2,520 matches
-
prea mecanic condiționată de anumite evenimente istorice, culturale și literare, toate văzute exclusiv prin prisma unei concepții sociologizante asupra literaturii. SCRIERI: Ideologia literară poporanistă, București, 1937; Subiectivismul în cercetarea literară, București, 1939; Nicolae Bălcescu, București, 1945; Mihail Kogălniceanu, București, 1946; Paternitatea „Cântării României”, București, 1955; Viața lui Vasile Alecsandri, București, 1962; Curentul literar de la „Contemporanul”, București, 1966; Studii și articole despre Eminescu, București, 1968; Structură și continuitate, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1970; Duiliu Zamfirescu, îngr. Georgeta Adam și Ioan Adam, București
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
portretistice vizând și aspectul fizic, și acela moral. „Notițele literare” exprimă niște convingeri (literatura trebuie să cultive nu „frumosul”, ci „adevărul și moralitatea”) pe care recenzentul le respectă cu strictețe în propriile scrieri. Știind rusește, atacă și o problemă de paternitate, silindu-se să probeze că poezia Rugăciunea din urmă a lui G. Coșbuc este îndatorată poemei Testamentul a lui Lermontov. Câte o însemnare capătă configurația unei schițe. În comentariul teatral se pare că priceperea lui N. se vădea mai mult
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
au constituit tot atâtea prilejuri pentru configurarea și revigorarea periodică a controverselor în legătură cu drepturile de proprietate ale lui N.B. asupra cărții în al cărei titlu se află numele său, chestiune din care s-a ivit, firesc, problema autenticității. Între adversarii paternității voievodului asupra scrierii se află figuri ilustre ale filologiei, istoriei și istoriei literare românești sau simpli amatori, învățați români și străini: A. Philippide (care se îndoiește circumspect de soliditatea atribuirii), Theodor Codrescu (spune că „autorul mai degrabă pare a fi
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
renunța mai târziu, iar autorul a fost un călugăr din secolul al XVII-lea), P. P. Panaitescu (opera, o „compilație religioasă erudită”, a fost scrisă în slavonă între zidurile mănăstirii, cândva în prima jumătate a secolului al XVII-lea). Sprijinitorii paternității lui N.B. asupra Învățăturilor... formează și ei o echipă numeroasă: N. Bălcescu, B. P. Hasdeu (versiunea primă a cărții a fost scrisă în română de domnul muntean - un Marc Aureliu al Răsăritului european), M. Gaster (originalul a fost redactat în
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
acestei ofensive și cu o încheiere ce va elimina capitolul redactat de P. P. Panaitescu pentru tratatul academic de istorie a literaturii române și înlocuirea lui cu un text scris de Al. Piru și revăzut de G. Mihăilă, ce proclama paternitatea lui N.B. asupra Învățăturilor...), comunicări științifice, publicații ce au găzduit dezbateri ample, studii și cărți consacrate Învățăturilor... sau personalității voievodului-autor, retipăriri ale textelor, reveniri ale „adversarilor” (Leandros Vranoussis a susținut că manuscrisul grecesc de la mănăstirea Dionisiu de la Muntele Athos este
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
sau Cântece de lume (1831), laudă a vinului, în stil anacreonic, ca și Îndreptătorul bețivilor (1832). Cu o compoziție eteroclită, culegerea Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului (I-II, 1850) pune la dispoziția cititorului texte diverse, fără vreo grijă specială cu privire la paternitatea și valoarea acestora: poezii populare, versiuni ale liricii neoanacreontice românești (C. Conachi, poeții Văcărești, B.P. Mumuleanu), versuri ale lui I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu ș.a., cuplete din Baba Hârca de Matei Millo, versuri scrise de P.
