1,420 matches
-
exaltare colerică. Fiind cea mai complexă artă și, în același timp, fiind accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic - sunetul muzical - ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală, autism sau al celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat, în special, de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simțul ritmic și interesul pentru activitatea desfășurată; b) jocurile muzicale - sunt folosite cu precădere la copiii de vârstă mică, pentru dezvoltarea simțului ritmic; aceste jocuri au la bază ritmarea unor versuri prin bătăi din palme, marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de percuție sau prin combinarea mișcărilor ritmice mână‑picior; de asemenea, jocurile muzicale pot fi și jocuri desfășurate după o melodie cunoscută, jocuri de recunoaștere a unor cântece sau ritmuri melodice și jocuri bazate pe unele sarcini sau comenzi date de educator
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Muzica de Fanfară, este un gen muzical cântat de o fanfară care este o formație alcătuită în majoritate din diverse instrumente de suflat și de percuție. La români, s-a păstrat amintirea vechilor instrumente masive de suflat de pe vremea romanilor, dovadă fiind buciumul care, în limba latină, se numea „bucinum“. Primele formații de fanfară au apărut în epoca medievală care foloseau un fel de instrumente de
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
interpreta formației Sivia E t o prestație deosebită de-a lungul anilor, fapt care s-a văzut în ap posturile de 6. Au 7. Epure Sebastian 8. Matei Sorin trombonel 9. Dragomir trombon 10. Lupu Rucă bas 11. Pruteanu Licv percuție 12. Silvia Ene solista fo De remarcat faptul c ne a avu arițiile pe televi e Național. A înregistrat 2 CD-uri m de muzică de fa INTERVIU CU DIRIJORUL FORMAȚIEI DE FANFARĂ na Cozmești? R: Da și am rămas
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Creație Populară. Un considerabil aport la prosperarea Colegiului din Soroca l-a adus secția de instrumente de suflat și fanfară, creată în anul 1957 și menită să pregătească conducători de fanfară. Elevii studiază un instrument muzical de suflat sau de percuție. Din pleiada celor mai în vârstă se remarcă profesorii A.I. Doncenco la tubă, P.I. Focșa la trombon, V. Pribora și I. Teacă la trompetă, I.C. Gromakov la bariton, saxofon, K. Topolnițki și A. Chițan la clarinet, I.Ivanes la bariton
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
trompetă 5. Vrabii Sergie trompetă 6. Șorici Octavian clarinet 7. Nicolaev Adrian clarinet 8. Ciornii Marcel trombon 9. Midone Maria trombone 10. Țambalist Nicolae bariton 11. Pogor Serghei tenor 12. Malarău Gheorghe tenor 13. Vesti Maxim bas 14. Bârgău Sandu percuție Fanfara a luat ființă în anul 1980. Primul dirijor al ei a fost: Ion Teacă. Alți dirijori au fost: Ion Ivăneș, Vasile Smântână, Valeriu Pribora. Au fost invitați la diferite festivaluri cum sunt: Festivalul Unional de la Moscova, De la Vilnius, Letonia
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
un nivel acheulean, nedisturbat, care a fost datat, pe baza tipologiei litice, între 300.000 și 500.000 B.C. Forma sa este naturală, ca și inciziile, care separă „brațele” de tors, sau picioarele. Celelalte incizii au fost realizate artificial, prin percuție, cu scopul de a accentua asemănarea cu o antropomorfă. A fost acoperită cu ocru, ceea ce nu se poate spune despre artefactele din apropiere. S-a putut emite, astfel, ipoteza unei funcții simbolice, poate religioase (R. G. Bednarik, 2002). Aurignacianul Cele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
