul clinic, radiografia toracică și examenul CT. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
hernii adevărate (nu au sac pleural), producându-se un prolaps pulmonar subcutanat printr-un defect al pleurei parietale. Bolnavul acuză durere locală, tuse iritativă, dispnee de efort, iar la examenul obiectiv se observă o formațiune moale-elastică ce proemină prin defectul parietal la tuse si mișcările respiratorii. Diagnosticul este stabilit prin examenul clinic, radiografia toracică și examenul CT. În urmă cu mai mulți ani se recomanda ca defectul parietal să fie închis prin tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
iar la examenul obiectiv se observă o formațiune moale-elastică ce proemină prin defectul parietal la tuse si mișcările respiratorii. Diagnosticul este stabilit prin examenul clinic, radiografia toracică și examenul CT. În urmă cu mai mulți ani se recomanda ca defectul parietal să fie închis prin tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001) [6]. SECHELELE PLEURALE Cele mai frecvente sechele întâlnite în practica clinică sunt hemotoraxul organizat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
cele extrem de rare, menționăm splenoza pleurală. Hemotoraxul organizat și pahipleurita Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare extensive, rupturile vasculare, leziunile parietale, leziunile hepatice sau splenice cu ruptură de diafragm. Organizarea hemotoraxului cu apariția fibrozei și instalarea consecutivă a pahipleuritei se produce mai ales în hemotoraxul mijlociu și cel mare. Tratamentul conservator, prin injectare de enzime proteolitice pe tubul de dren pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
utilizată ca metodă de diagnostic de primă intenție [9]. Indiferent de patologia biliară, examinarea RM include în toate cazurile și examinarea completă a abdomenului preși post-administrare de contrast intravenos. O astfel de examinare oferă informații critice pentru clinicieni, incluzând modificările parietale și extraparietale ale arborelui biliar, caracteristicile vasculare ale leziunilor focale intrasau extrahepatice, prezența determinărilor secundare intrahepatice și raporturile cu structurile vasculare. EVALUAREA PRETERAPEUTICĂ Tumorile arborelui biliar includ un spectru larg de leziuni ce variază de la tumori benigne, cum sunt adenoamele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
hepatic și parenchimul hepatic adiacent. Examinarea RM cu contrast împreună cu CPRM au aceeași acuratețe în evaluarea acestor criterii cu cea a combinației dintre computer tomografia cu contrast și ERCP [9]. Examinarea RM după plasarea unui stent biliar, poate evidenția captare parietală ductală postcontrast și inflamația grăsimii periductale, non-neoplazică, ceea ce face dificilă evaluarea tumorală [25]. În plus, stentul reduce dilatația de căi biliare cu aprecierea dificilă a stenozei pe secvențele de CPRM. Acuratețea examinării RM pentru evaluarea rezecabilitătii tumorilor hilare, efectuată înaintea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
biliare la contactul cu procesul tumoral. La nivelul stenozei tumorale infiltrative lumenul ductal restant este filiform (fig. 154) sau există stop total al fluidului biliar (fig. 155). Pe secvențele RM cu contrast se vizualizează îngroșarea peretelui ductului biliar și captarea parietală prezentă (fig. 156). Îngroșarea peretelui ductal > 5 mm și o lungime a stenozelor ductului hepatic comun > 12 mm sunt înalt sugestive pentru o stenoză malignă [34]. Existența interfeței lipomatoase de demarcație între tumora ductală și vasele hilului hepatic exclude invazia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
Comparativ cu examinarea computer tomografică (CT) cu contrast, imagistica prin rezonanță magnetică (RM) abdominală cu substanță de contrast este metoda de diagnostic ideală pentru diferențierea leziunilor benigne și maligne ale colecistului, pentru diagnosticul litiazei colecistice, pentru detecția precoce a modificărilor parietale și stadializarea adecvată a neoplasmelor de veziculă biliară [5,6]. Protocolul de examinare RM include atât colangiopancreatografia RM (CPRM), cât și examinarea RM abdominală cu substanță de contrast (tabelul 102). ASPECTE RM ALE CARCINOMULUI VEZICULEI BILIARE Există trei tipuri morfologice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
reprezenta un indiciu de diagnostic. La examinarea RM, masa tumorală poate avea semnal intermediar T1 și semnal heterogen hiperintens T2 în raport cu parenchimul hepatic, ariile tumorale viabile prezentând captare precoce, în fază arterială, cu încărcare persistentă tardiv [12] (fig. 220). Îngroșările parietale tumorale, focale sau difuz asimetrice sunt cele care pun probleme de diagnostic, pentru că pot mima leziuni inflamatorii acute sau cronice [11] (tabelul 103). În mod normal, colecistul prezintă la examinarea RM un perete subțire (grosime < 3 mm), cu captare omogenă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
inflamatorii acute sau cronice [11] (tabelul 103). În mod normal, colecistul prezintă la examinarea RM un perete subțire (grosime < 3 mm), cu captare omogenă la nivelul mucoasei. Detecția unui perete colecistic cu grosime mai mare de 1 cm, asociind neregularități parietale sau aspect asimetric și hipercaptare în timp arterial - captare care persistă sau rămâne similară parenchimul hepatic în timp porto-venos - ridică suspiciunea de malignitate [5,11,13]. La examinarea RM, peretele colecistic tumoral este îngroșat nodular, focal sau difuz, având semnal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
sau rămâne similară parenchimul hepatic în timp porto-venos - ridică suspiciunea de malignitate [5,11,13]. La examinarea RM, peretele colecistic tumoral este îngroșat nodular, focal sau difuz, având semnal modificat, hipo-izosemnal T1 și moderat hipersemnal T2, cu pierderea stratificării normale parietale [11,14]. Și în aceste tipuri de tumori, invazia parenchimului hepatic poate fi evidențiată prin examinarea RM [11,14] (fig. 221). Analiza modului de captare parietală în cazul peretelui colecistic îngroșat a fost determinată folosind în special computer tomografia, putând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
