939 matches
-
Vă iri culcat" „S-o fi culcat”. Gerunziul este rar folosit. Prezintă, după sufixul moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu variantele "-ura" și "-urlea"), a cărui origine este necunoscută. Exemple: "plăngǫ́ndăra" „plângând”, "lăgǫ́ndura" „alergând”, "stinindurlea" „oftând”. Participiul este asemănător cu cel din română (vezi mai sus formele verbale compuse cu participiul). Diferă cel al verbelor de conjugarea a IV-a cu rădăcina terminată în r, ț, tš, ș, z sau j: "urǫ́t" „urât”, "ạmpărțǫ́
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu variantele "-ura" și "-urlea"), a cărui origine este necunoscută. Exemple: "plăngǫ́ndăra" „plângând”, "lăgǫ́ndura" „alergând”, "stinindurlea" „oftând”. Participiul este asemănător cu cel din română (vezi mai sus formele verbale compuse cu participiul). Diferă cel al verbelor de conjugarea a IV-a cu rădăcina terminată în r, ț, tš, ș, z sau j: "urǫ́t" „urât”, "ạmpărțǫ́t" „împărțit”, "nărăntšǫ́t" „poruncit”, "ișǫ́t" „ieșit”, "ạncălzǫ́t" „încălzit
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
puține referințe la Maria, iar dintre acestea cele mai numeroase în capitolul întâi al evangheliei după Luca (). Acolo este menționată ca tânără logodită. Conform evangheliei după Luca (), a fost vizitată de un înger, care a salutat-o cu cuvântul "κεχαριτωμενη" (participiu pasiv de la "χαριτω", "plăcut"), ceea ce a fost tradus prin "plină de har". După salutul îngerului, acesta i-a vestit că fără să cunoască bărbat, va da naștere unui fiu, care va fi Mesia așteptat de popor. Încrederea în Dumnezeu și
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă neasimilate. La sfârșitul cuvintelor, după consoane (rar în interiorul cuvintelor) poate apărea un scurt non-silabic, care se marchează în [[AFI]] cu
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
devin în limba valonă '-exhe'. De pildă, 'a crește', 'a cunoaște', etc., devin 'crexhe', 'conexhe'. Limba valonă, împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba română devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și valone, având același înțeles sau aceleași înțelesuri, și având aceeași origine etimologică. Cuvântul românesc "huilă" își are originea în valonul "hoye". Urmează o paralelă
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
24% din populația globului, Islamul este a doua și una din religiile cu cea mai rapidă creștere după numărul adepților din lume. Islam (ar.:اسلام "islam") și musulman (ar.: مسلم "muslim") sunt două derivate, primul, nume de acțiune, al doilea, participiu activ, de la verbul أسلم "aslama" "a se supune", așadar sensul lor fiind de "supunere", respectiv de "supus", subînțelegându-se, față de Dumnezeu. Verbul "aslama" este derivat de la rădăcina "slm" care are sensul de "integritate", "desăvârșire", "sănătate", "pace", "tihnă" etc. Un cuvânt
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
este cel la care oamenii caută scăpare în nenorocire. Același verb are ca prim sens a fi uluit: măreția lui Allah este uluitoare pentru oricine. Aliha mai are și sensul de a adora; și aici forma ilah are sens de participiu pasiv: cel adorat. O altă etimologie, mai ciudată, îl derivă pe ilah de la ‘aliha bi- a se statornici (undeva): Allah este neschimbător, statornic. Alții îl derivă pe ilah de la waliha ila, a dori cu ardoare, a tânji după: Allah e
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
iubirii și comuniunii sfinților. Această învățătură dezvoltată de Sfântul Grigorie de Nyssa, constituie unul dintre aspectele cele mai originale ale gândirii marelui capadocian. „În timp ce numeroși teologi greci au descris tinderea sufletului spre Dumnezeu, utilizând chiar și cuvântul epectază, pornind de la participiul folosit de Pavel, Grigorie este original prin aceea că a susținut că țelul suprem al omului este, în el însuși, un progres neîncetat”. Epectaza este un progres neîncetat în virtute și cunoașterea lui Dumnezeu, căci viața creștină presupune un urcuș
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de aici”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române. footnote>. Referința biblică din cartea biblică Filipeni, care este fundamentul biblic primar pentru noțiunea de epektasis (prin intermediul participiului folosit de Sfântul Pavel în versetul 13), îl aliniază o dată în plus pe Sfântul Maxim la Sfântul Grigorie; el aplică avertismentul Sfântului Grigorie din Despre viața lui Moise, care scrie că așa cum sfârșitul vieții este începutul morții, oprirea din cursa
