1,264 matches
-
ani, originară din Ceaba, un sat din județul Cluj. Îmi povestește cu multă bucurie cum merge ea la acest pelerinaj de mai bine de jumătate de secol, an după an, cred că este vorba de cea mai perseverentă și longevivă pelerină cu care am discutat până acum. Înainte vreme, oamenii din sat veneau doar pe jos la Nicula, acum au mașini și microbuze la dispoziție, dar nu prea mai vin, lasă să se înțeleagă Nastasia. Am mari probleme în a-i
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alta, balansându-l ușor etc. Dar nu a citit efectiv niciun rând din acesta. După acest episod, m-am întrebat dacă, în cazul său și al altora, afișarea logoului Arsenie Boca nu este altceva decât o expunere publică a identității pelerine, o marcă identitară, un semn de apartenență la comunitatea celor care au „redescoperit” un fel particular de credință, emoțional și unidirecțional, la începutul anilor 2000. O altă întâlnire : pelerina cu pelerină. O pelerină de ploaie albastră, amplă, pe care scrie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Arsenie Boca nu este altceva decât o expunere publică a identității pelerine, o marcă identitară, un semn de apartenență la comunitatea celor care au „redescoperit” un fel particular de credință, emoțional și unidirecțional, la începutul anilor 2000. O altă întâlnire : pelerina cu pelerină. O pelerină de ploaie albastră, amplă, pe care scrie cu litere mari, argintii, Mešugorje, pe care femeia o poartă peste haine cu toate că nu cade nicio picătură de apă din cer, iar căldura umedă apasă greu. Tocmai a coborât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu este altceva decât o expunere publică a identității pelerine, o marcă identitară, un semn de apartenență la comunitatea celor care au „redescoperit” un fel particular de credință, emoțional și unidirecțional, la începutul anilor 2000. O altă întâlnire : pelerina cu pelerină. O pelerină de ploaie albastră, amplă, pe care scrie cu litere mari, argintii, Mešugorje, pe care femeia o poartă peste haine cu toate că nu cade nicio picătură de apă din cer, iar căldura umedă apasă greu. Tocmai a coborât dintr-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altceva decât o expunere publică a identității pelerine, o marcă identitară, un semn de apartenență la comunitatea celor care au „redescoperit” un fel particular de credință, emoțional și unidirecțional, la începutul anilor 2000. O altă întâlnire : pelerina cu pelerină. O pelerină de ploaie albastră, amplă, pe care scrie cu litere mari, argintii, Mešugorje, pe care femeia o poartă peste haine cu toate că nu cade nicio picătură de apă din cer, iar căldura umedă apasă greu. Tocmai a coborât dintr-o mașină de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fac. Impresionată de accentul meu și de distanța geografică („De unde sunteți ? Din Brăila, vai ce de drum ați bătut până aici” - e definitiv, orașul de la malul Dunării reprezintă alteritatea absolută în inima Transilvaniei), acceptă dialogul, atinsă în orgoliul său de pelerină cu experiență. Furnizează clar și aplicat toate informațiile logistice necesare, datele de contact ale organizatorilor, bazați în cea mai mare parte a lor la Timișoara. Apoi mă avertizează că nu este un pelerinaj ușor de realizat, „ca acestea de la noi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceilalți clatină admirativ din cap, încercând să le găsească un loc pe pajiștea și așa supraaglomerată la acea oră. La fel ca și la Prislop, am confirmarea că pelerinajul este generator de solidaritate națională, diferențele regionale fiind estompate de comunitatea pelerină. Mai mult decât atât, „stigmatul” moldovenesc, atât de prezent în Transilvania datorită marilor translatări de populație din perioada industrializării accelerate din anii 1970-1980, pare să fi dispărut în aceste momente. Grupul de pelerini din Iași se simte protejat, chiar valorizat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acestuia. 15 august 2013 Reîntâlnesc vechi cunoștințe : călugării sound system și vânzătorul de pachete miraculoase. Rromii de la Iași, la Nicula. Comunicatul oficial al Jandarmeriei. Cum arată poiana de la Nicula după plecarea pelerinilor. „La Nicula, plângi toată noaptea, garantat”, declară o pelerină din Vălenii de Munte. De ce pelerinajul de la Nicula este atât de special. Ora 08.30 dimineața. Pe drumul care urcă spre mănăstire se găsesc acum două fluxuri de pelerini, care „curg” unul de-a lungul celuilalt : cei care urcă panta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
