1,208 matches
-
inclusiv statul) ca partener al actorilor sociali în calitatea de „garant al intereselor publice”. Să ne precizăm bine prioritățile Societatea condusă prin cunoaștere impune prioritatea generală a direcțiilor strategice de creare a cunoașterii, dar modul în care această prioritate se particularizează de la o țară la alta rămâne o opțiune națională. Nu vom putea dezvolta (la nivelul competitivității) toate ramurile economiei (inclusiv cele ale științei și învățământului). De aceea, suntem forțați să operăm selecții și ierarhizări. Evident, spontaneitatea mecanismelor de piață va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de valorificarea experiențelor curente, de implicarea în actul decizional etc., altfel spus de managementul educațional. Cu toate acestea, marea îngrijorare a specialiștilor în educație este legată de faptul că riscăm o preluare identică a specificului managementului economic, fără o raportare particularizată la domeniul educației. Ceea ce ar trebui să ne intereseze în mod deosebit sunt diferențele ce se pot stabili între management ca activitate generală și managementul educației ca activitate/domeniu specific. Baza acestor diferențe este dată de specificul școlii ca organizație
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și, de multe ori, încurajează participarea politică (Marcus, Neuman și MacKuen, 2000). Diferențierile conceptuale ale emoțiilor sunt însă problematice, de multe ori ele fiind atât de apropiate, încât sunt imposibil de disociat (Marcus et al., 2006). În încercarea de a particulariza influența anumitor tipuri de emoții, studii recente au indicat faptul că emoții negative de tipul anxietății sau fricii, demobilizează, în timp ce altă emoție negativă furia are efecte asemănătoare cu entuziasmul, producând mobilizare politică (Druckman și McDermott, 2008; Marcus et al., 2006
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
faptul că autismul este în esența lui o dizabilitate socială, considerăm că programul educațional-terapeutic trebuie să fie dirijat de aspectele principale și apoi de cele secundare. Cu toate acestea, fiecare individ este un unicat ceea ce obligă ca intervenția să fie particularizată în funcție de tulburările întâlnite, putând conține abordări ce vizează ambele caracteristici descriptive. Precizăm de asemenea faptul că persoanele ce prezintă un nivel funcțional cognitiv ridicat au șanse mai mari de a obține rezultate într-un timp cât mai scurt, comparativ cu
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
strategii necesare de-a lungul vieții, promovează autonomia în funcție de nivelul funcțional și se adaptează nevoilor individului. Implementarea Este o intervenție clar organizată și structurată, bazată pe modificarea mediului și pe adaptarea activităților. Folosește contexte funcționale în vederea implementării conceptelor. Curricula este particularizată și se bazează pe evaluarea individualizată. În vederea facilitării comunicării spontane metodologia este foarte structurată și predictibilă. Principiile fundamentale ce direcționează această intervenție presupun: - structurarea riguroasă a mediului, la care se adaugă o curriculă pentru activitățile zilnice, materiile școlare și activitățile
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și/sau editate de Rodica Marian, Emma Tămâianu, Lolita Zagaevschi Cornelius, Nicoleta-Daisa Neșu, Oana Boc, Dumitru Cornel Vîlcu și Eugenia Bojoga 180. Ele demonstrează atât calitatea, cât și profilul distinct al Școlii lingvistice clujene, centrată pe doctrina integralismului lingvistic și particularizată prin "focalizarea primordială asupra lingvisticii textului", dar și prin "extensiunea demersului integralist, prin asocierea cu un mare "aliat filozofic" din tradiția românească, anume cu teoria blagiană a creației culturale"181. 7.2.1. O mențiune specială se cuvine lucrărilor care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
are despre el însuși și despre orice face ca subiect creator și liber"190, ca subiect care produce întotdeauna obiecte înzestrate cu o anumită finalitate. Prin urmare, în lingvistică, la fel ca în celelalte științe ale culturii, "principiul obiectivității" se particularizează, altfel decât în științele naturii, prin "respingerea radicală a abordării determinist-cauzale a "faptelor" studiate și [prin] considerarea lor consecventă din unghiul specific cultural al 'intenționalității' și/sau al 'finalității' lor constitutive"191. De aceea, "orice demers "științific" care urmărește "explicarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a vorbi despre semantică înseamnă a vorbi despre întreaga lingvistică."217 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic 2.0. În ceea ce privește aspectul semantic, trebuie avut în vedere că, de fapt, "conținutul" lingvistic (și orice alt fenomen al limbajului) se particularizează diferit în funcție de planul în care se manifestă și în funcție de punctul de vedere din care îl abordăm. În definitiv, această premisă reprezintă cheia de boltă a integralismului lingvistic, iar asumarea ei constituie practic actul de naștere al lingvisticii integrale. Din punct
