1,013 matches
-
va intra în conflict cu procurorul austriac din Cernăuți, fiind obligat să părăsească Bucovina. La Iași, Petrino devine director al Bibliotecii statului, înlocuindul pe Eminescu și va ține un curs universitar de limbă și literatură română. Dimitrie Petrino (Desen în peniță De V. Cosmovici, din Revista Nouă Despre opera sa poetică se scrie: „Că a fost un poet român nu numai de importanță regională, că a fost un veritabil animator al vieții național culturale dintr-o provincie românească anexată de habsburgi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cercetător, Institutul de Filologie Română „A. Philippide Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele nu-i erau datate și purtau pe copertă desene în peniță, cu peisaje bucovinene. Din editorialul „Către cetitorii și sprijinitorii noștri” publicat în numerele 1-2 februarie, 1924, aflăm că revista a purtat titlul „Mugurul” care apărea în 1922 și avea caracter intern. Era scrisă de elevi și pentru elevi și își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Viișoarei... Repede au încălecat bucătarii, și după el... Au avut ce alerga pân-ce să-l prindă... D-apoi azi dimineață?... nu se suise unul pe masă, la nasul meu? Voiam să-l dau jos și-l tot împungeam cu penița, că scriam la masă, și el decât să se ia de piept cu mine, nu alta... A dracului lighioaie, ce crezi?" Eu povestesc că mie mi-a intrat unul în tocul de revolver, și când am pus tocul ca să es
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literatura, indiferent de formele pe care le poate îmbrăca amintita creativitate critică. În fine, dacă nu sunt diferențe mari între critic și poet, ce mi-ar lipsi să spun că, totuși, sunt poet?! Știu că ai început "viața literară" trudind penița cu poezie. Dacă ai fi fost poet, hotărât să dea piept cu marea literatură română (sau universală?), pe care raft crezi că te-ai fi situat în acest moment? Majoritatea criticilor români, însă, a atacat teritoriul poeziei, publicând, unii, măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlega penița și rămânea În sticluța cu cerneală. Doamne, că scump și cu multe lacrimi plăteam seara, la control, când caietul era verificat de către mama vitregă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlega penița și rămânea În sticluța cu cerneală. Doamne, că scump și cu multe lacrimi plăteam seara, la control, când caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata, seara
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sau în Revista literară, în anii ’44, ’45, ’46. A fost observată înrudirea lor de preocupări cu cele ale lui G. Călinescu din Universul poeziei. Dar venind la putere Partidul Comunist, Crohmălniceanu i s-a alăturat, odată cu alți confrați de peniță, trecând cu toții „de partea Revoluției“, cum s-a tot spus în epocă și mai târziu. Nu a fost vorba, bineînțeles, de nici o revoluție, ci de schimbarea vechiului regim prin intervenție din afară. A contat în opțiunea lui Crohmălniceanu faptul că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să îl angajeze. Acesta este și mesajul posibilei scrisori cu dedicație pentru nepotul lui Giuliano, Lorenzo de' Medici cel Tânăr. Pentru a-și atinge scopul de angajare, Machiavelli a pus la lucru uneltele pe care le folosise anterior ca secretar: penița și cerneală. Giuliano de' Medici probabil a fost o cunoștințpă a lui Machiavelli de pe vremea când era tânăr, înainte de exilul familiei de' Medici în 1494. Astfel că Machiavelli i-a trimis lui Giuliano două sonete din închisoare, în februarie sau
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bună, să descopere adevărata viață, care nu este alta decât viața în Hristos: . Concluzii Cehov nu este doar un „om obișnuit”, cum singur se considera, deoarece ceva îl ridică deasupra acestei categorii și anume marea lui dragoste pentru oameni. Prin penița condeiului său, a încercat mereu să-i ajute pe oameni să-și depășească umilele condiții și să-și redobândescă demnitatea ce li se cuvine. Dacă eroii săi cred foarte puțin sau nu cred deloc în Dumnezeu, nu știu să iubească
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ajutându-se Între ele În evocarea unui trecut socotit până aci Înmormântat de-a binelea. Le-am Început Într-o doară și fără gând de-un plan, care se va ivi, poate, scriindu-le; lăsându-le să cadă din vârful peniței așa cum le vine lor la socoteală - și dintr-o supărătoare, pentru cititor, predispoziție a mea lirică sau melodramatică, greu de ocolit când scrii despre tine Însuți, despre locurile tale natale și despre bietele cusururi ale oamenilor; ținându-le În frâu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tot anonimatul semnăturii lui, „Carnetul unui drumeț“ a atras atenția cititorilor repede și de la Început atât prin cuprinsul de un interes nou, etnografic, istoric sau numai turistic, cât și printr-o proză nemaiîntâlnită În scrisul românesc, numai În vârf de peniță scrisă, numai În arabescuri și volute cioplită [...]. Tot pe atunci Începuseră să apară În revista noastră unele din poeziile lui Emanoil Bucuța, adunate prin decembrie 1920 sub titlul Florile inimii. Câteva din aceste poezii ar fi de reamin tit, Între
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