contribuit și faptul că fenomenul a reușit să atragă atenția unor mari scriitori ai epocii, ca Zola și Huysmans. Dificultatea obținerii unui consens de reprezentare este vizibilă : Huysmans disprețuiește comerțul adiacent pelerinajului, dar este fascinat de credința simplă a massei pelerine, în timp ce Zola este îngrijorat de „pierderea rațiunii” acesteia. Diferența a condus la o continuă reinterpretare și popularizare a noțiunii de „miracol”, argumentul cel mai puternic, atât religios, cât și turistic, al oricărui loc de pelerinaj (Gugelot, 2010 : 217). Astăzi, imensa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi avut succesul actual dacă mijloacele acestea de transport nu ar fi devenit mai accesibile ca preț în ultimii 20 de ani. Favorizând mobilitatea și amestecul populației urbane și rurale, transportul rutier dă naștere unor noi forme de sociabilitate pelerină, practici și comportamente în pelerinaj. și constrângeri nebănuite, de asemenea ! Turismul fiind asociat cu mobilitatea, este de presupus că în viitor partea „turistică” a călătoriei își va disputa întâietatea cu cea spirituală. Poate nu întâmplător, autocarele afișează pe parbrizul imens
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu sunt impuse de cineva, ci sunt uniți de ideea transcendentă de miracol, rugăciune, iertare etc. Faptul în sine nu este nou. Georges Duby vorbește despre les joies d’un voyage en bande („bucuria călătoriei în grup”), asociate marilor alaiuri pelerine ale Evului Mediu ce se deplasau pe drumurile pline de neprevăzut ale Europei. Erau veseli, chiar nepăsători, chiar dacă știau că semnificația profundă, ultimă, a gestului de a fi pelerin nu este decât o „pregătire pentru moarte prin promisiunea mântuirii” (Duby
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inimi” : una dintre ele bate în ritualul propriu-zis, având în centru închinarea la raclă, iar alta este activă în spațiul de comerț (uneori și de distracție) de la marginea perimetrului unde se derulează ritualul. Sunt multe lucruri de spus despre „economia pelerina jului”, produsele comercializate, proveniența lor, vânzătorii de obiecte religioase, modul de expunere a produsului, „modele” și tendințele de moment etc. Problematica este mult prea complexă și ar merita, fără nicio umbră de îndoială, un studiu aparte, interdisciplinar. Aș dori să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nepoatele sale. Fotografia este realizată noaptea, rândul de așteptare este folosit ca fundal, iar legenda fotografiei este „Ana Boeriu din Făgăraș, alături de două fetițe, înaintea unei nopți de stat la rând”. Exemplele de acest gen sunt numeroase, culminând cu „Jurnalul pelerinei Simona”, publicat în 15 octombrie 2012 pe portalul Doxologia.ro, analogie clară la jurnalul pelerinei Egeria (Braniște, 1982). Astfel, aflăm că pelerinajul este „un tărâm al minunilor”, efectul așteptării la rând este pierderea noțiunii de spațiu și de timp, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fotografiei este „Ana Boeriu din Făgăraș, alături de două fetițe, înaintea unei nopți de stat la rând”. Exemplele de acest gen sunt numeroase, culminând cu „Jurnalul pelerinei Simona”, publicat în 15 octombrie 2012 pe portalul Doxologia.ro, analogie clară la jurnalul pelerinei Egeria (Braniște, 1982). Astfel, aflăm că pelerinajul este „un tărâm al minunilor”, efectul așteptării la rând este pierderea noțiunii de spațiu și de timp, iar apropierea efectivă de moaște, după ore lungi de așteptare, duce la o stare apropiată de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de viață sănătoasă ale Europei Occidentale) a condus la o creștere constantă și semnificativă a numărului de pelerini (Zapponi, 2011 : 37). Numai că acest pelerinaj cu caracter special, care oferă plăcerile ascezei accesibile unui public cu tendințe boeme, plăsmuiește identitatea pelerină prin mersul pe jos, de-a lungul unor drumuri bine marcate și întreținute pe banii Uniunii Europene, nu este tocmai reprezentativ pentru înțelegerea pelerinajelor comprimate spațio-temporal, cum sunt cele sub forma rândului din ortodoxia românească. Ca observație empi rică, înclin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a corpului nu trebuie să fie una ostentativă, de unde și necesitatea unor veșminte specifice. Orice exces este imediat denunțat de către pelerinii înșiși (Hammoudi, 2005 : 46). Afirmație verificată și pe terenul pelerinajelor din România : am asistat la multe situații în care pelerinele de sex feminin încercau să improvizeze în grabă o ținută care să acopere capul sau picioarele fie cu mijloacele proprii (eșarfă, batic, pulover), fie cu cele puse la dispoziție de autoritatea religioasă (la Mănăstirea Prislop). Într-unul din filmele documentare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
