7,656 matches
-
numeroase asociații organizate pe baze profesionale: Federația Patronatelor din Turismul Românesc; Asociația Hotelierilor din România; Asociația Română pentru Cazare Și Turism Ecologic (ARCTE), Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Asociația Națională pentru Turismul Rural, Ecologic Și Cultural (ANTREC), Organizația Patronală a Turismului Balnear, Asociația de Ecoturism din România etc. Organizarea la care facem referire în titlu vizează crearea de parteneriate/asociații la nivel local, în care să fie implicați mai ales întreprinzătorii Și populația locală. Nu excludem participarea unor ONG
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sunt: necesitatea realizării unei reale desecentralizări a formării profesionale a adulților; modularizarea și individualizarea acestei activități; convergența acțiunii tuturor actorilor sociali, și a instituțiilor abilitate să gestioneze resursele umane la nivel local, regional, respectiv, autoritățile publice locale, agenți economici, asociații patronale, organizații sindicale, asociații ale șomerilor, Camera de Comerț; sindicatele reprezintă un partener de dialog atât la nivel de firmă, cât și la nivel local și regional. Formarea profesională poate fi considerată și ca dispozitiv de protecție economică și socială a
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
lan de cânepă proaspăt secerată. Baudelaire vorbește și despre îmbătarea unor animale cu semințe de cânepă. De pildă, despre „extravaganțele găinilor care au mâncat semințe de cânepă” sau despre „entuziasmul avântat al cailor pe care țăranii, la nunți și sărbători patronale, îi pre- gătesc cu o porție de semințe de cânepă stropite uneori cu vin” (59, pp. 18 și 37). Merită să adaug aici și alte câteva exemple privind narcotizarea animalelor în diverse civilizații. „Turcii - se spune într-un text din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
articol că "tipografia și presa sînt libere". Deci presa trece de la regimul autorizării prealabile la acela al declarației, libertate frînată imediat de venalitatea care va nimici independența marilor cotidiane ("sponsorizate" de fonduri secrete, de alte state, de bănci sau sindicate patronale). Și mai observăm că legislatorul va păstra importante derogări, legate fie de natura publicațiilor, fie de exercitarea prin administrație a puterii polițienești generale, fie de existența unor circumstanțe excepționale. Această libertate a presei, condiționată, dar reală, sancționează un nonsens asupra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alt domeniu decât cel agricol; * proporția mare de lucrători familiali neremunerați, al căror număr a crescut exponențial după 1990. * creșterea ponderii patronilor din mediul rural care, însoțită fiind de o scădere a numărului de salariați, arată faptul că acest segment patronal nu este implicat în afaceri locale care să ofere locuri de muncă oamenilor, ci realizează mai degrabă activități de intermediere între producătorii agricoli și angrosiștii din mediul urban (Institutul de Sociologie al Academiei Române, 2005). Figura 6.1. Pondere populație rurală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Stakeholder-ii care sunt mai bine definiți din punctul de vedere al comportamentului și al așteptărilor lor și care apar cel mai frecvent sunt: • acționarii; • managerii; • salariații; • sindicatele; • investitorii; • furnizorii; • consumatorii; • colaboratorii; • guvernele străine; • grupurile sociale de interes; • asociațiile profesionale; • asociațiile patronale; • creditorii; • asociațiile comerciale; • guvernul statului în care este rezidentă organizația de studiat; • organizațiile publice locale (primării etc.); • organizațiile de reglementare naționale; • organizațiile de reglementare internaționale. Existența lor în raport cu organizația analizată poate să fie permanentă sau să se manifeste pentru o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
producție - interesate de lărgirea investițiilor și, în special, de creșterea numărului de salariați; • colaboratorii - interesați de promovarea unor modele noi de ambalaje, nume de produse asociate ambalajului, imagini și procedee de imprimare, utilaje etc. Alți stakeholder-i (de exemplu guvernul, asociațiile patronale, asociațiile profesionale) nu prezintă reacții care să trădeze un interes oarecare față de strategia avută în vedere. 2.Se rețin pentru caracterizarea comportamentală: puterea, nivelul de interes, periodicitatea și viteza de reacție. Se apreciază aceste caracteristici, prin trei niveluri: înalt (I
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
produsului. „Ruperile” de prețuri în acest context concurențial pot apărea ca rezultat al unei politici de dumping încercată de o firmă, dar și ca rezultat al unor manevre financiare asociate unor fluxuri externe de capitaluri. Metabras face parte din asociația patronală ARDIMET (Asociația Română a Distribuitorilor de Metal), prin intermediul căreia promovează inițiative legislative de natură a însănătoși climatul concurențial. Se speră ca în acest mod să se evite practicile concurențiale incorecte, iar mediul să devină mai transparent pentru eliminarea șocurilor de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
