888 matches
-
în Bizanț. Raționalitatea sub care aceste noutăți se conturează este însă alta decât cea care a întemeiat istoria filosofiei în Apusul Europei. Apelul la tradiție atât în ceea ce privește înțelepciunea din afară — clasicismul grec — cât și cea din interior — sursele scripturale și patristice, face ca ceea ce animă nevoia de schimbare, atunci când ea apare, să nu implice vreodată ignorarea acestui criteriu. Putem în consecință să identificăm cel puțin două temeiuri care au motivat noutatea: criza dogmatică și asumarea personală a experienței spirituale susținută de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a individului uman, nici a lui Dumnezeu, decât ca hipo-stanță ce devine mereu și întotdeauna o ieșire și raportare către altul. Propriu persoanei este să fie mereu în afara ei, să se îndrepte neîncetat către altceva. Așa cum afirmă Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt concret
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
familiei în dezvoltarea societății precum și ”tarele” care duc la acest flagel al veacului nostru, abandonul (pp. 23-27), ”climatul lipsit de afectivitate” (p. 27) fiind una din cauzele fundamentale care duce la abandon. Tot în acest capitol, autoarea fundamentează scripturistic și patristic noțiunea de familie, de educație, precum și urmările asupra copiilor și părinților, a lipsei acesteia din urmă. În capitolul al II-lea, Aspecte metodologice ale studierii abandonului, doamna Năstasă subliniază: ”[...] am folosit câteva metode și tehnici: Cu ajutorul acestora am reușit să
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
139. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. I) 140. *** - Evanghelii apocrife (ediția a IV-a) 141. Seneca - Epistole către Lucilius (vol. II) 142. Mihail Neamțu - Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice în România postcomunistă 143. Cristian Bădiliță - Glafire. Nouă studii biblice și patristice 144. Saul Bellow - Până la Ierusalim și înapoi 145. Fernando Savater - Viața eternă 146. Gilles Lipovetsky, Jean Serroy - Ecranul global. Cultură, mass-media și cinema în epoca hipermodernă 147. Salman Rushdie - Patrii imaginare 148. Paul Cernat, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir - Explorări în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană un dat ontologic - ceea ce conduce la o relație specială între om și Dumnezeu - care rămâne un atribut inalienabil și indestructibil al naturii umane, de altfel, voit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană un dat ontologic - ceea ce conduce la o relație specială între om și Dumnezeu - care rămâne un atribut inalienabil și indestructibil al naturii umane, de altfel, voit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
abordată și de cele mai multe ori doar secvențial. Contribuția Î.P.S. Nestor Vornicescu are un caracter enciclopedic prin numeroasele articole și studii, sinteze și teme. Cităm: Studiul cu caracter enciclopedic despre Viața și Opera Sfântului Vasile cel Mare, 1979 (Descătușarea-1981); Scrieri patristice În Biserica Ortodoxă Română până În sec. al XVII; Primele scrieri patristice În literatura română, sec. IV-XVI, 1984; Un filosof străromân de la Histria dobrogeană: Aeticus Histricus; autorul unei Cosmografii și al unui alphabet (sec. IV-V), 1986; “Biruit-au gândul”; Studii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Vornicescu are un caracter enciclopedic prin numeroasele articole și studii, sinteze și teme. Cităm: Studiul cu caracter enciclopedic despre Viața și Opera Sfântului Vasile cel Mare, 1979 (Descătușarea-1981); Scrieri patristice În Biserica Ortodoxă Română până În sec. al XVII; Primele scrieri patristice În literatura română, sec. IV-XVI, 1984; Un filosof străromân de la Histria dobrogeană: Aeticus Histricus; autorul unei Cosmografii și al unui alphabet (sec. IV-V), 1986; “Biruit-au gândul”; Studii de teologie istorică românească, 1990; “Pătimirea Sfinților Epictet și Astion” 1990
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
istorică se impune prin “proto-românism” trăsătură ce poate să vină de la originea sa “de la margine de țară”. Ideea literară străromână este puțin agreată deocamdată dar cu această temă apar totuși sinteze și studii critice ca În cazul studiului “Primele scrieri patristice În literature noastră” (1984ă o lucrare de peste 500 de pagini În care se menționează autori, opera și influențe În context. O calitatea a operei sale constă și În faptul că Îndepărtatele evenimente, persoane și idei sunt redate În viziune contemporană
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
comparatively, they perform paid multiple sexual relationships. The book chapters are: 1. an excursion into the courtesans and courtesans-like world. 2. Creative sexuality and myth destruction. 3. Courtesans and courtesans-like in mythology. 4. Courtesans in the Bible, in apostolic and patristic periods. 5. Traditional courtesans and courtesans-like patterns Sacred and ritual courtesans. Concubines and cadines in harem. Ganika in India. Hua Girl flowers in China. Hetaerist in Greece. Meretrices in Rome. Meretrices onestae in Italy. Geishas in Japan. Modern courtesans. Courtesans-like
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