difuz, având semnal modificat, hipo-izosemnal T1 și moderat hipersemnal T2, cu pierderea stratificării normale parietale [11,14]. Și în aceste tipuri de tumori, invazia parenchimului hepatic poate fi evidențiată prin examinarea RM [11,14] (fig. 221). Analiza modului de captare parietală în cazul peretelui colecistic îngroșat a fost determinată folosind în special computer tomografia, putând diferenția astfel îngroșările parietale de tip benign și malign [15]. Acest comportament poate fi urmărit și cu ajutorul examinării RM multifazice cu substanță de contrast (timp arterial
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
în aceste tipuri de tumori, invazia parenchimului hepatic poate fi evidențiată prin examinarea RM [11,14] (fig. 221). Analiza modului de captare parietală în cazul peretelui colecistic îngroșat a fost determinată folosind în special computer tomografia, putând diferenția astfel îngroșările parietale de tip benign și malign [15]. Acest comportament poate fi urmărit și cu ajutorul examinării RM multifazice cu substanță de contrast (timp arterial, porto-venos și parenchimatos), identificând stratificarea peretelui și tipul de captare parietală. În 15%-25% din cazuri carcinomul veziculei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
special computer tomografia, putând diferenția astfel îngroșările parietale de tip benign și malign [15]. Acest comportament poate fi urmărit și cu ajutorul examinării RM multifazice cu substanță de contrast (timp arterial, porto-venos și parenchimatos), identificând stratificarea peretelui și tipul de captare parietală. În 15%-25% din cazuri carcinomul veziculei biliare poate fi o leziune polipoidă intralumenală, de obicei limitată la peretele muscular și având un prognostic mai bun comparativ cu celelalte două tipuri tumorale [11,16]. Leziunile tumorale polipoide sunt procidente în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
contrast și, în special rezonanța magnetică, permit evidențierea prezenței tumorii precum și relația tumorală cu structurile vasculare (vena portă, artera hepatică), cu ductele biliare și cu parenchimul hepatic adiacent. Din cauza faptului că peretele muscular al colecistului este subțire și țesutul conjunctiv parietal prezintă continuitate anatomică cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic, tumorile dezvoltate la nivelul regiunii fundice și corpului veziculei biliare se extind rapid și invadează segmentele hepatice învecinate (IV și V) [7] (fig. 222). În cazurile tumorilor avansate care invadează și stenozează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
prezenți. Îngroșarea peretelui VB poate fi cauzată însă și de colecistită, supraalimentație, hipertensiune portală, adenomiomatoză, distensia neadecvată a VB, hipoalbuminemie, hepatită, insuficiență renală, hepatică sau cardiacă. Principalele limitări sunt datorate prezenței conului de umbră posterioară de la nivelul calculilor sau calcificărilor parietale, care permit evaluarea parțială a aspectului peretelui VB. Pentru leziunile protruzive în lumenul VB, aspectul ecografic este de o masă tisulară omogenă, de ecogenitate variabilă, fixă la peretele VB și fără con de umbră posterioară. Marginile tumorii sunt netede, dar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
secțiunile postcontrast se pot evidenția arii de necroză și focare de țesut tumoral viabil care captează substanța de contrast similar parenchimului hepatic sau chiar mai puternic [14]. În 20-30% din cazuri neoplasmul veziculei biliare se prezintă sub forma unei îngroșări parietale focale sau difuze asimetrice [13,15] (fig. 214). Acest tip prezintă cele mai mari probleme de diagnostic fiind necesară diferențierea de colecistita acută sau cronică, colecistita xantogranulomatoasă, adenomiomatoză [16]. O îngroșare marcată a peretelui colecistului, de peste 1 cm, asimetrică și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
pe existența și funcționarea căilor și centrilor nervoși care intră în joc într-un mod coordonat în momentul actului fonator” (60 a; p.76). Activitatea recurențială ritmică este născută din centrii encefalici fonogeni situați în regiunea perisilviană (circonvoluțiunile frontală și parietală ascendentă, girus supramarginalis, circonvoluțiunile temporale) în ariile 6 Alfa și Beta. Această activitate comandă la fiecare perioadă faza vibratoare de îndepărtare a corzilor vocale prin acțiunea fibrelor transversale ale mușchiului tiro-aritenoidian intern, realizând astfel comanda fără întreruperi a vibrațiilor corzilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe care le opune propagării undelor în interiorul lui (152; p.12-39). Sursa sonoră trebuie să furnizeze permanent în actul fonator o energie necesară pentru ca undele să se poată propaga în pavilionul respectiv și pentru a învinge rezistența acestui pavilion. Absorbția parietală nu pune în joc nici inerția și nici elasticitatea pereților. Faringele și cavitatea orală sunt în primul rând un adaptor de impedanță, adică permit prin impedanța lor să se adapteze impedanței glotice, la presiunile subglotice cerute de intensitatea vocii (4
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un sunet complex furnizat de un generator electroacustic. Dar pentru ca această experiență să poată furniza date despre funcționalitatea unui pavilion real, ar trebui respectate următoarele condiții: a) realizarea unui pavilion de formă și dimensiuni asemănătoare cu toate infractuozitățile și particularitățile parietale reproduse exact, inclusiv regiunea velară; b) obținerea unui coeficient de absorbție (umiditate și pierdere ) a pereților pavilionului, echivalent cu coeficientul care există „in vivo”; c) atacarea pavilionului de către un mecanism de sirene (air flow puffs) care să producă intensități suficiente
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]