iarbă verde, ca o vacă în călduri. Impresarul nostru își încarcă ceva plăcere trupească în trup și hălăduie înduioșat prin sălbăticie. Când managerul nostru afon zice că trebuie să fie vorba de o bucată artistică, atunci e musai una de percuție, a reușit din nou să se aranjeze pe bune. Mărturisirile rucsacului despre hrana din ținutul de jos ne aduc lumina soarelui în casă. IMPRESARUL: Ăsta-i rucsacul fratelui meu, care a trebuit neapărat să se rătăcească pe înălțimea Schwab, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în apropierea artei prin natura sa, pentru că fiecare vrea să fie o cheltuială. Și azi e vorba de josul șteirmarchezului, de ce se toarnă la tejegheaua din natură, la tejgheaua propriu-zisă, haha. IMPRESARUL: Eu sunt sufletul muzicii care se concertează, și percuția stăpânește prietenia mea. MECENA: Desigur... totuși desigur. Geniul celor doi conducători ai noștri ne conduce în sus și în jos, și al nostru conduce totul sus și jos pe suprafața pământului și se bucură de realitatea zburătăcită. CÂNTĂREAȚA: Ăsta-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își usucă în chip ofensiv scârboasele tumori maligne extrase ca si cum ar fi excremente. (Impresarul sare în sus cu gura plină) COMPOZITORUL (îl imită preventiv): Uhu, uhu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din acel moment, idealul sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de Debussy față de valorile culturale extrem orientale. Astfel, Expoziția Universală de la Paris din 1889 îi va oferi revelația descoperirii muzicii de gamelan, cea care avea să-i marcheze în mod decisiv concepția componistică a întregii creații ulterioare. Rezonanțele complexe ale percuției javaneze, precum și abundența structurilor sale poliritmice vor deveni, din acel moment, idealul sonor pe care Debussy va încerca să l atingă prin intense investigații în sfera sonorităților sale pianistice. Influențat, astfel, de natura muzicii de gamelan ce se identifică prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj ale gamelanului. Debussy face apel la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plan tratarea liberă a unei forme de rondo-sonata, expresia materialului tematic principal (măsurile 1 - 8) se identifică cu sfera tonală de sol major. Figurația materialului tematic secund explorează cu insistență sonoritățile disonante ale secundei mari, sugerând rezonanțe de contrabas sau percuție, în care interpretarea adecvată a atacului très détaché (foarte detașat cvasi stacc.), asociată unei modalități de utilizare limitată a pedalei de rezonanță, cu marcarea exclusivă a timpului tare al măsurii, va adăuga un plus de ironie și umor imaginii proiectate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
2Ă • Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanța lor; (8Ă • Consider că am voință puternică și că sunt independent; (7Ă • Matematica și științele sunt materiile mele preferate în școală; (2Ă • Pot să Țin ritmul cu un instrument de percuție simplu atunci când se cantă un cântec; (5Ă • Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în jur; (3Ă • Ceilalți îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele vecine). Durerea toracică poate lipsi. De asemenea pot apar simptome generale determinate de etiologie. Astfel, pot fi prezente febra, astenia, scăderea ponderală, inapetența. La examenul fizic: matitatea cardiacă apare mărită la percuție, vârful inimii se palpează greu în aria matității, iar la auscultația cordului zgomotele cardiace pot fi diminuate. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon Pentru a apare modificări este necesară o acumulare de lichid pericardic mai mare de ~ 300 ml. Forma imaginii cardiace se
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
prejudicii medicinei. (D) Este ceva asemănător cu ceea ce Platon ar putea arăta că se petrece cu vederea, În procesul vizual al Întâlnirii unei raze a vederii noastre cu lumina soarelui, sau cu auzul, ca urmare a unui fenomen produs de percuția aerului 1. Platon nu voia să nege faptul că, dacă noi, oamenii, suntem Înzestrați cu vedere și auz, aceste Însușiri nu sunt efectul rațiunii șlogosț și al providenței șpronoiaț. 48. Pe scurt, așa cum spun, din tot ceea ce apare, după cum cred
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
