1,011 matches
-
de actualitate, un punct de vedere civic. Poetul e o latură (să admitem, delicată, vulnerabilă, pururi supusă îndoielilor exterioare și interioare) a unei ființe care poate avea o serie de manifestări, fără ca ele să fie subsumate, în chip sublim sau peiorativ, poeziei, în similitudine cu principiul, cu substrat kantian, afirmat la noi de Titu Maiorescu, al conflictului dintre sferele de valori. Omul inteligent nu trebuie să fie neapărat și bun, cine este entuziast nu trebuie să fie neapărat și generos, după cum
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
cazuri deosebit de rare, scoici care se încolăcesc spre dreapta - prețuite aproape la echivalentul greutății lor în aur - sau, mai ieftin, oameni care scriu, pictează și, în general, lucrează servindu-se preponderent de mâna stângă: cei pe care îi numim, deloc peiorativ, stângaci. Inconvenientele unei jumătăți de miliard La începutul celui de-al treilea mileniu, stângacii au ajuns una dintre ultimele minorități aproape nebăgate în seamă. Este destul de surprinzător să constați că industria și designerii ignoră o piață deloc de neglijat - cifra
Agenda2005-37-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284189_a_285518]
-
largă mobilitate (mai ales în munți), Bizantinii îi considerau �fără stăpân" (gr. avasilentoï) și îi descriau ca genus hominum vagus, incertis errans sedibus. Mai ales în sudul Dunării, �străinii" în mijlocul cărora trăiau - câteodată, numai temporar - îi denumeau - nu fără conotații peiorative - Tsintsari, Kutza Vlahi, Karvanagii, Karaguei (pe Aromâni), Ciri-biri, cici (pe Istroromâni) etc. De notat: nume colective, generice. Care altă populație de limbă romanică a primit - în fostul Imperiu roman - din exterior, de la �străinii" majoritari, atâtea nume etnice? Explicația este simplă
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
totul libere de orice obligații, fără numai o precizie a frazei și gândirii, o ironie care așteaptă puțin la colț și nu întârzie să vină, cărora, din secolul optsprezece, al inteligențelor bine strunite, încoace, nu-i găsesc egal. Comentează sensul peiorativ al demonstrativului ce. Ce gouvernement!, exemplifică el. Nenorocitul ăsta de guvern! Noi avem ceva și mai bun: țara asta! Țara aceasta n-ar spune nimic. „...cine spune «conștiință» spune deja «examen».” Examen de conștiință, deci. Într-adevăr. Cât timp din
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4373_a_5698]
-
neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile peiorative: mîncătura - "contribuție suplimentară pentru hrana slujbașilor" - pare a se asocia treptat cu ideea negativă de agresare a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
să mă dau șmecher și să fiu un agarici, mai bine stau în banca mea" (motociclism.ro); "s-au trezit agaricii că nu e așa" (forum.chip.ro). Bambilici e în primul rînd numele unui joc de copii, devenit termen peiorativ pentru un joc sportiv prost și improvizat; terminația -ici l-a făcut însă apt și pentru sensul "ins oarecare" ("individ lipsit de personalitate", la Volceanov, 2006): "un bambilici la costum mi-a zis în ziua aceea fatidică să încerc peste
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
e mai puțin evidentă. În anii '30, V. Gr. Chelaru ("Din limbajul mahalalelor", în Buletinul Institutului de filologie română "Alexandru Philippide", 1937), înregistra termenul chiftică cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ dat de Chelaru". Iordan presupunea - destul de neconvingător - că punctul de pornire nu l-ar fi constituit ocupația de bucătăreasă, ci lipsa de igienă a servitoarelor. Autorul renunță la această sugestie în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
4.05. 2009). Situația actuală nu pare să provină dintr-o generalizare a vechiului argotism chiftea "prostituată". Ba aș spune chiar că poate oferi sugestii de reinterpretare a uzului de odinioară. S-ar părea că substantivul chiftea e un termen peiorativ de uz general, folosit pentru persoane, obiecte și situații, inclusiv pentru bani, dacă sunt considerați ca prea puțini (din cauza inflației, suma insuficientă poate varia). Componenta depreciativă se poate explica prin unele trăsături semantice ale obiectului: mic, insuficient ("gările mici, cu
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