confirmă dimensiunea supranaturală, sacrală a locului în sine. O intensifică și o reînnoiește. Nicio statistică nu poate da socoteală pentru acest lucru. Fără a mă lăsa pradă unor false iluzii sau tentative de idealizare, înclin să cred că toată massa pelerină adunată sub forma rândului de așteptare se depășește pe sine la nivel individual, pentru a reuși colectiv. Toată dificultatea studiului rândului constă în a găsi rădăcinile acestei coerențe interne, care-l împinge pe pelerinul din interior să se autodepășească. Despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-și pună întrebări în legătură cu „costul” așteptării, profitabilitatea gestului în sine (Schwartz, 1974 : 844). Un alt factor esențial în managementul timpului de așteptare este gestiunea „clienților” pierduți, întârziați sau dezorientați, cea care determină în mod esențial costul întregii operațiuni. În cazul pelerina jelor, ar fi vorba de ultimii pelerini care sosesc în general după sărbă toarea hramului ; de altfel majoritatea comunicatelor oficiale cuprind și formula stereotipă „după ce se va închina și ultimul pelerin”, atunci când vine vorba de retragerea raclei la locul în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu erau supravegheate de jandarmi. Într-un articol ce descrie desfășurarea unui pelerinaj local din Râmnicu Vâlcea, este remarcată „absența oricăror îngrădiri de tipul barierelor Jandarmeriei, care a conferit pelerinajului la sfintele moaște ideea de naturalețe și spontaneitate a fenomenelor pelerine populare de altădată, de dinaintea anilor 1990” (Dumas, 2010 : 51). Ordinea și normele informale ale rândului Sensul ultim al oricărei organizări poate fi înțeles doar ca protest împotriva backgroundului instituțional care i-a dat naștere. Chiar și în timpul revoltelor sau revoluțiilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am dus cu mașina de la mănăstire până jos, în orașul Hațeg. Pricesnele constituie, din acest punct de vedere, un factor identitar și identificator intraconfesional ortodox, dar cu o certă ereditate greco-catolică. Muzica este un instrument eficace de construcție a comunității pelerine, pentru că atinge emoția participanților, reușind să o articuleze într-un tot unitar - jocul muzical al clopotelor, de exemplu. După cum remarcă antropologul francez David Le Breton, „emoția nu este o substanță, o entitate descriptibilă, ci mai degrabă o tonalitate afectivă care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
risipiți pe un perimetru atât de mare, dacă nu cu ajutorul muzicii ? Autoritățile care organizează pelerinajele cred că au înțeles din prima clipă acest lucru, de când au montat difuzoarele de pe stâlpi, difuzând non-stop slujba și alte cântări religioase înregistrate ; fluidității masei pelerine i se opune sunetul care leagă și consolidează, dând naștere la noi și expresive forme de „communitas”, în sensul în care Victor Turner construiește teoriile sale dedicate ritualității (Beck, 2006 : 6). Muzica se descoperă în universul popular al „sacrului materializat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj. Miroase uneori greu, a transpirație, umezeală, usturoi și ceapă din respirație, în rândul de așteptare. Miros amestecat, a amoniac tăiat cu diverse chimicale leșioase, toaletele de plastic de-a lungul rândului, suprautilizate în zilele și orele de maximă afluență pelerină. Miros resturile alimentare adunate și abandonate în containere sau saci de plastic de-a lungul traseului de așteptare. Parcă niciodată nu mi s-a părut mai evidentă „evacuarea” mirosului din lumea contemporană ca atunci când am părăsit Catedrala Mitropolitană din Iași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost mereu prezenți de-a lungul timpului la marile hramuri și sărbători. În descrierea pe care o face „sărbătorii de mare slavă întru cinstirea Sfintei noastre maica Parascheva”, din perioada domniei lui Gheorghe Duca (1679), Mihail Sadoveanu construiește o tipologie pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ori participarea lor în linia întâia a frontului pentru a fi martori direcți ai întâmplărilor și a da astfel cât mai multă autenticitate lucrărilor. 349 Buciumeni. Așa umbla Teodoru 448, cum ați aflat și Dv. Purta și ochelari negri, o pelerină tot neagră și fuma dintr-o lulea mare. Doctor, doctor, dar n-a rămas nimica de valoare de pe urma lui, decât amintirea pentru unii care l-au cunoscut așa cum a fost. Alte date biografice despre Băeșu nu mai cunosc, decât acelea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
clase. Mulțime de preoți, învățători, târgoveți și țărani mai înstăriți, protipendada orașelor și târgurilor Moldovei, voiau să fie prezenți la serbare. Melchisedec, spirit de o smerenie demnă de pustia Sinaiului, și-a scos insemnele mitropolitane, s-a acoperit cu o pelerină uzată și s a așezat într-un vagon de clasa a III-a printre țărani și negustori. Lângă fereastră, își număra în rugăciune metaniile isihaste. Într-o stație, urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]