4,254 matches
-
celălalt, marea masă a populației care trăiește sub nivelul de subzistență, 4) președintele și partidul de guvernământ se află În conflict deschis cu toate instituțiile fundamentale ale statului și cu principalele categorii sociale: parlament, Curtea Constituțională, partide politice, presă, sindicate, patronate, cadre didactice, personalul din sănătate, pensionari ș.a., 5) În Țară, se organizează proteste la care lumea se manifesta destul de violent. Contextul general imediat anterior enunțului conține un element deosebit de relevant În raport cu dialogul În discuție: președintele și guvernul au inițiat un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
iar autoritatea decizională revine reprezentanților guvernelor statelor membre. Organizația internațională neguvernamentală este o organizație internațională ce reunește entități care nu fac parte din sistemul guvernamental, provenind din mai multe state. Acești actori pot fi ONG-uri naționale (inclusiv biserici, sindicate, patronate), companii, partide politice, nu însă și agenții guvernamentale. Participarea acestora din urmă transformă organizația într-o OING hibridă. Peter Willets menționează condiția care poate fi considerată relevantă mai ales în cazul organizațiilor internaționale guvernamentale ca participarea la o organizație internațională
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
politice, care- i apărau interesele, într-o situație critică. Curbele de sacrificiu, pe de-o parte șomajul ajuns la cote alarmante și ziua de muncă prelungită, vor face din muncitorul român, o victimă sigură a măsurilor de austeritate, impuse de patronat. În această situație, conducerea Uzinelor ”Grivița”, a reușit să nemulțumească pe muncitorii săi, determinându-i să declanșeze mai întâi o grevă de avertisment, pe 31 ianuarie 1933, înaintându-se patronatului un program de revendicări. Perioada 31 ianuarie - 15 februarie 1933
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
român, o victimă sigură a măsurilor de austeritate, impuse de patronat. În această situație, conducerea Uzinelor ”Grivița”, a reușit să nemulțumească pe muncitorii săi, determinându-i să declanșeze mai întâi o grevă de avertisment, pe 31 ianuarie 1933, înaintându-se patronatului un program de revendicări. Perioada 31 ianuarie - 15 februarie 1933 a fost neconcludentă pentru greviști, cererile lor n-au fost luate în considerație de conducerea uzinei. Între 28 și 31 ianuarie 1933 sau desfășurat greve demonstrative în cadrul Atelierelor C.F.R. Grivița
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
concedierilor. S-au mai cerut: ajutor medical în caz de nevoie, indemnizațiile de chirie. Până la urmă promisiunile au rămas fără rezultat, ceea ce a condus la continuarea grevelor, cu mai multă intensitate, ceea ce va duce la pierderi substanțiale de profit pentru patronat. În situația creată, la 16 februarie 1933 guvernul României a însărcinat pe Armand Călinescu subsecretar de stat la Ministerul de Interne, să intervină cu forțe militare, pentru a elibera Atelierele C.F.R. ”Grivița” și a rupe cordoanele muncitorești. Cu această ocazie
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
patronilor din întreprinderile gălățene, urmată de un marș pe străzile orașului dunărean. Acțiunea muncitorească a angrenat peste 6.000 de manifestanți , care s-aau angajat să condamne războiul, să militeze pentru îmbunătățirea nivelului de trai și respectarea contractelor de muncă de către patronat. Conducătorii acestei mari manifestații de la Galați au fost Spiridon Vrânceanu, Pascal Zaharia, Gheorghe Stoici, Janeta Maltus, State Reni. Represaliile declanșate de conducătorul de sergenți s-au soldat cu 8 morți si numeroși manifestanți răniți. Printre cei răniți grav se numără
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
realizarea unei imagini pozitive a zonei; dezvoltarea bazelor de date, monitorizării; • asistența pentru șomeri: încurajarea și sprijinirea cercetării; încurajarea schemelor temporare și a programelor îmbunătățite de căutare a locurilor de muncă; încurajarea creării locurilor de muncă, a împărțirii sarcinilor, a patronatului; îmbunătățirea calității informației, de exemplu asupra drepturilor omului; sprijin pentru îmbunătățirea sănătății, posibilităților de agrement și a calității vieții; analiza pregătirii și calificarea; acordarea de asistență unor grupuri speciale, de ex. tineri, femei care se întorc la lucru, minorități etnice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
acela de producătoare de bunuri prin dezvoltarea industriilor autohtone. Deși au existat numeroase inițiative ce vizau industrializarea coloniilor precum și construirea unei infrastructuri moderne ce ar fi Înlesnit o mai bună exploatare, acestea s-au lovit de opoziția unei părți a patronatului francez și de lipsa de decizie a liderilor politici. Mai mult, exista printre micii comercianți, agricultori sau industriași din metropolă credința, justificată În parte, că dezvoltarea industriilor și a agriculturii din colonii ar duce la falimentarea acestor ramuri În metropolă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