12 mai 1662 (Iluminatul) și Avvei Calinic de la Cernica, trecut la Domnul la 11 aprilie 1868 (Luminătorul). Icosul și Condacul sunt Înlocuite cu Starea și Treapta, armonizate Într-un flux care te captivează. Sugestive sunt și cele 6 desene În peniță semnate de Vlaicu Ionescu, câte 3 pentru fiecare ciclu. 1 iulie 2012 Duminica a 4-a după Rusalii, cea În care s-a produs minunea vindecării slugii sutașului. Pericopa evanghelică a fost tâlcuită pentru prima oară de noul preot Ciprian
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
nu se face văzut de vreo navă braziliană. Strănepotul cancelarului Bismark, contele Alexander von Bismark, 33 de ani, e arestat la Copenhaga pentru trafic de narcotice. În 1939, Chamberlain a remarcat că, la semnarea acordului de la München, Hitler a muiat penița într-o călimară goală: „Germanii sunt prost organizați pentru semnarea acordurilor”. Perla „Peregrina” a fost descoperită în secolul al XVI-lea; Filip al Spaniei a dăruit-o Mariei Tudor și bijuteria a trecut de la o regină la alta, până când a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor, viitoarei gospodării agricole colective, știind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
viața târgului împodobit cu podgorii dantelate și așezat cuminte la poalele pădurii Dobrina. Calculate estimativ, în total, 36 de tablouri poartă în denumire toponimul Huși și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate, celelalte - pictură, grafică, laviu, penița și crochiuri din cărbune și creion. Spre argumentare, spicuim câteva titluri: „Peisaj din Huși” (8 lucrări) „Pe drum la Dobrina”, „Ulița din Huși”, „Peisaj hușean”, „Mahala din Huși”, „Case din Huși”, „Cules de vie la Huși” etc. Caracterul monografic al
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Am scris strâmb. În biurou nu a mai rămas bun decât becul albastru de la pomul de Crăciun al copilăriilor tale succesive și lumina cade prost și greșit pe hârtie și mă înșeală. Curge lumina albăstrie pe hârtia albăstrie și, sub peniță, umbra ei aleargă de zor pentru aceleași cuvinte. A bătut 12½. Se va fi răcit apa din baie? Mie nu-mi strigă nimeni: „Cum, încă nu dormi? Nu ți-e rușine să veghezi așa de târziu noaptea! Trebuie să fie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din ele) pînă la capăt. În afară de trei (prima, a zecea și a douăzeci și treia, bătute la mașină; pentru cea din 14 august 1979 prezintă scuze), toate scrisorile sale sînt „de mînă”. Scriitura e măruntă (notate cu un stilou cu peniță subțire, rîndurile seamănă cu urmele de furnici sau ca niște fire abia descusute, crețe), totuși (treptat) ușor de citit, cu o liniatură dreaptă și egală, fără ștersături, „aerisită”, cursivă; scriitură de om sigur pe gîndirea sa, ordonat și organizat, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
genial scris! Dar... E la mine o febrilitate nefastă pentru scris, o precipitare neînțeleasă în fața foii albe. Or, știut este că, nu întotdeauna primele idei sînt și cele mai bune. Va trebui deci să-mi educ voința, să-mi frîng penița, să oblig inima să bată mai măsurat. Și, mai e ceva: Toate drumurile duc la Roma! Iar pe mine reducerea la același numitor m-a enervat de cînd mă știu, neîmpăcîndu-mă cu formulele. Eram, firește, slab la matematici. Mai ales
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mi-am propus de la Început să fac un Cehov mai auster și să rezist tentației oricărei „Înfrumusețări“. Ce ne interesa era ca spectatorii să aibă o relație intimă cu actorii, În așa fel Încât să audă chiar de la distanță scârțâitul penițelor din groapa de unde Vania și Sonia se străduiau să țină conturile proprietății, Învățând să sufere și să trăiască. Și totuși cronicarului de la Times ori nu i-a plăcut gustul ceaiului servit de Dădacă, ori i s-a părut incomod scaunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
verticală cu unghia de la degetul mare, Îndoia marginea foii, apăsa, Îi dădea drumul, o netezea cu podul palmei, după care caietul era iute răsucit și așezat În fața mea, gata de a fi folosit. Urma un nou toc; Întotdeauna Îi umezea penița lucitoare susurând din buze Înainte de a-l cufunda În cristelnița cu cerneală. Apoi, bucurându-se de fiecare trăsătură a fiecărei litere curate (mai ales pentru că terminasem caietul anterior Într-o mizerie totală), gravam cu infinită grijă cuvântul Dictée, În timp ce Mademoiselle
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de bucate și Îi elogiase penița delicată și fluentă. Această nefericită dezvăluire a mărcii stiloului a fost prompt reflectată În ziarele londoneze printr-o reclamă „Mabie, Todd and Co., Ltd.,“ care cita traducerea pasajului și Îl Înfățișa pe tata Înmânând produsul firmei comandantului-șef al marii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca scump și cu multe lacrimi plăteam seară, la control, cănd caietul era verificat de către mama vitregă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca scump și cu multe lacrimi plăteam seară, la control, cănd caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata, seara
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
miruit credincioșii. După hram, luni dimineața- tot cu pelerinii- cu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveliști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie, care să poată reda sublimul pe care l-am avut în suflet. Am văzut raiul, eram în rai. Am simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare sufletească n-am mai avut în viață. L-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sub șalul lung. Se numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]