1,467 matches
-
convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale. În universul său poetic, marcat de pudoarea simțirii și a expresiei, „lebăda” e simbolul sufletului însingurat, „nacela” - simbolul înălțării la cer, ființa alunecând inexorabil în „marele somn”. Sunt
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, introd. Lucia Berdan, I-II, Iași, 1998; Vasile Alecsandri, Pasteluri. Dan, căpitan de plai, Iași, 1998 (în colaborare cu Silvia Durnea); De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, pref. edit., Iași, 1998 (în colaborare cu Gh. Hrimiuc-Toporaș); N. Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice, ed. 2, introd. Andrei Pippidi, Iași, 1999
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
apar nuvele cu subiecte din mediul rural, scrise de G. Madan și I. Adam, sau schițe ușoare, aparținând lui Toma Florescu și Eugen Herovanu; se tipăresc, alături de poezia fantezistă, parnasiană, a lui Antemireanu, versurile de diletant ale lui C. Sandu-Aldea, pastelurile și încercările de poezie filosofică ale lui D. Nanu, alte versuri de Zaharia Bârsan, G. Murnu, Al. Gherghel, V. Podeanu. Dialogul vioi și ironia de bună calitate caracterizează proza lui I. A. Bassarabescu. Cu versuri străbătute de o discretă melancolie
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
în acorduri destul de convenționale. Câteva inflexiuni ies totuși din tipar, făcându-se simțite atunci când poetul își împrospătează sursele de inspirație. Poeme ca Vânătoarea, Entuziasm, Răzvrătire se remarcă, astfel, prin dinamism și vibrație emotivă, după cum o configurație proprie au și unele pasteluri (Marea,Toamna). SCRIERI: Din chinuri, Brăila, 1933; Floarea păcatului, Brăila, 1935; Teatru, Brăila, 1936; Decebal, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 39; [Spiru Hasnaș], RP, 1934, 4905; Predescu, Encicl., 391; Teodor Iordache, Spiru Hasnaș, VRA, 1942, 634
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
cartea Die Lyrik des Auslands seit 1800 (Leipzig, 1915), paragraful despre poezia română este încadrat în capitolul despre lirica slavă. H. este însă mai aproape de caracteristicile și sensurile literaturii române atunci când se ocupă de opera unui scriitor anume (de pildă, Pastelurile lui V. Alecsandri) sau de creațiile anonime în proză (basme) și în versuri (balade), tinzând spre o mai mare autenticitate a judecății în comentariul critic și spre exactitate în alcătuirea versiunii germane. Ca exemple de reușită pot fi considerate traducerile
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
păstrarea în întregime a avutului național”. Colaborările câtorva scriitori se pierd printre polemicile de partid sau printre discuțiile despre „politica viitorului” și „proletariatul orașelor”. Merită consemnată prezența lui Al. Macedonski (Antigrecismul, Simțirile în poezie, Romanelli), G. Bacovia (Rar), Mihail Cruceanu (Pastel de toamnă, Simțiri deșarte), Eugeniu Sperantia și Al T. Stamatiad. După „Adevărul” se reproduce notița Poetul Macedonski la Paris, conținând aprecieri ale unor critici francezi asupra romanului Thalassa. Articolul O treime de poeți atrage atenția, într-o manieră exaltată, asupra noutății
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce împletește adorarea marianică și impulsul primar în relația, familiară orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
pentru limbă și meleagul străbun. Circumscris unor trăiri identice este și volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci și două de piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind doar teren de evaziune în anii proletcultismului, poezia pentru copii a lui L. e de bună calitate, duioșia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocația pedagogului. SCRIERI: Rod, Cernăuți, 1933; Stampe în lumină
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
convulsiile nevrotice ale eului, de nuanță simbolistă - în poezie), rămânând însă, la nivel formal, îndatorate postromantismului. Pe lângă această literatură tranzitorie, la pragul dintre două tendințe literare, sunt găzduite producții fără pretenții, de factură imitativă, mergând de la romanul de mistere până la pastelul de tip Vasile Alecsandri. Calitatea revistei în prima perioadă este susținută de o serie de colaborări importante, precum și de un număr de celebrități ale vieții culturale a momentului. În timp, semnăturile prestigioase devin din ce în ce mai rare și, fără a-și pierde
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
macedonskian, urmată de Crinii și de Copacii, un poem de explicită filiație bacoviană, Bujorii albi, un rondel macedonskian, precum și de o Elegie dedicată lui Horia Roman. Poezie de factură simbolistă scriu Horia Roman, Ion Călifar, Alfred Moșoiu, poeme clasice (îndeosebi pasteluri) - C. Fântâneru, Al. Popescu, Mihail Steriade, iar poezie tradiționalistă - C.I. Vâlceanu, Atanasie Nuși, Radu Gyr. Mai colaborează cu versuri Vasile Militaru, Neagu Rădulescu, care debutează aici, Ion Manolescu, Ștefan Stănescu, Radu Moșoiu, Mircea Grigorescu. Paginile epice vin de la Eugen Ionescu
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului, Călimanul, Ceahlăul, Apusenii) și apar frecvent hidronime (Dunărea, Bistrița, Tazlău, Mureșul, Someșul), precum și nume de ținuturi și de localități: Transilvania
