845 matches
-
Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia primordială a chipului rezidă în structura ierarhică a omului, având proiectată viața duhovnicească în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea primi 10. Este important de precizat un fapt esențial: patristica nu a cunoscut
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea primi 10. Este important de precizat un fapt esențial: patristica nu a cunoscut niciodată ideea lumii naturale, a neutralului, specifice concepției catolice. Ideea majoră a Ortodoxiei este ideea de theosis, de transfigurare a lumii care se opune ideii de physis a Occidentului. Pentru ortodox, împlinirea stă sub semnul acțiunii Sfântului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea secolului al XVII-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia patristică, imnografia ecleziastică, dimensiunea monahală etc. Dar înainte de codificarea realizată de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul cea mai veche
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
determina liniile unui sistem sau numeroase analogii spirituale în vederea unei bune înțelegeri a psihologiei subtile a creatorului de artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a politicii" care nu este altceva decât "contribuția esențială a Bisericii la bunul mers al politicii în general, oferindu-i acesteia din urmă un model de comunitate înrădăcinată în și întemeiată pe comuniune" (p. 35). Prima secțiune a volumului intitulată Patristica et mediaevalia cuprinde două studii relativ similare ca abordare: studiul Pr. Daniel Benga "Creștinism și imperiu. Teologia politică de la Meliton de Sardes la Augustin" și studiul lui Alin Tat "Religie și politică la Sfântul Augustin". Pr. Daniel Benga ilustrează relația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
plină de splendoare metafizică, are drept intercesor spiritual rugăciunea, eul ontologic fiind dizolvat în orizontul superbiei mistice, de-a lungul unei curbe care resemantizează traseul de la sine către lumea care așteaptă dincolo de sine. Această idee extraordinar de fecundă, lansată de patristică este reiterată, la un alt nivel teologic, și de Epistolarul Părintelui Arsenie Papacioc, în măsura în care monahul face parte din mecanismul de restituire a ceea ce Dumnezeu a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul, Arta icoanei. O teologie a frumuseții, București, Editura Meridiane, 1993. Evdokimov, Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Editura Christiana, 1995. Evdokimov, Paul, Prezența Duhului Sfânt în tradiția ortodoxă, București, Anastasia, 1995. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, București, EIBMBOR, 1996. Evdokimov, Paul, Rugăciunea în Biserica de Răsărit, Iași, Editura Polirom, 1996. Evdokimov, Paul, Viața spirituală în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că exiști. Ce pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici!". 2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sexual, violările erau foarte frecvente, iar unele femei pentru a-l evita se aruncau în fluviu. Chiar și Maxentius (306-312) la Roma și Maximinus la Alexandria și în Gaza, s-au purtat față de tinerele creștine cu o sălbăticie libidinoasă. Literatura patristică este plină de episoade grăitoare despre curajul soldaților creștini implicați sufletește, pentru salvarea surorilor creștine din brațele proxeneților. O ultimă situație: vigilența gărzilor judiciare creștine, care acționau în secret pentru ca cei supuși proceselor să rămână statornici pe durata judecății, pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
XII Fulminata, unele dintre ele fiind nesigure. Dacă admitem că legiunea ar fi avut soldați creștini din Melitene, așa cum este posibil, nu trebuie să credem că aici creștinii ar fi fost numeroși numai pentru a da plauzibilitate evenimentului. Întreaga literatură patristică citată ne evidențiază interesul Bisericii primare față de problema serviciului militar și interpretarea războiului drept din perspectiva Sfintei Scripturii și a teologiei creștine, în care se insista asupra respectării conștiinței personale și a prețuirii păcii. Imaginea soldatului este aplicată în sens
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
simbolului filiației considerat drept realitate. Mai tîrziu, filosofia scolastică se va inspira din aceste soluții vechi, transformîndu-le totodată, cu singurul scop de a găsi în ele justificarea dogmelor. Nu ne putem opri totuși să nu admirăm unele figuri mărețe ale Patristicii și Scolasticii și să nu ne înclinăm în fața înflăcărării lor în dezbaterea consecințelor greșelii inițiale în ceea ce privește simbolul "încarnării", înflăcărare care le-a insuflat curajul tragic de a persevera în greșeală pînă la capăt greșeală inevitabilă pentru ei și de a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
religie, traducere de Cezar Baltag, București, ed. Humanitas, 1994. în special capitolele 2 și 3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere, prefață și note de Teodor Baconsky, București, Ed. Anastasia f.a.;Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană, învățătură patristică, liturgică și iconografică, traducere, prefață și note de Vasile Răducă, București, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, 1995) și John Meyendorff (Teologia bizantină. Tendințe istorice și teme doctrinare, traducere din limba engleză de pr. Alexandru I. Stan, București, Ed. I.B.M. B.
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conducerea școlii de cateheți îndrăciți - Didaskalia - pe care o exercită pînă în anul 231, cînd la rîndul lui este obligat să se refugieze în Palestina. A fost continuatorul înfocat al marii plăsmuiri mozaice, unul dintre cei mai importanți scriitori din patristică, apologet și teolog al iudeo-creștinismului timpuriu. Vine în Grecia pentru a se înfrunta cu cei care nu înghițeau tîmpeniile mozaici- lor și trece prin Palestina în anul 215 ajungînd în orașul Cezareea, unde a acceptat cererea lui Alexandru, episcop al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vol. VII, Edinburgh, 1996, p. 411. footnote>. Referitor la atitudinea sa demnă și neînfricată contra împăratului Valens, susținător al ereziei ariene, și la felul cum au biruit ortodocșii în frunte cu Sfântul Vasile într-una din disputele cu arienii, literatura patristică ne transmite această întâmplare: Odinioară, de nelegiuitul împărat Valens (364-378), în cetatea Niceea, s-au apropiat căpeteniile ereziei ariene cerând ca, din soborniceasca biserică cea din cetatea aceea, să gonească poporul dreptcredincios, iar Sfântul Locaș să-l dea adunării lor
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
două studii. Unul trece în revistă, analitic, concepțiile despre natura artei, despre raporturile dintre frumosul artistic și cel natural, dintre etic și estetic, adevăr, bine și frumos, din Antichitate (Socrate și Platon, Aristotel și succesorii lui, Plotin), trecând prin epoca patristică și estetica medievală, Renaștere, Boileau, Descartes, până în secolul al XVIII-lea (Rousseau, Winckelmann, Lessing), ca și la Victor Cousin, spre a formula o concluzie ușor ambiguă: „«nu vom găsi nimic în artă care să nu fie și în natură», dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
vinovăția femeii de a fi provocat izgonirea din rai, referiri asemănătoare întâlnim și în cartea lui Jankin, al cincilea soț al târgoveței din Bath, sau în Povestirea preotului. Adam întruchipează rațiunea, Eva - dorința carnală, aceasta fiind concepția impusă de teologia patristică și medievală. Idealul de viață pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Roman de la Rose). Deși începe să relateze despre experiența proprie alături de cei cinci soți, numai în nouă versuri își declară franc autoritatea.328 Totuși, viața ei devine singurul exemplu, în ultimă instanță, la care apelează, cu toate că este marcată de ideologia patristică a vremii. Târgoveața reușește o performanță demnă de un mare orator: îi manipulează pe ceilalți, chiar dacă se sesizeză falsitatea preceptelor pe care le impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]