6,187 matches
-
unui contrar asupra contrariului său63. Ea dezvăluie, pe măsură ce se face, rezultate inimaginabile, sinteze imprevizibile 64. Chiar faptul că marxismul nu își aplică sieși critica formulată la adresa ideologiei - ideologiile reprezintă, chipurile, realitatea celorlalți 65 - arată incapacitatea noastră de a depăși o percepere instabilă a realului 66. Marx dă, fără îndoială, măsura alienării noastre: plutim neîncetat între obiect și demistificarea lui, incapabili să îi redăm totalitatea 67. Mitologia este un acord cu trecutul, nu așa cum a fost ci așa cum am fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de a simți energia și de a o folosi reprezintă o parte firească a existenței noastre. Ne naștem cu această abilitate, iar populațiile indigene au cultivat acest talent. Totuși, În culturile tehnologizate, unde nu se menționează și nu se cultivă perceperea energiilor corpului și a mediului, această capacitate se atrofiază pe la vîrsta de doi ani. Lucrurile n-ar trebui să stea așa. Dacă bebelușii vor fi Învățați să vadă și să simtă energia pe care o cunosc din naștere, Își vor
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
conectate care alcătuiesc carcasa. De asemenea, rezonăm la energia mediului Înconjurător. Frecvența vibrațiilor din inimă Începe să se completeze cu cea a inimii prietenului, iubitului sau vindecătorului atunci cînd vă aflați În prezența lui. Vibrația se află peste tot, iar perceperea acesteia stă la baza medicinei energetice. Fundamental este și conceptul conform căruia fiecare dintre noi reprezintă o vibrație acută, un sistem care sprijină calitățile noastre umane: ce raționament nobil! CÎte talente! Ce Îngeresc! O zeiță În adevăratul sens al cuvîntului
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
stării de bine. Acestea sînt recomandările mele privind această carte. Medicina Energetică pentru Femei vă va arăta modul În care energiile corpului dumneavoastră vă afectează fiecare parte a vieții și cum să vă animați celulele, organele și Întreaga ființă prin perceperea corpului ca pe o rețea de energii care sînt receptive la tehnici fizice simple. ATITUDINEA „ARATĂ-MI” Vă invit să adoptați atitudinea „arată-mi” pe tot parcursul lecturării cărții și să vă gîndiți la tehnicile sale ca la niște experimente
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mai veche meserie din lume. Cunoașterea modului În care să-și păstreze energiile corpului vii și sănătoase i-a ajutat extrem de mult pe strămoșii noștri să supaviețuiască În sălbăticie. În China s-au transmis din generație În generație strategii de percepere și corectare a dezechilibrelor energetice, prin stimularea unor „puncte de energie” anume, iar aceste tehnici s-au păstrat și În alte părți ale lumii pentru mai mult de 5000 de ani. Un corp mumificat și descoperit Într-o regiune muntoasă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vindecarea prin rugăciune și rolul autosugestiei În vindecare. Orientarea holistică: Medicina energetică Întărește integritatea corporală, mentală și spirituală, promovînd nu doar concentrarea pe procesul de vindecare, ci și obținrerea unei stări de mai bine, pace sufletească și pasiune În viață. PERCEPEREA ENERGIILOR SUBTILE Pe scurt, este timpul ca medicina occidentală să adopte pradigma energetică și să evolueze Într-o disciplină mai puternică, mai responsabilă și adaptată la cerințele actuale. Pe măsură ce veți Începe să aplicați tehnicile energetice, vă veți deschide către un
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
un magnet Mary Eve, Sora Exercițiul de masare a splinei Exercițiul Masarea valvelor ileo-cecală și Huston McTaggart, Lynne Mead, Margaret Practica medicală, occidentală Concentrarea asupra medicamentelor și a intervențiilor chirurgicale Ca industrie Companii farmaceutice Control al Înțelegere a hormonilor feminini Perceperea menopauzei ca boală Perceperea PMS-ului ca o boală Slăbiciuni și eșecuri Tratamente medicale Decese cauzate de Și abordări energetice combinate Testarea energetică a Pentru fibroame Terapia de Înlocuire hormonală Protocoale Exercițiul Mudra suavă Menopauza Exercițiul Salvatorul oaselor Cărți despre