poate decât să aibă repercusiuni asupra celeilalte. Cazul Franței În 1981, victoria electorală a stângii a antrenat în Franța o înnoire a personalului politic. Cercetătorii s-au întrebat în privința consecințelor pe care această înnoire le putea antrena în strategiile lumii patronale (Bauer, 1985). O schimbare de acest ordin poate „sta la originea unei redefiniri, parțiale sau totale, a alianțelor și a coalițiilor ce structurează elitele la putere”. Și o astfel de redefinire pare din primul moment consecința cea mai probabilă. Totuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite) să acționeze într-un câmp de tensiuni între „conservarea” și „transformarea” ordinii sociale. Și de o parte, și de alta, „modernizatorii” se opun „conservatorilor”, pentru că această opoziție se regăsește și în sânul lumii patronale, și în rândul clasei politice (ibidem, pp. 265-266). În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat mișcări în sensuri diferite în fiecare dintre taberele aflate față în față. „Unele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în care sunt specificate scopul și durata parteneriatului, tipul de management și coordonare și procedurile de exit. În cadrul p.p. - p. sunt implicați actori publici - guverne naționale, guverne locale, municipalități, agenții guvernamentale, instituții publice - și actori privați - agenți economici privați, asociații patronale, sindicate și ONG-uri. Tipuri de parteneriat public - privat În funcție de partea care deține coordonarea activităților, putem distinge trei tipuri de parteneriat (Marc în Wang, p. 62): - p. p.- p. cu coordonare publică - inițiat de administrația publică, ce deține mai mult
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
actori sociali care au poziții de putere: instituțiile internaționale care condiționează acceptarea autorității lor de avantaje internaționale (FMI, BM, UE) sau mișcări populare puternice. e. Creșterea presiunilor interne. Mass-media reprezintă un factor foarte important de presiune. ONG-urile - sindicatele, asociațiile patronale, profesionale, cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teoremă 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu inferior într-unul superior se produce ca urmare a accentuării unor efecte adverse, a creșterii presiunilor interne
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1), litera g) va avea următorul cuprins: g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la securitate socială. 5. La articolul 6, alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g-1), cu următorul cuprins: g-1) organizații patronale și organisme profesionale, precum și la beneficiile acordate de acestea. 6. La articolul 8, alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins: e) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la securitate socială. 7. Alineatul (2) al articolului 8 va
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și Bărbați, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale Agenția poate solicita informații de la autorități ale administrației publice centrale și locale, alte instituții și autorități publice, societăți comerciale la care statul este acționar sau asociat, organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național, acestea având obligația de a furniza datele solicitate. Art. 23-3 (1) Agenția este condusă de un președinte, asimilat din punctul de vedere al salarizării cu funcția de director general din minister, numit de către ministrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) CONES este alcătuită din reprezentanți ai ministerelor și ai altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităților administrative autonome, ai organizațiilor sindicale și ai asociațiilor patronale reprezentative la nivel național, precum și din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnați prin consens de acestea. (4) Componența CONES este propusă de președintele Agenției, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii acestuia, cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sindicali (ce reprezintă doar interesele celor care au aderat la sindicatul respectiv) sau a comitetelor de întreprindere (constituite din reprezentanții aleși ai salariaților și reprezentanți ai conducerii întreprinderii). În ceea ce privește dialogul social la nivel național, la acesta participă trei parteneri: organizațiile patronale, cele sindicale și guvernul. Participarea acestor actori este în conformitate cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii, care promovează în mod constant principiul tripartitismului. Organizațiile patronale au drept scop exercitarea unei activități de lobby pentru influențarea modificării legislației și reglementărilor administrative și fiscale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și reprezentanți ai conducerii întreprinderii). În ceea ce privește dialogul social la nivel național, la acesta participă trei parteneri: organizațiile patronale, cele sindicale și guvernul. Participarea acestor actori este în conformitate cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii, care promovează în mod constant principiul tripartitismului. Organizațiile patronale au drept scop exercitarea unei activități de lobby pentru influențarea modificării legislației și reglementărilor administrative și fiscale, inclusiv a legislației muncii, în vederea realizării intereselor specifice ale membrilor lor. Membrii acestor organizații sunt patronii; patronul, denumit și angajator, este persoana juridică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