se înmulțesc, îndeosebi în momentul ocupării marilor proprietăți de către țărani, și trec de la 14 în martie, la 259 în mai și la 1122 în iulie. în orașe, comitetele muncitorești încep să controleze întreprinderile, fapt care duce la conflicte violente cu patronatul; greve, look-out, concedieri care se tot înmulțesc; pe acest fond apar și milițiile muncitorești, viitoarele gărzi roșii. în sfârșit, naționalitățile se agită și ele: pe 29 iunie, Ucraina își proclama independența, Finlanda face același lucru pe 14 iulie, în vreme ce sentimentul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va aduce pe bolșevici la confruntarea directă cu numeroși opozanți: socialiști și republicani partizani ai Adunării, partizanii unei întoarceri la monarhie, cazacii de pe Don care cer autonomie, țăranii care refuză rechizițiile sălbatice ale „armatelor aprovizionării” bolșevice, muncitorii care resping noul „patronat” bolșevic și revendică niște condiții de viață mai bune, naționaliștii din fostul imperiu care-și reclamă independența și chiar SR de stânga exasperați de tratatul de la Brest-Litovsk sau anarhiștii care combat instaurarea statului bolșevic. în aceste condiții, numai teroarea îi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aderentului îi este încredințată și câte o responsabilitate, când devine membru permanent și, mai ales, când devine un apropiat al grupului conducător: satisfacția unei munci de răspundere, prestigiul decurgând din funcția respectivă, inclusiv în ochii unei instanțe exterioare partidului (guvern, patronat, aliați politici). Ele sunt și mai importante când aderentul aparține unui partid-stat cu care-și va împărți puterea și privilegiile materiale; dar în acest caz, în perioadele de mare intensitate totalitară marcate de teroare*, orice promovare în sânul partidului-stat implică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de sindicaliștii revoluționari. Dacă este adevărat că se amestecă în politică, el îi respinge însă forma parlamentară. Astfel, în 1906, Confederația Generală a Muncii (CGM) franceză adoptă „Carta de la Amiens”, de orientare sindicalistă revoluționară: refuzul intermediarilor politici în relațiile cu patronatul, incompatibilitatea mandatelor politice cu cele sindicale, acțiune în scopul abolirii condiției salariale. Acest model este supus unor puternice tensiuni între un discurs revoluționar și, în teren, o practică a negocierii. înainte de 1914, teza priorității acțiunii politice asupra activității revendicative, și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
plan logistic de Stasi, pentru acțiunile lor împotriva NATO. în RFG, Fracțiunea Armata Roșie (RAF), grup marxist condus de Andreas Baader și Ulrike Meinhof, înmulțește, din 1972 în 1989, acțiunile spectaculoase - atentate, răpiri și asasinate, între care cel al șefului patronatului, Hans-Martin Schleyer. RAF întreține legături cu majoritatea mișcărilor teroriste (GRAPO, BR, CCC) și își anunță, în mai 1985, „fuziunea organică” cu Acțiunea Directă. Hăituiți de poliție, o parte din militanții săi își găsesc refugiu în RDG, pilotați de Stasi într-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
De pildă, Marcel Boll de Bal s-a ghidat în cercetarea sa asupra rolului suplimentelor de remunerare în participarea muncitorilor după proiectul definit de oficiul belgian al creșterii productivității. A doua problemă provine din modul de valorizare a participării de către patronat și sindicat. De obicei, patronatul valorizează caracterul psihologic și cel economic al participării, pentru aceasta participarea fiind determinată de ansamblul atitudinilor „modelate” ale angajaților, atitudini care vor conduce la creșterea randamentului și la integrarea angajaților în cadrul organizației. Pentru sindicat, mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Bal s-a ghidat în cercetarea sa asupra rolului suplimentelor de remunerare în participarea muncitorilor după proiectul definit de oficiul belgian al creșterii productivității. A doua problemă provine din modul de valorizare a participării de către patronat și sindicat. De obicei, patronatul valorizează caracterul psihologic și cel economic al participării, pentru aceasta participarea fiind determinată de ansamblul atitudinilor „modelate” ale angajaților, atitudini care vor conduce la creșterea randamentului și la integrarea angajaților în cadrul organizației. Pentru sindicat, mai importante sunt caracterul sociologic și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceiași autori numeau realitatea participării, mitul implicând aprecieri subiective, iar realitatea - obiectivitate. Nu întotdeauna însă aprecierile subiective sunt false, iar aprecierile obiective - corecte. Atât miturile, cât și realitățile sunt judecăți făcute de angajați și de manageri, de sindicaliști și de patronat care implică fie îndoieli și scepticism, fie credința că adevărata influență și putere le sunt disponibile prin sarcinile lor organizaționale. Existența unor modele opuse ale participării atenționează asupra necesității evitării tendinței de absolutizare a unuia sau altuia dintre ele. Probabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se recurge la o multitudine de forme ale participării mai mult sau mai puțin distincte între ele. Această varietate este determinată de specificul economic și socio-organizațional, de existența sau inexistența unor reglementări legale și, nu în ultimul rând, de voința patronatului de a permite sau nu participarea angajaților la procesele