1,178 matches
-
și se exprimă bine prin desen. Din punct de vedere fizic este dezvoltat in limite normale. La momentul examinării de către consilierul școlar, elevul prezenta: - aspect general îngrijit, curat, cu hainele în stare bună, rareori susține privirea consilierului în cadrul discuțiilor; - funcția perceptivă: fără modificări patologice; - atenția: este spontană, prezintă fatigabilitate și dificultăți de concentrare; - funcția mnezică: în limitele vârstei, fără modificări patologice; - orientare temporo-spațială, auto și allo- psihică: este orientat temporo-spațial, auto și allopsihic; - conștiență: fără modificări patologice; - gândirea: are ritm adecvat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
el le știe deja. Din punct de vedere fizic este dezvoltat și are tendințe la obezitate. La momentul examinării de către consilierul școlar, elevul prezenta: - aspect general îngrijit, curat, cu hainele în stare bună, este participativ la discuțiile cu consilierul; - funcția perceptivă: fără modificări patologice; - atenția: este spontană, fără modificări patologice; - funcția mnezică: în limitele vârstei, fără modificări patologice; - orientare temporo-spațială, auto și allo- psihică: este orientat temporo-spațial, auto și allopsihic; - conștiență: fără modificări patologice; - gândirea: are ritm adecvat vârstei, organizare coerentă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
suport este să se anticipeze anxietatea și să fie pregătit la manifestările ei. Un aspect de bază al acestei terapii este maniera, atitudinea pe care o prezintă medicul. Dacă el este cald, prietenos, calm și fără grabă, multe din distorsiunile perceptive ale pacienților pot fi anulate sau diminuate. Atmosfera din cabinet este foarte importantă: mobilă atractivă, culori calde, o atmosferă liniștită, un ușor fond muzical, o asistentă prietenoasă și amabilă, poate pune pacientul într-o stare plăcută de confort și colaborare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
acest prim ciclu al copilăriei se cuprinde și perioada școlară mică care în clasificarea lui Claparede aparține primului din cele trei stadii și anume: stadiul de achiziționare și experimentare în interiorul căruia se pot distinge câteva etape și anume: formarea intereselor perceptive din primul an, cea de interese glosice din al II- lea și al III- lea an, cea de interese generale când se activează intelectul și este specifică pentru vârsta de la 3 la 7 ani și în final, o etapă de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în mod spontan. Fenomenul e mai accentuat după 9 ani când copilul devine mai meditativ, crește dorința de a cunoaște mai mult, de a ordona, de a realiza produse de performanță. Sub influența școlii sunt antrenate și exercitate capacitățile senzoriale perceptive ca instrumente ale cognitiei. Activitatea vizuală și auditivă ating performanțe spre 9-10 ani, la dezvoltarea lor contribuind toate formele învățării și mai cu seamă cele legate de scris, citit, desen, compunere, care solicită perceperea fină și interpretarea rapidă. Sunt importante
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
tipul crispat, tipul flexibil și tipurile combinate. În cercetările efectuate de Florica Bogdazar și A. Casteilla se aduc argumente în favoarea unor tipuri de scriere atât pentru cunoașterea rapidității cât și pentru un consum economicos de energie psihonervoasă. La dezvoltarea senzorial - perceptivă contribuie și formarea capacităților de apreciere a mărimilor, greutăților, proporțiilor și are loc și o organizare spațială. Organizarea spațiului se realizează și ca distanță psihoafectivă existând mai multe tipuri de spațiu și anume: spațiul intim, când se acceptă doar persoanele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în îmbogățirea vocabularului sau cu expresii care să redea cât mai adecvat relațiile între mulțimile vizate. Analiza și sinteza obiectelor, preșcolarul o poate realiza și numai în planul percepției vizuale. Copilul este în stare să detașeze un obiect de fondul perceptiv, să descompună mintal însușirile obiectului analizat și să-l recompună potrivit cu raporturile parților componente ale acestuia. Deci el învață să examineze obiectele operând cu diverse criterii: ale formei, culorii, mărimii suprafeței, numărului, etc. În activitatea sa cu obiectele, prin observarea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
reflectă în limbaj (papușă- papuși) • copiii nu percep schimbările cantitative ce pot interveni ( nu observă dacă dintr-o mulțime de 6-7 obiecte se adaugă sau se iau 1-2 obiecte) și nici însușiri cantitative; culoarea și forma sunt dominante sub raport perceptiv; • copiii nu percep limitele mulțimii și nici criteriul de grupare (relația logică dintre elemente) • intuițiile elementare ale numărului sunt prenumerice, lipsite de conservare; copilul observă dacă din 5 bomboane lipsesc 3, dar nu observă lipsa unei singure bomboane. La vârsta
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
în plan logic, ca echivalență calitativă a tuturor elementelor clasei). De la acțiunea însoțită de cuvânt până la concept, procesul se desfășoară în etape care se pot schematiza astfel: • etapa contactului copil - obiecte: curiozitatea copilului declanșată de noutați îl face să întârzie perceptiv asupra lor, să le observe; • etapa de explorare acțională: copilul descoperă diverse atribute ale clasei de obiecte, iar cunoașterea analitică îl conduce la obținerea unei sistematizări a calităților perceptive ale mulțimii; • etapa explicativă: copilul intuiește și numește relații între obiecte
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
copil - obiecte: curiozitatea copilului declanșată de noutați îl face să întârzie perceptiv asupra lor, să le observe; • etapa de explorare acțională: copilul descoperă diverse atribute ale clasei de obiecte, iar cunoașterea analitică îl conduce la obținerea unei sistematizări a calităților perceptive ale mulțimii; • etapa explicativă: copilul intuiește și numește relații între obiecte, clasifică, ordonează, seriază și observă echivalențe cantitative; • etapa de dobândire a conceptului desemnat prin cuvânt: cuvântul constituie o esențializare a tuturor datelor senzoriale și a reprezentărilor și are valoare
