1,747 matches
-
sensul evoluției, precum și linia sinuoasă a secvențării constituie metafora sonoră a fluctuațiilor și mișcărilor circulare ale frunzelor în cădere; pedala armonică a sunetului la; menținerea aceluiași nivel de dinamică redusă (pp). Pedala de rezonanță va însoți valoarea de durată a pedalei armonice de pe sunetul la, menținând astfel efectul până la timpul întâi al măsurii 9, în care schimbul acestuia se va realiza corespunzător înlănțuirilor armonice. Motivul „înstrăinării” reapare cu modificarea sensului (descendent) și a registrului de evoluție (registrul acut). Acesta devine singurul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al măsurii 9, în care schimbul acestuia se va realiza corespunzător înlănțuirilor armonice. Motivul „înstrăinării” reapare cu modificarea sensului (descendent) și a registrului de evoluție (registrul acut). Acesta devine singurul element al avansării într un discurs preponderent static prin multiplele pedale armonice inserate la nivelul celor trei planuri inferioare. Prelungirea momentului de stagnare se identifică ca o alternativă în delimitarea secțiunilor micro structurale, pregătind apariția unui „eveniment” important în devenirea sonoră. Astfel, statismul ce decurge din non-existența unei idei tematice, accentuează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
grav). Evident amplificată, țesătura acestei secțiuni va desfășura, în mod constant, trei planuri evolutive cu diferite funcții îndeplinite în contextul ansamblului: linie melodică purtătoare a unui nou material tematic; figurații ostinato motivice sau acordice (măsura 19 și, respectiv, măsura 25); pedala armonică. Cel de-al patrulea plan al discursului afirmă doar intervenții izolate pe parcursul avansării. Complexitatea agregatelor sonore se amplifică prin suprapunerea unei scări hexatonice anhemitonice (linia melodică ascendentă a planului superior) cu structura cromatică a ostinato-ului motivic. Disonanțele intervalelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în două dintre aceste cazuri, Debussy optează pentru scrierea enarmonică a unor sunete constitutive), în care armonia de la major prevalează datorită plasării acesteia pe timpul tare al măsurii. Aceste paralelisme acordice suprapuse structurii diatonice de sol major exprimată de motivul tematic, pedalei armonice a acordului de do# minor cu sextă mare adăugată, precum și prezenței dominantei din registrul grav generează un efect de politonalism, asemănător atmosferei sonore din Brouillards. Motivul ostinato expus în registrul acut se va interpreta cu un atac non-legato, moale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu sextă mare adăugată, precum și prezenței dominantei din registrul grav generează un efect de politonalism, asemănător atmosferei sonore din Brouillards. Motivul ostinato expus în registrul acut se va interpreta cu un atac non-legato, moale, dar distinct datorită folosirii parțiale a pedalei de rezonanță. Astfel, menținerea nivelului de claritate necesar percepției celor patru straturi ale țesăturii sonore, precum și evitarea mixturii acestora concepând o diferențiere timbrală a evoluțiilor independente, constituie obiective prioritare în procesul redării interpretative a discursului. Acea „pată de culoare” plasată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
opuse care juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut, însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do# din registrul grav. Imaginea finală este o autentică sugestie sonoră, de un pitoresc evocator, dominat de aceeași obsesivă cădere, dar care, de această dată, va fi doar sugestia sonoră a unei plutiri line. Țesătura sonoră se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
problemei determinate de necesitatea menținerii sunetelor cu valoare lungă de timp ( ), evitând contopirea acestora cu elementul cromatic din plan superior ce trebuie să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49), ca leit-motiv al „căderii”. În această circumstanță este indicată utilizarea pedalei tonale (cea de-a treia pedală a pianelor moderne) după rezonarea acordului de , menținându-l astfel în exclusivitate pe parcursul motivului cromatic descendent ce își va conserva în acest fel transparența sonoră. Finalul surprinzător al tonului major (do# major) necesită evitarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu valoare lungă de timp ( ), evitând contopirea acestora cu elementul cromatic din plan superior ce trebuie să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49), ca leit-motiv al „căderii”. În această circumstanță este indicată utilizarea pedalei tonale (cea de-a treia pedală a pianelor moderne) după rezonarea acordului de , menținându-l astfel în exclusivitate pe parcursul motivului cromatic descendent ce își va conserva în acest fel transparența sonoră. Finalul surprinzător al tonului major (do# major) necesită evitarea mixării sunetelor fa# și mi# ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
do# major) necesită evitarea mixării sunetelor fa# și mi# ale măsurii 51. Distincția acustică a acestora se va realiza prin întârzierea celui de-al doilea sunet, precum și diferențierea efectelor de rezonanță. De asemenea, succedarea ultimului acord printr-un tremolo al pedalei va genera rezonarea exclusivă a tonului principal de do#. Nu mai întrezărim decât imaginea materiei descompuse ce frânge regretele în liniștea Infinitului. E acea lege a firii spusă cu rezonanțele melancoliei înecate în tăcere. Iar sfârșitul luminează din depărtări calea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
meticulos al compozitorului: f âpre (aspru, aprig), ff, f, mf, f, p, pp, f, p, pp . Debussy potențează în mod suplimentar forța exprimării de început prin plasarea acesteia în registrul grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
forța exprimării de început prin plasarea acesteia în registrul grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei scări arabe (), ce se suprapune pedalei armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului repetat cu insistență în registrul grav. Această structură armonică inedită învăluie imaginea evocată într-o lumină difuză, care amplifică senzația de mister. Alternanța intervalelor de 2m și 2+ prin care avansează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