decizionale. Ca urmare, literatura de specialitate întâmpină mari dificultăți în ordonarea și clasificarea acestora. În unele lucrări le întâlnim chiar enumerate sau analizate fără nici o intenție clasificatoare. Cum însă clasificarea, oricât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și integrare; • contribuie la creșterea și întărirea coeziunii sociale a grupurilor aflate în conflict; • duce la apropierea beligeranților, prin elaborarea unor noi norme, reguli, legi care le întăresc sau le anulează pe cele vechi (de exemplu, conflictele dintre muncitori și patronat au condus la elaborarea unor convenții colective care au reglementat raporturile dintre muncitori și superiori; de asemenea, au contribuit la ritualizarea conflictelor, fapt care, după cum se exprimă autorul, permite o minimă predictibilitate a conflictelor; • conflictul stabilește și menține un echilibru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
împlinit); pichetele de grevă ofensive (greviștii împiedică cu forța pe unii salariați de a merge la lucru); ocuparea localului întreprinderii (total ilegală); sechestrarea (reținerea ca prizonier a unui cadru al organizației până la obținerea satisfacerii revendicărilor; ilegală). Pus în fața acestor acțiuni, patronatul ripostează printr-o serie de modalități, mai mult sau mai puțin represive: șomajul tehnic (la nivelul întregii organizații sau doar a unor secții sau ateliere, în cazul grevei tip „dop” sunt dați afară și alți salariați din alte ateliere; se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
printr-o dublă evitare care va sfârși prin echilibrarea celor două scopuri opuse, individul căutând un nou scop pentru a-și descărca energia pe care o resimte. Oarecum asemănător se petrec lucrurile și într-un conflict de muncă. Cum nici patronatul, nici sindicatul nu-și pot nici menține propriile poziții, nici accepta exigențele celeilalte părți, se speră să se găsească un scop pozitiv prin intermediul negocierii, care să-i elibereze pe cei doi parteneri din situația fără ieșire în care se găsesc
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cazul celei de-a doua dimensiuni). Autorii acordă o importanță deosebită celei de-a treia dimensiuni - structurarea atitudinilor / structurarea relațiilor dintre negociatori -, care influențează modul concret de funcționare a negocierii, precum și rezultatele ei (periodicitatea negocierilor, caracterul formal sau informal dintre patronat și sindicat, organizarea internă a fiecărei părți, structura globală a relațiilor dintre părți). Activitățile care structurează atitudinile și relațiile sunt influențate de o serie de factori antecedenți, care, la rândul lor, vor condiționa tipul de relații dintre părți și consecințele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
necesitatea și posibilitatea ca negociatorii, pe baza anticipărilor făcute, să-și modifice strategia de negociere după cum e util în cursul episoadelor curente și viitoare (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 480-486). Pentru mediile/contextele organizațional-manageriale în care negocierile dintre sindicate și patronat sunt foarte frecvente, modul de asociere între concepția, strategia și tacticile negocierii are o mare importanță. Diverși autori francezi (Adam, Regnaud, 1978; Morel, 1981; Sellier, 1984 ș.a.) au constatat prezența unei consecvențe de sens între concepția, strategia și tactica sindicatelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
foarte frecvente, modul de asociere între concepția, strategia și tacticile negocierii are o mare importanță. Diverși autori francezi (Adam, Regnaud, 1978; Morel, 1981; Sellier, 1984 ș.a.) au constatat prezența unei consecvențe de sens între concepția, strategia și tactica sindicatelor și patronatelor, adică a unei asocieri legice, chiar determinative între ele. Sindicaliștii au o concepție noncontractuală asupra negocierii. Pentru ei, protocolul de negociere nu este decât un armistițiu ce poate fi oricând pus în discuție; acordul nu este niciodată definitiv, iar negocierea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu este decât un armistițiu ce poate fi oricând pus în discuție; acordul nu este niciodată definitiv, iar negocierea este, de fapt, o continuare a manifestărilor revendicative. De aici decurge cu necesitate strategia în zig-zag la care apelează (colaborează cu patronatul, dar le zic muncitorilor că nu o fac, stigmatizează acordurile, dar le semnează, trec cu mare ușurință de la un „da” la un „nu” sau invers, acordurile sunt provizorii, o simplă constatare a raporturilor de forță momentane, care traduc faptul că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amplificarea verbală (citesc declarațiile scrise înainte, prezintă caiete volumunoase cu revendicări, intervin puțin în discuții prin repetiții și amplificări), recurgerea la suprarevendicări, la atacuri contra direcției, la prezentarea caricaturală a realităților tehnice și economice, la atribuirea unor intenții represive etc. Patronatul, prin opoziție, are o concepție contractuală asupra negocierii − pentru el, a negocia înseamnă a găsi o soluție conflictului. Strategia este constructivă, constând în a face concesii necesare și suficiente, în a obține un compromis cu un cost minimal pentru organizații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]