juridică înmatriculată sau persoana fizică autorizată, potrivit legii, care administrează și utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de profit în condiții de concurență și care angajează muncă salariată (Codul Muncii, art. 230). În România există nouă confederații patronale reprezentative la nivel național: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR), Confederația Patronală din Industria României (CONPIROM), Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR), Uniunea Generală a Industriașilor din România
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
condiții de concurență și care angajează muncă salariată (Codul Muncii, art. 230). În România există nouă confederații patronale reprezentative la nivel național: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR), Confederația Patronală din Industria României (CONPIROM), Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR), Uniunea Generală a Industriașilor din România - 1903 (UGIR - 1903), Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), Patronatul Național Român (PNR), Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), Asociația Română a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
UNPR), Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). Confederația Patronatelor din România (CPR), organizația care reunește o mare parte dintre cele nouă de mai sus, a fost admisă, începând cu 1996, în Organizația Internațională a Patronilor, ceea ce arată că organizațiile patronale din țara noastră au îndeplinit criteriile fundamentale de reprezentativitate, independență organizatorică și patrimonială, respectarea liberei inițiative etc. Pentru viitor, se așteaptă ca activitatea patronatului să se îndrepte către îmbunătățirea legislației privind funcționarea organizațiilor membre, o implicare mai activă în Consiliul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivel național apărute între partenerii sociali, precum și în realizarea, promovarea și dezvoltarea dialogului social și a solidarității sociale.” (Legea 109/1997, art. 1, 2) CES este format din 27 de membri (nouă numiți de guvern, nouă numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național și nouă numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național) și are ca principale atribuții: analiza și avizarea proiectelor de hotărâri și de ordonanțe ale Guvernului și a proiectelor de lege ce urmează a fi prezentate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
el creează premisele unui dialog constructiv, în spiritul respectului reciproc, pentru continuarea proceselor de reformă în toate domeniile vieții economice, sociale și politice. 2. Studiu de caz. Dialogul social tripartit din țara noastră, din perspectiva liderilor unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de cercetare calitativă (studii de caz la câteva confederații sindicale și patronale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de cercetare calitativă (studii de caz la câteva confederații sindicale și patronale din România), pentru a identifica modul în care se desfășoară acesta, care sunt principalele puncte forte, dar și principalele obstacole întâmpinate de actorii sociali. Motivul pentru care am recurs la cercetarea calitativă este chiar natura problemei cercetate: doar o astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
motivul fiind acela că primele au beneficiat de baza materială a fostei UGSR, în timp ce patronatele au trebuit să se finanțeze pornind de la zero; în acest context, s-a desprins ideea că ar fi nevoie de un ajutor concret către organizațiile patronale din partea Comunității Europene. (Interviu cu dl Florian Costache, președintele PNR) 2.4. Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel Alfa”) În opinia vicepreședintelui CNS „Cartel Alfa”, domnul Petru Sorin Dandea, climatul general al dialogului social din țara noastră este unul tensionat. Deși structura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
social. (Interviu cu dl Sorin Stan, secretarul general al CNSLR-Frăția) 3. Concluzii Din analiza studiului de caz a reieșit, conform părerilor celor intervievați, că în ceea ce privește climatul general al dialogului social la nivel național opiniile sunt împărțite. Reprezentanții celor două confederații patronale, care au acceptat să răspundă, îl apreciază ca fiind pozitiv (mai ales după înființarea CES, în 1998), pe când reprezentanții confederațiilor sindicale îl văd ca fiind mai degrabă „tensionat” și „nesatisfăcător”, în cel mai bun caz diferit de la minister la minister
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]