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
drama s-a răspândit în ținutul Săliștei, până la Blaj și chiar la Brașov. Devenind cvasifolclorică, numele autorului nu a mai fost reținut. În 1875 Mironosițele va fi tipărită într-o formă prescurtată, datorată lui Petru Băncilă, care omite să indice paternitatea ei. E republicată de D. Șt. Petruțiu într-o versiune completă, în 1937, iar în anul următor Victor Ion Popa o va prelucra într-o piesă care preia și titlul Mironosițele. După ce, în februarie 1872, adună într-un caiet diferite
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
familie între exercitarea internă a muncii casnice și cea externă, a muncii salariale. Soții și soțiile ce lucrează în corporații negociază și își împart rolurile în familie: nu numai mamele, dar și tații au început să își ia concedii de paternitate pentru creșterea copiilor mici; nu numai mamele, dar și tații gătesc, spală vasele, fac curățenie etc. Regulile diviziunii sunt însă ambigue, iar rezultatele negocierilor sunt departe de a favoriza statistic femeile. O altă formă a conflictului este de identificat în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cuvântului euharistic erau razele de aur ale dreptei credințe; astăzi, supușenia oarbă și frica de adevăr se revarsă din trista semilună a răsăritului... Sunt rari, dar nu încă definitiv dispăruți, episcopii și preoții iubitori de oameni, bărbați înzestrați cu charisma paternității duhovnicești, cu rigoare teologică și discernământ vizionar. Ei au meritul de a fi încurajat germenii de entuziasm printre „cei mai mici” ai Domnului. Să ne gândim că sămânța martiriului a fost plantată în solul ortodoxiei, iar Duhul își va strânge
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primar. Că acest proiect nu s-a putut menține fără o imediată recesiune pietistă devine explicabil din perspectiva relației false întreținute de protestantism cu manifestul teologic al tradiției apostolice, de ale cărei exigențe spirituale (practica liturgică, incluzând regula postului, instituția paternității duhovnicești etc.) liderii Reformei s-au dispensat cu ușurință. S-ar putea ca pietismul protestant să reproducă în plan emoțional-afectiv mecanismele obiectivării intelectuale a Dumnezeirii din scolastica târzie. Omul recent nu se concentrează atât de mult asupra momentelor vitale din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoașterii. Că nu era tocmai așa, romanticii au fost primii care au sugerat-o. Fr. Schleiermacher (1768-1834) a operat distincția între „neînțelegere” (Unverständnis) și „înțelegerea greșită” (Mißverständnis), delimitând clar două tipuri de competențe. Mai întâi, expertiza istoric-filologică, menită să reconstruiască paternitatea și mediul genetic ale textului. Urmează apoi competența psihologică, însărcinată cu „arta divinației” sau a intuiției spontante. Aceasta nu l-a făcut însă pe Schleiermacher să se despartă de idealul kantian, după care cele trei straturi ale hermeneuticii (intentio auctoris
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi apoi fructificată și de alți editori și comentatori ai operei monahului egiptean, între care trebuie să-i amintim pe Wilhelm Bousset 5 și, mai ales, pe Irénée Hausherr, SJ, profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma, responsabil pentru stabilirea paternității evagriene a Tratatului despre rugăciune - atribuit, până în anul 19346, Sfântului Nil Sinaitul. Același iubitor al tradiției răsăritene, I. Hausherr, a încercat în nenumărate studii și cărți 1 să-l recupereze pe Evagrie Ponticul în toată splendoarea sa spirituală și teologică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și potențat de reflexul muzeificării. Ortodoxia își denumește întemeietorii cu apelativul de „Sfinți Părinți” tocmai pentru că întemeietorii Bisericii sunt mai mult decât niște doctori, specialiști în doctrină și apologetică. Întemeietorii Bisericii sunt sfinți care și-au însușit atributul duhovnicesc al paternității. Viața lor este organizată într-o sintaxă liturgică, imitând taina chenozei fără de care n-am putea gândi revelația. Paternitatea și condiția filială sunt rezultatul unui eveniment care anulează toate determinările biologice și culturale ale vechii noastre identități. Nașterea de sus
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai mult decât niște doctori, specialiști în doctrină și apologetică. Întemeietorii Bisericii sunt sfinți care și-au însușit atributul duhovnicesc al paternității. Viața lor este organizată într-o sintaxă liturgică, imitând taina chenozei fără de care n-am putea gândi revelația. Paternitatea și condiția filială sunt rezultatul unui eveniment care anulează toate determinările biologice și culturale ale vechii noastre identități. Nașterea de sus (Ioan 3, 3) presupune botezul „din apă și din Duh” (Ioan 3, 5), dar ia forma unei permanente refaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai controversată a sintagmei „industria Holocaustului” este Shoah business, un calc inspirat de versul celebru al unei melodii celebre prin care industria divertismentului se privea în oglindă: There’s no business like show business. Expresia Shoah business are și ea paternitate incertă, precum și o circulație enormă: să fi fost poetul Beat Tuli Kupfenberg, care o și cânta pe melodia despre show business? Să fi fost Abba Eban? În orice caz, sintagma este acum destul de populară pentru a fi intrat în vocabularul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ancora? Prin ce eter vrăjit, de care nu se satură nici cei mai osteniți dintre fiii ei, plutește lumea? Unde se-ascunde tatăl copilului găsit? Sufletele noastre sînt ca acei orfani ale căror mame necununate mor, aducîndu-i pe lume; secretul paternității noastre rămîne îngropat în mormintele lor, unde cată să ne ducem dacă vrem să-l aflăm. în aceeași zi, privind și el - de lîngă ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate: prezența permanentă a agresorului lângă cel torturat, transformarea forțată a victimei în agresor, precum și proporțiile și brutalitatea schingiuirilor. Victor Leahul acordă paternitatea acțiunii violente lui Anton Makarenko, cu toate că nu îi absolvă de responsabilitate nici pe Bogdanovici ori Țurcanu, care i-au aplicat metoda. El argumentează că Securitatea acționa la ordinele directe ale NKVD-ului6, oferind în acest sens mărturia unui anchetator de-al