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului, Călimanul, Ceahlăul, Apusenii) și apar frecvent hidronime (Dunărea, Bistrița, Tazlău, Mureșul, Someșul), precum și nume de ținuturi și de localități: Transilvania, Maramureș, Țara Românească, Câmpia Ardealului, Cluj
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri din Ion Pillat (1943). Punctul culminant al activității de traducător l-a atins cu versiunile la poezii
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
artă-societate, cu definirea tendinței și a tezei în artă. Ulterior R. a devenit însă colaborator al publicațiilor socialiste „Munca”, „Literatură și știință”, cu versuri închinate existențelor umile. Volumul Poezii (1894) rămâne, totuși, în sfera influenței eminesciene. Nota personală apare în pasteluri, unde autorul cultivă notația și amănuntul plastic colorat. A făcut și câteva traduceri - poezii din Ch.-H. Millevoye, André Chénier, François Coppée, Sully Prudhomme. Memorialistica lui, risipită în publicații după 1900, depășește prin scriitură interesul strict de cronică istorică. SCRIERI
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
Eugen Barbu, George Macovescu, Ion Biberi, Ionel Pop, „Dicționar «România pitorească»”, unde intră, între altele, succinte prezentări ale unor scriitori: Andrei Mureșanu, Alecu Russo, Iulia Hasdeu, Dora D’Istria. Din punct de vedere literar, cele mai importante sunt însă rubricile „Pastel” și „Lecturi”. În prima se oferă spațiu fie unor versuri (Victor Eftimiu, Ana Blandiana, Zaharia Stancu, Adrian Păunescu, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Cicerone Theodorescu, Leonid Dimov, Nina Cassian, Dan Deșliu ș.a.), fie unor tablete poematice (Ion Horea, Ion
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
pe-o sticlă mi-o sparg.// Hei tinerețe, vânt nărăvaș,/ O clipă în pace să nu mă lași!/ Dă-mi braț puternic, chiot înalt,/ Măsoară-mi văzduhul pentru un salt”. Peste un deceniu, volumul Versuri (1967) ilustrează înclinația autoarei pentru pastel; poemele utilizează tehnici picturale, în care mânuirea perspectivei se îmbină cu folosirea inspirată a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat al zării: „Un râu imens de iarbă se revărsa pe câmpuri,/ Cirezile de arbori se profilau
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
semnează, de asemenea, Aron Cotruș (De-aproape sau din depărtări, Minerul, Prin întuneric de pădure, Firul de iarbă, La atac, Primăvara, În cimitir ș. a.), poetului fiindu-i și recenzat de Perpessicius volumul Versuri, tipărit în 1925. Poezie mai trimit Perpessicius (Pastelul neoclasic), Mihail Celarianu (Chemare în amurg, Cântecul orelor, Înnoptare), V. Demetrius (Psalmistul, Iarnă, Adolescentul), Ion Minulescu (Echinox de toamnă, Toamna), Eugeniu Ștefănescu-Est (Poemă de argint de lună, Oglinda lacului albastru, Seara lăcrimează parcul), Eugeniu Sperantia (Lumină ce cobori pe mine
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
-mi ardă gândul în amforă de stele?...”), în fine, sub „deznădejdi” circulă apa freatică din care se alimentează și retorica vindictei plebee a lui Nicolae Crevedia. Locul geometric al poeziei lui S. este intervalul dintre notație și viziune și dintre pastel (formă de lirism obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
volum, Poezii (1894), S. amintește melancolia eminesciană în versuri de o armonie corectă și abordează tema socială pe linia unui umanism sentimental. Ulterior - De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în țesătura de basm sau de baladă pe motive folclorice. Pastelist, năzuia să evoce în tablou o stare de suflet. Astfel, pastelurile sale capătă o notă individuală, vorbind, prin delicatețea nuanțelor, de discreția sentimentului, de o tristețe dulce și de un echilibru senin, în firea autorului. Aceste accente sunt totuși rare, impresia generală fiind aceea de lipsă a culorii și de convențional
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
mult mai puțin pregnantă, diluată liric și valoric. Ea reia două din titlurile de secțiune anterioare (Schițe și povestiri și Mici planete pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv prin specia lirică practicată - oda, pastelul (titluri elocvente: Pastel fericit, Alt pastel fericit, Poem de dragoste). Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
pregnantă, diluată liric și valoric. Ea reia două din titlurile de secțiune anterioare (Schițe și povestiri și Mici planete pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv prin specia lirică practicată - oda, pastelul (titluri elocvente: Pastel fericit, Alt pastel fericit, Poem de dragoste). Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
și valoric. Ea reia două din titlurile de secțiune anterioare (Schițe și povestiri și Mici planete pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv prin specia lirică practicată - oda, pastelul (titluri elocvente: Pastel fericit, Alt pastel fericit, Poem de dragoste). Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase / ale altui abis
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi -„Repetiție zilnică”, CL, 1987, 2; Traian T. Coșovei, „Repetiție zilnică”, VR, 1987, 2; Al. Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR, 1987, 14; Miruna Runcan, Îndoiala deloc retorică, AST, 1987, 5; Andrei Bodiu, Un titlu (sub)minat: Elena Ștefoi - „Repetiție zilnică”, ECH, 1987, 5; Constanța Buzea, „Repetiție zilnică”, AMF, 1987, 7; Mircea Mihăieș, „Repetiție zilnică”, O
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]