1,641 matches
-
la întâile reprezentații o vie discuție. Unii au văzut în ea un produs al genialității și o capodoperă în materie de „comedie tragică”, cum se subintitulează piesa. De fapt denominațiunea „comedie tragică” este fără motivare, deoarece piesa e o dramă pasională cu aspecte secundare de umor. Drama modernă este tocmai adunarea laolaltă, spre a da sentimentul vieții, a comediei și a tragediei, genuri prea absolute. Detractorii au început a face analiza psihologică a personagiilor și a dovedi goliciunea lor. Totuși Patima
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Comedia zorilor, scriere fără mari profunzimi, dar cu mecanismul invenției perfect rodat, este menționată, de regulă, ca exemplu de transpunere scenică a tatonărilor și șovăirilor sentimental-afective proprii amorului adolescentin. Deși scrisă cu doar câțiva ani mai târziu, Veste bună (dramă pasională compusă pentru actrița Maria Ventura) este un text de maturitate, care a suscitat admirația lui E. Lovinescu. Piesă de atmosferă, chiar dacă nu propriu-zis „ibseniană”, cum s-a afirmat, drama mizează pe fascinația ambiguă stârnită de vitalismul - poate cam șarjat, dar
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și pe Vipsania Agrippina Magna, fiică a lui Vipsanius Agrippa și a Iuliei Magna, nepoată a lui August, „văduva ambițioasă și imprudentă” (D. Tudor), care nu se dădea în lături de la teoria intrigilor, cum nu disprețuia nici violența 60 (caracterul pasional nu o împiedica - credea Tacitus - să fie o femeie onestă și bună...), și pe Pompeea Plotina (născută în preajma anului 70 d. Hr., fiică a unui obscur Lucius Pompeius), soție a lui Traian (se măritase cu el înainte ca acesta să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau megalomania, Închiderea În sine, avariția. Alterocentrismul generează filantropia, deschiderea, dăruirea, comuniunea cu ceilalți, generozitatea, putând merge până la sacrificiu, căldura, simpatia, iubirea. Egodepășirea are un caracter mult mai subtil, mai diferențiat. Ea urmărește realizarea unor idealuri, sacrificiul de sine, lupta pasională pentru realizarea unor scopuri nobile, Înalte, devoțiunea, abandonarea intereselor banale și cultivarea unor țeluri morale superioare, fie că sunt puse În serviciul sinelui, fie că sunt oferite celorlalți. Formele sentimentelor morale Atât psihologii, cât și moraliștii și filosofii recunosc existența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Subliniem Însă faptul că aceasta este o experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate care se consumă fizic și sufletește Între doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, În cazul iubirii, corpul persoanei are o participare directă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Timpul este proba prieteniei. Iubirea, dominant emoțională la Începutul ei, se va transforma treptat În prietenie, prin pulsiunile inițiale devenind sentimente morale. Ca și prietenia, iubirea este capabilă de sacrificii. Dar sacrificiul În iubire este dat de Însoțire. Toate cuplurile pasionale au un sfârșit tragic: Abéloise, Tristan și Isolda, Francesca da Rimini și Paolo Malatesta, Romeo și Julieta, Othelo și Desdemona, Phedra și Hypolit etc. Sunt și cupluri ideale În care iubirea este salvatoare. Este cazul lui Dante și Beatrice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat, dornic de a pleca, de a căuta, incapabil de a se putea fixa Într-un loc anumit. Acest tip psihomoral este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tuturor, pacea universală, bunăstarea generală etc. Ca și tipul aventurierului, tipul revoluționarului se situează În centrul acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, am preferat să delimităm patru tipuri umane În sfera psihologiei morale, și anume: tipul altruist (educatorul și psihoterapeutulă, tipul egoist (revoluționarul nihilist și bovaricul visătoră, tipul pasional (aventurierul și descoperitorulă, tipul idealist (eroul și sfântulă. Întrucât se disting mai multe tipuri umane În psihologia morală, elementele care le definesc și totodată le caracterizează trebuie menționate explicit Înainte de a trece la descrierea lor. Acest lucru este deosebit de important
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege. 3. Tipul pasional include tipurile psihomorale al aventurierului și pe cel al descoperitorului. Aceste tipuri sunt caracterizate de dorința de libertate, nevoia de schimbare, prin căutare, dorința de a evada din realitate În necunoscut, dorința de a experimenta activități noi. Aventurierul este orientat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră către libertate. Tipul slav Tipul slav are o complexitate particulară, se apropie de tipul german, dar este opus acestuia ca sistem de valori. Acest tip uman este tenebros, pasional, sfâșiat de patimi, cultivând suferința ca pe o condiție și nevoie a mântuirii. Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obiceiurilor. Întâmplările se succedă după un ritual bine cunoscut, păzit cu strășnicie. De aici, caracterul de idilă pe care îl iau primele nuvele. În intenție, situațiile ar fi trebuit să fie dramatice, întrucât e vorba, în mai toate, de drame pasionale (Gura satului) sau de conștiință (Popa Tanda). Dar conflictele sunt privite cu seninătate și subordonate deznodământului, care este, în toate cazurile, fericit. Momentele tragice sunt abordate cu înțelepciunea bătrânească a celui care știe să prețuiască viața și bucuria de a
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
1967, iar editorial cu volumul de poezii Adăpost într-o floare, apărut în 1977. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Steaua”, „Astra”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Luceafărul” ș.a. S. scrie o poezie în care delicatețea confesiunii se îmbină cu luciditatea pasională. Notarea senzației are drept scop „spiritualizarea” ei, așa încât versul nu rămâne niciodată la simpla înregistrare. Lirismul cumpănit se regăsește și în proze. Romanele Frica albă (1982) Coridor în oglindă (1983) Inelul de fum (1984), După concert (1986), Cercul de oglindă
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
refuză, nu acceptă nimic cu ușurință; sentimentele sale se manifestă într-o manieră directă, tranșantă, necorespunzătoare; nu acceptă nici un fel de renunțări sau compromisuri; de aici și frecventele conflicte care apar; b) actele pure se manifestă de regulă prin stări pasionale: criză politică extremistă, criză sentimentală, criză alimentar-vegetariană etc.; c) scopul se manifestă adesea prin nevoia de a crede, nevoia de a se întâlni cu Dumnezeu; dacă tineretul nu are un scop, el și-l creează; scopul adolescenței are la baza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot în această categorie sunt incluși indivizii cu anumite forme de sentimente psihosociale influențate de ideologii, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și H.W. Dunham deosebesc două tipuri: criminalul social, ale cărui acte criminale sunt în contradicție cu prescripțiile modelului cultural; criminalul individual, care comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o interesantă clasificare a delictelor comise de bolnavii psihic, după cum urmează: a) crime și delicte antisociale, împotriva statului și a instituțiilor publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali, revendicatori politici, anarhiști dezechilibrați; - crime contra apărării naționale, de obicei dezertarea, întâlnită mai frecvent la debili, melancolici, impulsivii psihastenici, PGP; - infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai multe feluri: inconștient și subit la epileptici, conștient și subit la melancolici și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși sau politici. Grupa de „revoluționari” cuprinde epilepticii, alcoolicii și psihopații. În toate situațiile mai sus prezentate, se impune stabilirea statutului social-juridic al acestor categorii de bolnavi psihic. Fiecare stat are prevăzute în legislația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]