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Sora Exercițiul de masare a splinei Exercițiul Masarea valvelor ileo-cecală și Huston McTaggart, Lynne Mead, Margaret Practica medicală, occidentală Concentrarea asupra medicamentelor și a intervențiilor chirurgicale Ca industrie Companii farmaceutice Control al Înțelegere a hormonilor feminini Perceperea menopauzei ca boală Perceperea PMS-ului ca o boală Slăbiciuni și eșecuri Tratamente medicale Decese cauzate de Și abordări energetice combinate Testarea energetică a Pentru fibroame Terapia de Înlocuire hormonală Protocoale Exercițiul Mudra suavă Menopauza Exercițiul Salvatorul oaselor Cărți despre Modulul Rutina zilnică de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Într-o istorie nostalgică: privim Înapoi. În Elegiile stănesciene acest lucru se Întâmplă până În elegia a șasea. Prima vorbește de o intuiție a timpului splendorii. Vagă, fără cuvinte, fără discurs, fără istorie. Așa că e nevoie de coborârea În forme, de perceperea absențelor, de umplerea lor cu zei, de expansiunea istoriei. De la elegia a doua și până la a șasea se produce căderea, plină de nostalgie, căutând stabilitatea, căutând regăsirea În istorie, În cuvânt, În discurs a ceea ce e perceput acum ca pierdut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Împrumutată tot din fizica einsteiniană. O opțiune metodologică Voi observa deci că fizicienii, artiștii, teoreticienii literari și istoricii se Întâlnesc - desigur, involuntar - În același perimetru problematic. De vină nu poate fi decât conștiința că două dintre dimensiunile care fac fundamentală perceperea existenței În devenirea sa sunt spațiul și timpul, indisolubil legate unul de celălalt, deși atât de diferite esențialmente. Fiindcă, În vreme ce spațiul oferă avantajul sincronicității, al coexistenței obiectelor În interiorul aceluiași moment de dezvoltare, timpul operează În diacronie, surprinzând continuitățile și discontinuitățile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Eminescu (1957), autorul pornește de la ideea că Eminescu „are un sentiment al timpului foarte adânc - mai rari poeți pentru care timpul să fie atât de perceptibil minții și asimilabil gândirii -, sentiment care face ca viziunea sa să fie organică”. Această percepere specială a timpului dobândește înfățișări particulare în O, rămâi, expresie a unui timp paradisiac, în Afară-i toamnă („timpul încărcat de tristețe și fatalitate”), în vreme ce în Epigonii sentimentul dominant este al disoluției lucrurilor, al unui timp trecând inexorabil. Progresiv, poetul
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre ludic a autorului, cât și pentru modelul de percepere dereglată a realului: „Umbrela mare și neagră, umbrela mică și roză / umblară un timp suprapuse / Apoi umbrela roză rămase locului / urmând a urca niște trepte, / în timp ce umbrela neagră / trecu de cealaltă parte a orașului / Era aproape de ziuă / Se descărcau la
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Institutul Tineretului, sau Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PCUS, transformată În Academia Rusă de Gestiune de pe lângă Președinția Rusiei. Păstrându-și În continuare statutul de instituții ale statului, organizarea lor se apropia mai curând de cea a Întreprinderilor private: perceperea de taxe ridicate pentru Înscrierea la cursuri și pentru participarea la stagiile de pregătire, remunerarea concurențiala a profesorilor, plătiți cu tarife orare foarte diferențiate. Aceste două instituții ocupau după toate aparențele poziții intermediare Între universitățile de stat și instituțiile particulare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
manieră, încât subiectul să indice persoane din medii sociale eterogene și, mai ales, prin compararea descrierilor realizate de subiect cu informații din alte surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-ar putea reliefa astfel mai pregnant coeficientul personal în perceperea și interpretarea semenilor și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse și procedeele bazate expres pe principiul selecției și distorsiunilor în percepție, memorie și raționament. Se consideră că abaterile, erorile săvârșite de subiecți în memorie, percepție, judecată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
subiectele de sociologie sau etnografie (prin George Em. Marica, Gheorghe Pavelescu), precum și de estetică (Victor Iancu abordează funcționalitatea formei). De asemenea, Ovidiu Drimba schițează trăsăturile spiritualității engleze, alte intervenții se referă la caracterul istoric al fenomenelor de cultură și al perceperii lor ori la perenitatea umanismului. Nu puține sunt studiile din sfera teoriei, istoriei și criticii literare. Tudor Vianu e preocupat de „eul poetic”, iar Edgar Papu sesizează, cu trimiteri la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga, o direcție nouă
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