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunii ca vinovați este injustă și ajută la menținerea unei confuzii voite 2. Mai mult decât atât, cu toate că organizatorii au sperat să țină secrete întâmplările de la Pitești și Gherla, se cunosc astăzi destule date încât să se poată demonstra adevărata paternitate a acțiunii (cel puțin în aplicarea ei), iar acest lucru este posibil datorită curajului victimelor care au rupt tăcerea înainte de - și mai ales după - 1989, un argument în plus că încercarea de distrugere și anihilare a lor a fost un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
D" (De)negaretc "(De)negare" Definițietc "Definiție" În opera lui Freud, termenul „denegare” acoperă următoarele două sensuri: - imediat după formularea unui gând, a unei dorințe, a unui sentiment care se constituie în sursă de conflict, refuzul de a-și recunoaște paternitatea asupra lor; - refuzul de către subiect a unei interpretări exacte care îl privește, formulată de un interlocutor (de obicei un psihanalist). Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Prezența parantezelor ce încadrează prefixul cuvântului (de)negare accentuează efectul provocat de condensarea termenilor negare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
având același statut ca minorii și alienații, nu avea personalitate juridică, așadar nu putea să încheie contracte și să se prezinte în fața justiției fără acordul prealabil al soțului. Căsătorită cu un străin, își pierdea naționalitatea. În continuare, era interzisă „cercetarea paternității”. În consecință, partea maternă avea în exclusivitate responsabilități față de copiii comuni, proveniți dintr-o legătură ilicită, iar tatăl natural era absolvit de orice obligație; femeia era lipsită de drept de corecție asupra copiilor săi, chiar și în cazul în care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din cauza lipsei de mijloace ale părinților lor. De aceea, ele se pronunțau pentru legalizarea avortului social 1. O altă parte a delegatelor era de părere că numai dacă se va înlătura vechea nedreptate făcută femeilor din România, legitimându-se căutarea paternității, s-ar fi putut evita creșterea continuă a numărului de copii fără posibilități elementare de trai. Alte delegate susțineau că liberalizarea avortului ar avea drept consecință scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceste îmbunătățiri evidente ale condiției feminine, organizațiile de femei, sprijinite de oameni politici influenți și de comisiile de specialitate ale Societății Națiunilor vor insista, în anii următori, pentru abrogarea articolelor 304 și 307 ale Codului Civil, referitoare la interzicerea „căutării paternității” și pentru recunoașterea copiilor naturali. Se atrăgea atenția opiniei publice asupra necesității imperioase a luării unor astfel de măsuri, ținând seama de faptul că statisticile înregistrau, între anii 1924 și 1930, nașterea anuală, în medie, a 56.500 de copii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și economice: „eligibilitatea fără restricții a femeilor în consiliile comunale și județene”, „eligibilitatea femeii în Cameră și Senat” și alte obiective urmărite de asociațiile de femei - liberul acces al femeii la toate profesiunile, salarizarea egală a muncii ambelor sexe, „căutarea paternității”, combaterea analfabetismului, măsuri de protecție pentru mame și copii și, în fine, apărarea păcii prin susținerea programului Societății Națiunilor în scopul barării agresiunii statelor revizioniste 3. În vederea realizării programului, s-a propus organizarea de manifestații și întruniri publice, campanii de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române Sunt peste 40 de ani de când un grup de femei din Iași au prezentat guvernului, prin ministrul moldovean Gh. Mârzescu, o petiție cu 500 de semnături prin care cereau căutarea paternității și drepturi pentru femei. Inițiativa acestei petiții se datorește unui simplu incident survenit la ghișeul unei case de economie din Iași. O doamnă, soția unui profesor universitar, se prezintă să-și încaseze o sumă depusă ce-i aparținea personal. Casierul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poată revendica drepturile noastre atât de lung timp nesocotite. Prin truda lor, revendicările femeii s-au făcut cunoscute; au putut convinge de dreptatea lor și interesa spiritualicește conștiințele epocii. Dar truda nu s-a sfârșit. Avem de revendicat legiferarea „căutării paternității” pe care Codul Civil o va înscrie, sperăm în curând, printre cuceririle de care va fi demn să se mândrească un popor civilizat. Pornim, deci, la luptă, cu credința că prin unirea noastră, prin voința noastră, prin munca noastră organizată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]