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-o manieră identică sau asemănătoare (cu mici variații lexico-gramaticale) în mai multe limbi, ceea ce ar îndreptăți tratarea lor drept "sinonime". De aici și ipoteza că majoritatea expresiilor și proverbelor au un caracter "universal", pe care feluritele modulații "idiomatice" îl particularizează, dar nu îl anulează. Observația nu e lipsită de pertinență, cel puțin în sensul că unele texteme desemnează un fond "conceptual" comun; însă ea ignoră tocmai specificul lingvistic al problemei, perpetuând astfel confuzia între desemnare și semnificație pe care a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu și condiția ca acesta să fie "unic"; dimpotrivă, textemele relevă, prin chiar natura lor, o dublă stratificare semantică, care se manifestă prin scindarea "conținutului" între planul literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
b din modelul Lakoff - Kövecses) sau despre izbucnirea furiei (stadiul e); pe de altă parte, textemele respective sunt "generice" și pentru faptul că ele nu intră în opoziții cu alte tipuri de texteme din sfere semantice asemănătoare, care să le particularizeze astfel semnificațiile. 2.2.2. Alta e situația grupurilor de expresii care se construiesc pe baza unei proiecții constante într-un domeniu-țintă. În cazul textemelor diasketice din câmpul FURIEI, majoritatea lor se proiectează în domeniul corpului uman. Corpul este privit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a textemelor 4.1. Studiile de caz anterioare arată că textemele nu sunt doar niște semne virtuale, ci exprimă, totodată, opinii și atitudini față de "lucruri". Cu alte cuvinte, ele reprezintă o formă de "cultură" (în sensul larg al termenului): fiind particularizate în funcție de diverse limbi, textemele condensează, uneori, atitudinea unei întregi comunități lingvistice față de un anumit "lucru". Această observație nu este o noutate, deoarece ea a constituit în mai multe rânduri un obiect de reflecție pentru lingviști și filozofi. 4.1.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
actual), și nu doar simpla actualizare textual-discursivă a unei unități textemice "stocate" în repertoriul limbii (cum se întâmplă în cazul expresiilor idiomatice, de pildă), textemele diasemice reliefează în maniera cea mai clară procesul creației de sens. Apoi, am ales să particularizăm tema anunțată în titlul capitolului prin analiza textemelor caragialiene întrucât autorul Scrisorii pierdute este poate scriitorul care a furnizat cel mai mare număr de texteme discursului public românesc. În plus, spre deosebire de alți autori "canonici" (ne referim aici în special la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ovo, ci se structurează în baza modelului unor acte lingvistice anterioare. Prin aceasta însă nu se elimină caracterul creator al limbajului, deoarece și recreația nu este decât o formă particulară a creației."385 Există, totuși, o deosebire de proces, care particularizează textemele diasemice în raport cu cele diasketice (cu expresiile idiomatice verbale, de pildă): dacă ultimele au deja o existență recunoscută în planul "istoric" al limbii (ca parte a competenței "idiomatice"), primele nu se configurează ca texteme decât în planul individual al vorbirii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scrisă ca introducere a Geometriei în 1628, dar publicată abia în 1701 și lucrarea publicată în 1637 Discurs de la methode. Putem vorbi în cazul filosofiei carteziene despre două tipuri de cenzură: cea clară sistematică, generală prezentată în Regulae și cea particularizată din cadrul Discursului. Diferența dintre cele două lucrări despre metodă nu sunt doar de ordin stilistic. În primul caz este vorba despre o înșiruire de reguli ce trebuie urmate, pe când în cadrul Discursului despre metodă se urmărește eficiența aplicativă a acesteia în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
La categoria cantității este adăugată forma ea fiind cea care ajută la dezvoltarea geometriei. În cazul lucrurilor forma poate constitui baza pentru ceea ce Aristotel numește calitate. Forma joacă rolul calității mai ales în cazul figurilor geometrice. Forma este cea care particularizează lucrul și care îl transformă dintr-un lucru general, amorf, într-unul particular. Forma carteziană este apropiată de forma aristotelică, neavând însă un statut metafizic special. Spre deosebirea de forma aristotelică pe care o putem identifica doar la nivelul substanței
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în emoție și frumusețe. Conține, obligatoriu,două feluri de valori: 1. valori estetice; 2. valori umane: a. morale (binele, adevărul, dreptatea, cinstea, demnitatea etc.); b. etice; c. comportamentale; d. etc. (!!) valorile estetice dau noi valențe celor umane, le potențează, le particularizează, le individualizează; - o operă mai amplă, întinsă, voluminoasă (etc.) permite o sporire a complexității, a tensiunii și a amplorii operei; Alte obiective; de urmărit: 1. structura operei literare; moduri de organizare și de expunere compozițională; 2. apartenența la un gen