organizate de intervenție în viața celui aflat în dificultate. Secolul al IV-lea este descris ca fiind "secolul de aur al Bisericii creștine", pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine, cele mai luminate minți ale epocii patristice. În acel secol s-au evidențiat trei virtuoși bărbați, numiți și "cei trei Capadocieni": Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa și Grigorie Teologul, care au desfășurat o activitate literară și pastorală de neîntrecut. De punerea bazelor unei asistențe sociale ecleziale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
organisation charts of public services; this situation is exemplified by a case study referring to such a position from the DGASPC of Caraș-Severin County. Chapter II presents the main stages of ecclesial social service, as follows: the apostolic-philanthropic stage, the patristic stage specific to the beginning of the institutionalisation of ecclesial social service for people with special needs, the Middle Ages stage, in which the Church was involved in all the actions that aimed to assist the vulnerable segments of Romania
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Nae" . Și nu era așa de simplu. Pentru cine cunoaște ce se întâmpla atunci și acolo, acesta este un gest eroic. În timpul dezbaterii teologice care s-a terminat spre sfârșitul lui ’35, el a vrut să găsească în texte teologice patristice un mod de a le oferi evreilor posibilitatea mântuirii. Acesta este demersul lui în cele trei contribuții - răspunsul dat lui Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" și cele două texte împotriva lui Racoveanu XE "Roșu, ?" . Și Eliade XE "Eliade, Mircea" a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
perspectiva mântuirii creștine. Aceasta punea accentul deopotrivă pe origine și pe destin, pe ideea unei vieți eterne, a victoriei asupra păcatului, ca o încununare a Îndurării și a supremei demnități a vieții lui Iisus Christos. Pentru descifrarea și explicarea perioadei patristice, un examen scurt al marilor sale idei poate fi relevant. Astfel, unele documente 3 spun că Iisus Christos a fost fiul unui fariseu, produs al unei rapide convertiri a originii și caracterului său evreiesc spre cel indicat de apostoli. A
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
impregnată de lumina increată. începînd de la Origen, o parte a autorilor patristici vorbesc despre deosebirea dintre corpurile ființelor inferioare, mai dense și mai compacte, și trupurile de slavă ale îngerilor și ale fiilor învierii (cf. Bogdan Tătaru-Cazaban, Corpul îngerilor. Dileme patristice medievale, O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 191-214). Tema hainei de lumină a sufletului desăvîrșit în care răsună un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideea de Dumnezeu înspre cea care cercetează și partea componentă a naturii se face treptat și cu opoziție din partea bisericii. Această transformare se realizează datorită intrării în contact cu scrierile aristotelice și ale filosofilor arabi. Trecerea dinspre platonismul scrierilor perioadei patristice spre aristotelismul scolastic se realizează prin includerea analizei naturii între celelalte forme de adevăr. Dar viziunea asupra cunoașterii care să cuprindă și natura nu s-au pierdut nici un moment. Boethius în lucrarea sa De consolatione philosophie preia tradiția școlii filosofice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele tradiției patristice. Astfel, singura posibilitate de înnoire (metanoia) era la nivelul mentalității religioase, a schimbării, în duhul Adevărului revelat. Problema Pascală (1928-1929) După Primul Război Mondial, vechile instituții nu mai corespundeau noilor necesități ale țării, o reconstrucție a acestora fiind absolut necesară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Profesorul Boroianu, Pr. C. Dron și I. Mateiu confirma facilitatea cu care se aborda o asemenea chestiune importantă ce ar fi trebuit să constituie obiectul unui "congres panortodox, dacă nu a unui sinod". Biserica românească pierduse legătura cu izvoarele gândirii patristice la care Nae Ionescu făcea apel în această campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța creativă a Tradiției. Intelectualitatea interbelică a știut să mențină acel dialog viu cu Biserica, contribuind la o adevărată revigorare a spațiului teologic românesc. Biserica și politica O problemă gravă care măcina viața Bisericii în perioada interbelică o constituia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc interbelic, când partidul de guvernământ recte, partidul liberal, care a fost, de multe ori, la actul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde la nivelul mentalității religioase. Practica sa culturală s-a circumscris unui vast proiect de recalibrare a conștiinței teologice la izvoarele patristice fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc constituia o urgență. Un învățământ propriu Bisericii putea prinde contur după ce, prin legea organică a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, învățământul religios este încredințat Ecclesiei. Pentru a redacta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în diverse momente ale istoriei (cronicile și jurnalele călătorilor străini sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile noastre ca popor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]