doar zece minute înainte, au rezistat mai bine persuasiunii decât cei care nu au fost anunțați deloc. Cercetări experimentale mai noi (vezi Petty și Wegener, 1998; Baron și Byrne, 2000) arată că alături de fenomenul de asimilare distorsionată (biased assimilation), adică perceperea informațiilor care contravin atitudinii noastre ca fiind mai puțin valide și credibile și supralicitarea ca valoare gnoseologică a celor concordante, atunci când subiecții sunt expuși la asemenea informații „amestecate” (suportive și nesuportive, cum se mai numesc), apare și polarizarea atitudinală. Argumentele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proclamă că îi ajutăm pe semenii noștri aflați în dificultate pentru a înlătura proasta dispoziție, trăirile și gândurile „negre”, pe care le încercăm la un moment dat. Fie că proasta dispoziție a fost determinată de evenimente anterioare și nelegate de perceperea necazurilor altcuiva, fie că ea se datorează tocmai respectivei percepții, noi judecăm că, dacă vom face un bine, această stare va dispărea sau se va micșora simțitor. Ajutorarea altcuiva este astfel un act de autoajutorare. Aproape identic cu modelul foarte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fapt, în anumite limite, ea servește înțelegerii mesajului transmis. Aceasta pentru că în puține ocazii codurile comunicațiilor se suprapun perfect - în jurul unui nucleu comun gravitează întotdeauna conotații ale experienței personale și de grup, influențe ale momentului temporal etc. - și, de asemenea, perceperea și decodarea mesajului cu informație sută la sută, fără reziduuri (redundanță), ar necesita o atenție și concentrare aproape supraomenești. Expunerea de mai lungă durată la asemenea mesaje depășește posibilitățile psihicului uman și, astfel, cumva paradoxal, o comunicare plină de informații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să practice standarde și aspirații ale grupului exagerate, care nu existau în momentul de debut al discuției. 2) Gândirea de grup (groupthink) reprezintă adoptarea necritică a unor decizii, determinată de gradul mare de coeziune a grupului, de autoritatea liderului, de perceperea unui pericol major din exterior la adresa grupului și a colectivității mai largi din care face parte și de presiune de timp. I. Janis (1982), cel care a lansat conceptul și a făcut minuțioase cercetări în acest domeniu, arată că gândirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că, atunci când membrii unui in-group constată anumite similarități cu cei ai out-group-ului, se vor simți lezați în stima de sine și, prin urmare, vor defavoriza și mai mult în aprecieri out-group-ul. Teoria promovată de Henderson-King și colaboratorii săi susține că perceperea unei amenințări reale (frontiere, violențe, locuri de muncă etc.) contează mult mai mult decât cea simbolică, la adresa imaginii și stimei de sine. Și în studierea căilor de reducere a antagonismelor intergrupale psihosociologia se servește tot mai consistent de cercetări nonexperimentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mortensen); „Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial, prin care animalele și oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru a-și duce la bun sfârșit activitățile sau viața” (Brent D. Ruben); • „Comunicarea... constă... în atribuirea unui sens semnelor..., perceperea înțelesului” (Gary Cronkhite). Însuși Ross, atunci când încearcă să ofere o definiție proprie a comunicării, remarcă un fapt pe care îl considerăm deosebit de important: nu doar că actul de comunicare reprezintă un proces, dar este unul mutual, mai precis, fiecare parte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă oricum o energie limitată și astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frica, dezgustul și tristețea, toate se arată mai intense pe partea stângă a feței, emisferele creierului fiind bănuite a fi la baza acestei diferențe); oamenii tind să privească partea dreaptă a feței, ceea ce este o manieră greșită dacă se dorește perceperea mai intensă a emoțiilor. Aici am dori să adăugăm un eventual exercițiu pentru comunicarea nonverbală: vom cere elevilor/studenților să se grupeze pe echipe formate din trei persoane; un cursant le va povesti, cu voce scăzută, celorlalți doi câteva evenimente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
materia pentru care se pregătesc. Unde vor alege să stea? În față, la catedră, unde pot păstra o distanță mai sigură față de bănci, evitând contactul cu elevii chiar din primul moment? Se vor plimba printre bănci? Majoritatea cercetărilor vorbesc despre perceperea spațiului ca teritoriu; teritoriul reprezintă un spațiu în care considerăm - în mod temporar sau permanent - că se cuvine să stăm. Spre exemplu, teritoriul unui elev în clasă îl reprezintă banca în care stă de obicei; astfel, elevul se va supăra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]