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
valoarea operei: a. în cadrul creației autorului; b. în cadrul literaturii române; c. (eventual) în perimetrul literaturii universale; 13. modul cum a construit autorul această lume fictivă (adică lumea operei literare); 14. implicarea autorului în această lume nou creată; 15. elemente care particularizează opera, o fac inconfundabilă; (originalitatea operei din toate punctele de vedere: alegerea modalităților de expresie, forma, tematica etc.); 16. felul cum se creează emotivitatea, emoția (1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte arte (pictură, muzică, arhitectură
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
OPEREI LITERARE - presupune o succesiune de evenimente (!! mai multe sau mai puține), pe parcursul cărora personajele sunt antrenate într-unul sau mai multe conflicte; („este totalitatea acelorași motive, în aceeași succesiune și legătură în care sunt date” Ț B. Tomașevski);subiectul particularizează și individualizează motivele unei opere care se bazează pe narațiune (epică sau dramatică); - subiectul este firul narativ al operei; nu operăm cu acest termen în operele lirice, chiar dacă, să zicem, am intui o „undă” de narațiune au dacă întâlnim personaje
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a administra teste și a vedea notele elevilor. Prin secțiunea „Adaugă activitate” profesorul poate efectua scurte examinări ale elevilor pe o anumită problemă, poate efectua un sondaj de opinie sau administra un chestionar, poate activa un forum de discuții particularizat pentru participanții la curs sau un jurnal al cursului în care participanții să înscrie impresii sau idei. Cursurile pot fi editate incluzând resursele externe încărcate pe sit sau pot fi editate direct on-line în format text sau HTML. Testele pot
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93230]
-
urmă un copleșitor sincretism religios, în expresie arhitecturală, al aspirației către divinitate." În Mihai Ralea, spirit viu, febril, asociativ disociativ, Vladimir Streinu vede fie un "Don Juan al abstracțiunilor" , fie un spontan, "un produs natural." Despre Tudor Vianu: "Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență." Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională a confratelui său, preocupat permanent de organizarea materiei sensibile. Perpessicius este văzut
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
gazetarului, naționalitatea, cea autentică, desigur, ar trebui "să fie simțită cu inima, nu vorbită numai cu gura". De fapt nu afișată cu emfază, ostentativ, triumfalistic, cu vorbe și doar în vorbe, ci exprimată prin întruchipări valorice specifice, care să te particularizeze și să-ți confere un sunet propriu, inconfundabil. Fără să fi făcut vreodată o statistică în acest sens, am sentimentul că nu sînt chiar atît de multe popoare vorbesc de cele civilizate care să invoce naționalitatea, aproape ostentativ, în discursul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
formării limbii române științifice, constituie o sursă documentară prețioasă. În sinteza lor aceste date demonstrează existența unui vocabular bogat, cu oarecare capacitate de diferențiere nosologică și cu pronunțată specificitate regională. Influențe lingvistice străine (neogreacă, rusă, germană, latină, italiană), asimilate, au particularizat acest vocabular, care ne transmite o imagine vie despre boala și bolnavul mintal. În cuprinzătoarea sa operă, Pompei Gh. Samarian a adunat texte și documente ilustrative În acest sens. Un remarcabil studiu despre formarea terminologiei științifice românești aparține reputatului cercetător
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
lume, imaginile cu valoare pedagogică ale naturii și destinului uman"536. Desigur, este accepțiunea cu care noi, românii, suntem cât se poate de obișnuiți, grație numeroaselor noastre lecturi pe tema mitologiei, în special din Mircea Eliade. Însă mitul, pentru Reagan, particularizează sensul general de mai sus, precizează Lewis. Pentru președintele american, mitul are un caracter contextualizat. Cum ne așteptăm, trag nădejde, după toate incursiunile întreprinse în retorica americană de până acum, ne dăm seama că Reagan, ca și concetățenii săi, rezonează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acolo viața nu este redusă la gândire, ci include tot ceea ce definește viul. Cuvântul reinstanțiază viața. Te întrebi ce fel de tânăr populează noile conformații rezultate în urma schimbărilor postdecembriste. Și dai peste răspunsuri deconcertante, chiar dacă ele nu generalizează, ci, dimpotrivă, particularizează. Nu poți pretinde că toți tinerii din România anilor 90-2000 sunt după chipul și asemănarea celor din Cum să uiți o femeie sau Cu puțin timp înainte de coborârea extratereștrilor printre noi dar poți recunoaște multe note comune. Problema identității, cine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]