critic adevărat, este de părere Eliot, nu pune etichete și evită violența verdictelor, lăsând adesea timpul să acționeze natural; în mod ideal el ar trebui să nu se pripească (Ce este poezia minoră?). Termenul minor nu are, pentru eseist, implicații peiorative, ci implică o benefică și dezinteresată curiozitate a veritabilului iubitor de literatură. „Poate că nu există doi cititori pentru care un mare poet să însemne exact același lucru... judecat de doi cititori la fel de competenți, un poet îi poate părea unuia
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
fi fost vorba de un adult", a spus de la tribuna Camerei deputatul Nicolae Mircovici, reprezentând grupul minorităților naționale, citat de . Mircovici a apreciat proiectul lui Silviu Prigoană ca fiind "jignitor" și a arătat că termenul de "țigan" are un caracter "peiorativ". Confuzia români-romi nu are relevanță, pentru că sunt o serie de alte cuvinte care pot genera confuzie, cum ar fi Roma", a adăugat Nicolae Mircovici. Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că proiectul de lege inițiat de Prigoană este mai degrabă
Camera Deputaţilor a respins propunerea legislativă privind înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26804_a_28129]
-
din acestă poveste probabil cel mai realizat text al volumului. Cu toate exagerările inerente, cu tot naturalismul pe alocuri insuportabil, cu permanenta conștiință a faptului că nu e vorba despre literatură înaltă, ci despre literatură joasă, dar nu în sensul peiorativ al cuvîntului. Ar fi interesant de văzut, dacă s-ar putea face asemenea măsurători, care dintre blasfemiile lui Mihail Gălățanu scandalizează mai mult: atacul la buna-cuviință din Cadoul de Crăciun sau atentatul la mitul sacru al literaturii române din Strada
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
de la pachet" sau ca "refuzat la export"). Ideea tradițională a comerțului cu lucruri uzate, mai ales cu haine vechi, e de găsit în cîmpul lexical format din Taica Lazăr, vechituri, haine vechi, talcioc etc., în care toți termenii sînt marcați peiorativ. în momentul de față, mărfurile moderne dintr-o societate de consum sînt însă mult mai puțin uzate decît în lumea tradițională, iar rularea lor rapidă de la un utilizator la altul a căpătat un aer de normalitate sistematică. Caracterul tehnic al
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
și Mihai Viteazul în filmele lui Sergiu Nicolaescu și unde ei vorbeau fluent românește. Behran (Yilmaz Yalcin), turcul lui Marian Crișan, nu vorbește o boabă românește și pentru comunitatea Salontei, mică localitate pe graniță, trece foarte bine drept țigan, maximul peiorativ cu care poate fi, investit cineva în România. Altfel vorbește destul, cuvintele curg în cascadă și nimeni nu pricepe o iotă, situație de un comic absurd. Un prim punct câștigat de filmul lui Marian Crișan este absența oricărei traduceri, vorbirea
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
parte de o sagace cercetare a temei în cauză. Constatînd că Proust, Rilke sau Nietzsche sînt autori a căror psihologie este prin excelență feminină, Aura Christi aduce un elogiu decent noțiunii de feminitate creatoare, repudiind totodată malițiozitățile curente pe seama sensului peiorativ pe care adjectivul „feminin" l-a căpătat în lumea cultă: „«A scrie poezie feminină» este o cvasiinjurie vehiculată în nu puține medii, atenție, straniu, de primă mînă din literatura română. Literatura feminină nu există, domnilor. Există literatură. Punct. Scrisă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
miracole. - Vorbeam înainte de moștenirea genetică. Tatăl tău provine, pe linie maternă, dintr-unul din frații marelui povestitor Ion Creangă. Crezi că și de aici ți se trage calitatea de "povestaș", noțiune care, mie personal, nu îmi place, datorită conotației ușor peiorative, diminuante, pe care o are! - Se prea poate, nu m-am gândit. Cred că darul de a povesti, atât cât este, ține în primul rând de condiția mea de mamă. Nu știu dacă ai observat, dar în familii mamele sunt
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
folosit și ca metaforă (de data aceasta, transparentă) pentru îmbrăcăminte (la G. Astaloș), ca și pentru a desemna depreciativ un obiect fragil, de proastă calitate. Exemplele recente din internet sînt surprinzător de numeroase și arată o preferință constantă pentru caracterizarea peiorativă a mașinilor: "Loganul e o coajă de mașină" (123urban); "venim aici cu bani și cu o Ťcoajăť de mașină" (protv.ro, mesaj din 21.03.2008). În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