două formule ritmice specifice habanera-ei (măsurile 9 și 10) va fi amplificat de plasarea punctului de incidență a acestor două entități distincte pe timpul întâi al măsurii, conflict stins prin concilierea ritmică ulterioară a timpului secund. În cazul măsurilor 5 - 8, pedala de rezonanță se va schimba după atacul fiecărui sunet din contextul liniei melodice superioare, în scopul perceperii cu claritate a acestora, pentru ca apoi să marcheze fiecare timp al măsurilor. Pedala de surdină ar trebui evitată pe parcursul afirmării motivului tematic principal
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ritmică ulterioară a timpului secund. În cazul măsurilor 5 - 8, pedala de rezonanță se va schimba după atacul fiecărui sunet din contextul liniei melodice superioare, în scopul perceperii cu claritate a acestora, pentru ca apoi să marcheze fiecare timp al măsurilor. Pedala de surdină ar trebui evitată pe parcursul afirmării motivului tematic principal pentru a permite rezonarea distinctă a acestui „eveniment” sonor esențial, care în acest fel va marca mult mai puternic conștiința sonoră a auditorului. Exemplul 165 oferă ipostaza unui „comentariu” de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secvențarea celulei melodico-ritmice extrase din contextul motivului tematic, păstrând aspectul cromatic descendent; plasarea elementului motivic la vocea mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și o diminuare a pregnanței; prezența în planul superior a sunetului cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică p molto dim..., ce reduce sonoritatea inițială la o murmurare venită din depărtare. Debutul celei de-a doua secțiuni sugerează o distanțare spațială vizualizată prin: tempo-ul liber al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretate cu un atac moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge la nivelul ansamblului imaginilor sonore se conturează ca o modalitate rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
micșorată prin plasarea acesteia, în mod constant, în armonia timpului întâi al măsurilor 32 34; elementul cromatic ce se manifestă ca prezență independentă de o anume structură diatonică, explorând efectul de culoare creat prin suprapunerea acestuia cu rezonanța tonală a pedalei armonice din planul inferior; schimbarea de registru operată la nivelul liniilor melodice superioare. Cea de-a doua secțiune se încheie cu o ipostază transfigurată a motivului tematic principal, evident amplificat prin înlănțuirea continuă de acorduri majore și minore în răsturnarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
caracterului său, la neutralizarea tensiunii sonore acumulată anterior prin salturile de octavă și septimă, precum și atingerea nivelului dinamic mf. Construcția ritmică va prelua formula de , procedând ulterior la inversarea sa „în oglindă” de-a lungul scriiturii simetrice în tonuri. Efectul pedalei de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, evitând astfel crearea unei atmosfere confuze. Reeditarea măsurilor introductive va coincide cu atingerea climaxului de dinamică al preludiului, prin marcarea acestora cu indicații de f âpre, cresc., ff (passionnément), precum și abandonarea acelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
printr-o revenire la tempo-ul de început (au mouvement), noua expresie va difuza o pasiune dezlănțuită ce atinge de această dată limitele sentimentului rostit cu impulsivitatea instinctelor. Țesătura sonoră va sublinia, în mod adițional, această izbucnire impetuoasă prin avansarea pedalei ostinato spre registrul extrem grav (stabilindu-se pe rezonanța tonalității de ), plasarea disonanței armonice creată prin suprapunerea acordului major și mărit în momentul de climax al acesteia, precum și interpretarea cu un atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic, Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică adăugată, adesea întâlnit în limbajul debussyst), secondată din umbră de revenirea pedalei ostinato a sunetului , afirmația vocii mediane va da glas unui ecou al motivului generator, care se repetă într-o dinamică din ce în ce mai stinsă, risipindu-se în „tenebrele” rezonanțe ale registrului grav. Expresia motivului tematic principal se va afirma fără echivoc prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în prim planul discursului, subliniată în mod adițional de profilul amplificat al acesteia. Astfel, melismele vocale vor fi dublate la interval de 3m (în mod frecvent), 3M și 4p, desfășurându-și arabescurile cu o dezinvoltură care ignoră aspectul imobil al pedalelor inferioare (reeditarea pedalei armonice a cvartei mărite, precum și reapariția ritmului de habanera centrat pe tonalitatea de ). În plan interpretativ, această dublare a melodiei solicită o redare diferențiată din punct de vedere timbral, în scopul evidențierii liniei inferioare, purtătoare a profilului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului, subliniată în mod adițional de profilul amplificat al acesteia. Astfel, melismele vocale vor fi dublate la interval de 3m (în mod frecvent), 3M și 4p, desfășurându-și arabescurile cu o dezinvoltură care ignoră aspectul imobil al pedalelor inferioare (reeditarea pedalei armonice a cvartei mărite, precum și reapariția ritmului de habanera centrat pe tonalitatea de ). În plan interpretativ, această dublare a melodiei solicită o redare diferențiată din punct de vedere timbral, în scopul evidențierii liniei inferioare, purtătoare a profilului original. Reapariția motivului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pe timpul al II-lea și, respectiv, al III-lea din măsura secundă, prin cromatizarea ascendentă a tonului principal (creându-se astfel rezonanța aceluiași interval de 2m). Mixtura sonoră a acestor agregate sonore va fi concretizată prin aportul decisiv al pedalei de rezonanță pe fiecare timp al măsurii, intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj (atenuată, în mod semnificativ, prin dinamica scăzută și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]