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
fenomen s-a întâmplat cu nec (NEK) plasat în aceeași frază cu nece (NEЧE). La noi s-au pierdut primele forme, rămânând în uz doar cea de-a doua. Mai trebuie remarcată folosirea formei arhaice a perfectului compus, doar cu participiu, fără verbul "a avea". În legenda ieudeană, mai nouă, a mai scăpat doar un ae, citit e, pe post de și. <br> Această analiză a confirmat încă o dată concluzia anterioară, și anume că traducerea "Legendei sfintei dumineci" s-a făcut
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv Participiu Gerunziu Supinul este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale: Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
folosit ca cel ce în engleză este aspectul perfect: Verbele pot fi folosite fără schimbare că substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv: Diferit de limbile
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv: Diferit de limbile romanice, adjectivele în LFN nu au gen și forme de plural. Comparativul este făcut cu "plu" (mai mult
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
plu bon ce Jo." "Criști este cel mai bun" este "Criști es la plu bon." Ca si verbele, adjectivele pot fi folosite ca substantive. De exemplu, "bela" înseamnă "frumos", dar "un bela" înseamnă "o frumusețe". Aceasta se aplică și la participii, de asemenea: "la studiante" și "la studiada" înseamnă "studentul" și "studiat" respectiv, de la verbul "studia," "a studia". Un adjectiv poate fi făcut substantiv abstract prin adăugarea sufixului -ia. Astfel "bela" devine "belia," adică frumusețe. Asta poate fi folosită și la
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
postati" „a deveni”, numele predicativ poate fi la instrumental fără prepoziție: "Zidovi su postajali sve tamnijima" „Zidurile deveneau tot mai întunecate”. Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr și persoană, iar la formele verbale la care se folosește participiul activ, acordul se face și în gen: "Gazdarica je ustala" „Stăpâna casei s-a sculat”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativă cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la neutru nominativ singular, și predicatul nominal cu verbul copulativ "biti
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
dragon albastru pe centură sabia și o emblemă de balaur cu trei capete pe farfurie piept. [7] Cu toate acestea, cuvântul grecesc utilizat (δράκων drákōn, drákontos genitiv δράκοντος) ar putea însemna, de asemenea, "sarpe". drákōn δράκων este o formă de participiul aorist activ al grecești δέρκομαι dérkomai = "văd", derkeîn = "pentru a vedea", și inițial ar putea însemna "cel care vede", sau "cea care se aprinde sau lucește" (probabil referindu-se la reflectorizant scale). Aceasta este originea cuvântului "dragon". (A se vedea
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
rapid”. În cursul istoriei limbii, în unele cazuri, [l] a evoluat în [o], dar la anumite forme gramaticale, acesta redevine [l]. Este, de exemplu, cazul substantivelor, adjectivelor terminate în "-ao" sau "-eo" ("posao „treaba”, "veseo „vesel”) și a verbelor la participiu activ terminate în "-o" ("radio" „muncit”). Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală: "posla" „al/a/ai/ale trebii”, formele de feminin "veselă" „veselă” și "radila". Aceasta alternanta are loc în unele cazuri și în interiorul cuvintelor
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul se pune la plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația având varianta "ni-". Exemple
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o are în atributiva. Exemple: În legătură cu propoziția circumstanțiala de mod este de menționat că: Propoziția circumstanțiala de scop se construiește în următoarele feluri: Privitor la propoziția circumstanțiala concesiva este de menționat construcția cu conjuncția "makar", în care predicatul este la participiul activ: "Neću popustiti makar poginuo" „De-ar fi să mor, și tot n-am să cedez”, "Makar (i) ništa ne našli, dobro je da ispitamo teren" „Chiar dacă nu găsim nimic, e bine să cercetăm terenul”. Propoziția circumstanțiala condiționala Cu o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și că adjective, de exemplu în grupurile otvoren prozor" „fereastră deschisă”, prodata roba" „marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și că adjective, de exemplu în grupurile otvoren prozor" „fereastră deschisă”, prodata roba" „marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]