09.2005); "Gigi Becali continuă să se țină de "aroganțe", numai ca să atragă atenția opiniei publice" (liviuman.de). Evoluția semantică se îndepărtează în acest caz și mai mult de uzul standard, în care aroganță este un termen abstract, cu sens peiorativ ("purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare", în DEX). Uzul popular dezvoltă sensurile "act de sfidare, provocare, jignire", "manifestare de orgoliu", în contexte ambigue, în care termenului i se atribuie și o interpretare pozitivă, strict personală (prin valorizarea afirmării
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
din placiditatea lîncezitoare a nonagenarilor atinși de senilitate. E lucid și deplin luminat, cu o memorie pentru care l-am invidiat mereu. Apoi, e un om cu adevărat bun, dar nu un om cumsecade, dacă prin "cumsecade", folosit în sens peiorativ, înțelegem acea etichetă sarcastică lipită celor care, stînd în banca lor, încuviințează smeriți tot ceea ce îi înconjoară. Mai curînd poți spune că de la Mihai Șora nu te poți aștepta la nimic rău. Apoi, longevitatea lui ține de stofă și de
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
eliadescul ,există un singur debut fertil în viață: experiența huliganică". Volumul de povestiri reeditat acum în ,Galeria de proză" a Editurii Corint, Chipuri de oameni, a apărut la aceeași editură, în 1995, tot în traducerea lui Mihai Banciu. Volumașul - deloc peiorativă formula, întrucît e vorba de o sută și ceva de pagini de o calitate surprinzătoare! - apare în ediția italiană în 1940, deci cumva spre finalul carierei, sau dacă vreți, în plină maturitate. Autorul se exersase anterior în arta ,portretului", publicînd
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
este favorizată și de existența împrumutului trend ("tendință", "tendință a modei"), deja impus, foarte folosit (ca împrumut "de lux", cu conotații de modernitate, în ciuda faptului că nu introduce noțiuni noi). În derivatul trendinez, sufixul -ez accentuează și fixează nota ironică, peiorativă, pe care o capătă uneori chiar trendy: obsesia de a fi la modă fiind văzută cu detașare, ca o formă de superficialitate și lipsă de personalitate. În dicționarele on-line create prin contribuția voluntară a utilizatorilor nespecialiști, trendinez este definit prin
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
aparținând deputatului Tudor Ciuhodaru (PC), informează . De la ședință a lipsit inițiatorul proiectului de lege, Silviu Prigoană. În cursul dezbaterilor, președintele comisiei, Nicolae Păun, reprezentantul Partidei Romilor "Pro-Europa", a declarat că "în DEX cuvântul «țigan» este explicat ca fiind un cuvânt peiorativ". "Cuvântul țigan se folosește ca un exemplu negativ. Și în familie și la grădiniță se spune « Dacă nu ești cuminte, te dau la țigan», «Te porți ca țiganul, mănânci ca țiganul, miroși ca țiganul». O minoritate are dreptul să se
Comisia pentru drepturile omului respinge înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26906_a_28231]
-
gen, în timpul regimului Ceaușescu, când a fost dat un Decret privind obligativitatea cuvântului "tovarăș". Marius Dugulescu (PDL) a susținut că este nefericită situația în care se face confuzie între romi și români, dar a apreciat că termenul de țigan este peiorativ. "Termenul de țigan este peiorativ, este în bătaie de joc, îl folosim și noi românii când vrem să jignim", a adăugat Dugulescu. Proiectul de lege, respins de Comisia pentru drepturile omului, primise aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, Consiliului de Combatere
Comisia pentru drepturile omului respinge înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26906_a_28231]
-
a fost dat un Decret privind obligativitatea cuvântului "tovarăș". Marius Dugulescu (PDL) a susținut că este nefericită situația în care se face confuzie între romi și români, dar a apreciat că termenul de țigan este peiorativ. "Termenul de țigan este peiorativ, este în bătaie de joc, îl folosim și noi românii când vrem să jignim", a adăugat Dugulescu. Proiectul de lege, respins de Comisia pentru drepturile omului, primise aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, Consiliului de Combatere a Discriminării, Departamentului de Relații
Comisia pentru drepturile omului respinge înlocuirea termenului "rom" cu "ţigan" () [Corola-journal/Journalistic/26906_a_28231]
-
și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]