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
când numără numai cu privirea obiectele ce alcătuiesc o anumită grupare. Are loc un proces de transpunere a operației externe în operație internă, adica o interiorizare a acțiunii externe și se deosebește numărul la nivel formal. Este pregătit acum contactul perceptiv al copilului cu o nouă noțiune, cea de operație aritmetică . Piaget caracterizează operația aritmetică drept un „ act de gândire ce este pregătit de coordonări senzorio-motrice si de reglarile reprezentative preoperatorii” Cunoașterea și înțelegerea procesului de formare, pe etape, a reprezentărilor
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
perturbator (schimbarea poziției ), iar baza perceptuală a corespondenței dispare. Această capacitate se formează ca efect al învățării dirijate, la 6 - 7 ani. În acest stadiu, copilul este capabil să vizualizeze deplasarea inversă a mulțimii de pătrate, așa încât să poată realiza perceptiv corespondența biunivocă a celor două clase. Pentru formarea conduitei conservative la copiii de 6 - 7 ani trebuie avut în vedere și formarea deprinderilor de triere, comparare, clasificare ale elementelor unei mulțimi, aprecierea globală și prin punere în perechi a 2
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
regulii comparării numai pentru mărimi care au fost măsurate cu aceeași unitate de măsură. Acțiunea de măsurare este îndeplinită cu ușurință de copii și aceasta poate fi folosită pentru a asigura logica apariției numărului și a primelor noțiuni matematice. Constantele perceptive și conservările operatorii constau în conservarea unei anumite proprietăți a obiectului atunci când: • mărimea sa reală sau forma aparentă sunt modificate; • cantitatea de materie ori greutatea obiectului rămâne neschimbată ( în cazul conservării operatorii ) când se toarnă un lichid dintr-un recipient
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
același criteriu (de lungime a șirului ); • modificarea criteriului de densitate cu cel de lungime se coordonează (la 6 - 7 ani ). Copilul se detașează de configurația spațială a elementelor și de corespondență numerică, prin conservarea echivalenței ( egalității ) obținute independent de configurațiile perceptive și acum aprecierea sa nu mai este sub influența elementului spațial. Aceste observații, ce au la bază cercetări psihopedagogice sunt determinante în conceperea situațiilor de învățare și în formularea sarcinilor de lucru atât la grădiniță cât și în perioada prenumerație
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
a corespondenței dispare. Această capacitate, numită de J. Piaget ,, conservare numerică”, se formează ca efect al activității dirijate, la 6 - 7 ani. În acest stadiu, copilul este capabil să vizualizeze deplasarea inversă a mulțimii de pătrate, așa încât să poată realiza perceptiv corespondența biunivocă a celor două clase. Aceste observații de ordin psihopedagogic conduc la includerea unor situații de învățare ce favorizează formarea conduitei conservative la copiii de 6 - 7 ani, fără de care conceptualizarea numărului nu este posibilă la această vârstă. CAPITOLUL
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
are respectarea regulilor, învățând astfel să se conducă după un sistem unitar de cerințe; comportându-se în acord cu ele, își formează un comportament conștient și capacitatea de autoapreciere. Copilul preșcolar manifestă multă nervozitate, astfel el trece treptat de la curiozitatea perceptivă la cea epistenică, adică apare necesitatea de a-și explica fenomenele, de a înțelege lumea, de a stabili relații între cauze și efecte: este vârsta când se trece de la gândirea intuitivă la gândirea operativă, învață să rezolve exerciții și probleme
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
iar acestea și multe altele - prin care se asigură inclusiv specificarea, sinteza și verificarea „programelor“ destinate computerului - conduc la demonstrații și la alte tipuri de rezolvare a problemelor, ce exced frontierele clasice ale intelectului și ne antrenează pe calea „raționamentului perceptiv“ și a „rațiunii sensibile“.
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
o parte, activitatea școlarĂ solicită perceperea fină și interpretarea rapidă, pe de alta parte, aceleași capacități senzoriale se antrenează În activități și jocuri de performanță. Orientarea spațială, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor antrenează o extrem de fină activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, sus- jos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
bazate pe violență. Nu de multe ori, infractorii ce au comis abdominabile acte de violență, Încearcă să se apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ ă. Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă, În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Aptitudini speciale dă Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 18 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana Stoica-Constantin consideră
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
natura acestei structuri. Cea mai convențională concepție este, probabil, cea a ansamblurilor care se suprapun parțial - inteligența și creativitatea se suprapun în unele privințe, dar nu și în altele (R.J.Sternberg , Linda A. O′ Hara, 2005, pp.200-201). C. Stilul perceptiv Este modalitatea de reacție cognitivă la problema urmărită. Subiectul poate recepta problema: global (hipersintetic); cu detalii puține (sintetică; cu detalii multe (analitic); cu foarte multe detalii (hiperanalitic). Aceasta dimensiune stilistică a intelectuluui se poate măsura cu ajutorul testului Rorschach. M. Bejat
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dimensiune stilistică a intelectuluui se poate măsura cu ajutorul testului Rorschach. M. Bejat a demonstrat că subiecții creativi aparțin în proporție de 83% tipului sintetic (nu exclude spiritul analitic), iar persoanele hiperanalitice nu sunt creative. Din punct de vedere al stilului perceptiv, tipul ideal pentru dezvoltarea creativității este cel mixt, sintetico-analitic. Anca Munteanu a utilizat testul Rorschach într-o adaptare proprie și a identificat o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]