compoziție date de profesor care să dezvolte capacitatea inventivă deci imaginația executantului. De exemplu o linie melodică de o anumită factură muzicală, poate fi temă pentru a traduce motric caracterul acestuia: dramatic, vesel sau eroic. De la simplul ritm de percuție al tobei până la complexa piesă orchestrală, executanții trebuie să fie sensibilizați și să se manifeste motric ca atare și să răspundă pe linia plasticității mișcării. Concretizând corelarea fiziologică, este necesar să subliniem că excitația musculară nu se produce izolat numai
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
regulă de intensitate redusă, are punct fix, este continuă și progresivă, exacerbată în inspir și cedează la analgezicele ușoare. Uneori poate fi prezentă dispneea de efort, în chistele hidatice gigante. Urticaria cu prurit apare foarte rar în chistul necomplicat. La percuție se poate constata matitatea lichidiană (mai ales în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
a lucrării de către solistul recomandat la clasă; dezvoltarea capacității de cercetare prin cunoașterea și utilizarea unor instrumente de cercetare; omogenizarea membrilor ansamblurilor camerale prin implementarea egalității de trăsătură de arcuș, de tehnică pianistică, de tehnică specifică instrumentelor de suflet și percuție; Competențe individuale Aceste competențe rezidă din chestionarul final completat de elevi. Vom prezenta selectiv răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul profesor Gunther Passin și cu două studente ale acestuia, Verena și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
interpretare („am lucrat foarte mult la nuanțe”); conștientizarea posibilităților oferite de calitatea, construcția instrumentului („acum îmi cunosc foarte bine instrumentul”); identificarea, asimilarea și implementarea în interpretare a unor indicații profesionale („punctul de contact al arcușului pe coardă”); 5. Teofana Lența, percuție: „Mi-am făcut o cu totul altă părere despre calitatea sunetului. Profesorul mi-a arătat noi metode de a face tremolo și de a privi piesele pe care le am pregătit. Mi s-a prezentat o nouă poziție de a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
avem deschis comentariului un discurs confabulatoriu dar care ne-ar putea salva pe noi În ontic. Dacă poema nu este decît viziunea schizoidă a unei fete atunci cel puțin suntem mîntuiți ca ontologie pentru că eroi fondatori care au suferit de percuțiile acestei boli noosomice au existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri mai mult encefalodistrofici decît somatogeni volitivi În a păstori netrebnicele
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
1967) - Idile și Guerrille op. 76 pentru pian la patru mâini (1998-1999). Pian la 4 mâini cu diferite combinații instrumentale sau vocale Benguerel, Xavier (n. 1931) Compozitor spaniol. - Astral pentru chitară, violoncel și, contrabas, pian la 4 mâini și 2 percuții (1979) Bois, Rob du (n. 1934) Pianist și compozitor autodidact olandez. - Deux series de rondeaux pian la 4 mâini și percuție ad libitum (1964) Britten, Benjamin (1913 -1976) Compozitor, dirijor și pianist englez - Gemini Variations - flaut, vioară și pian la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
vocale Benguerel, Xavier (n. 1931) Compozitor spaniol. - Astral pentru chitară, violoncel și, contrabas, pian la 4 mâini și 2 percuții (1979) Bois, Rob du (n. 1934) Pianist și compozitor autodidact olandez. - Deux series de rondeaux pian la 4 mâini și percuție ad libitum (1964) Britten, Benjamin (1913 -1976) Compozitor, dirijor și pianist englez - Gemini Variations - flaut, vioară și pian la 4 mîini Butting, Max (1887 -1971) Compozitor și dirijor german. - Hauskonzert bei Langners op. 65 pian la 4 mâini, flaut, vioară
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Peter (n. 1954) Coritrabasist și compozitor autodidact german. - Impetuosi IV op. 43 pentru sopran saxofon, trombon bas, 2 contrabași, 2 tamtams și pian la 4 mâini (1988) Flothuis, Marius (n. 1914) Muzicolog, dirijor și compozitor olandez - Adagio op. 7 - 7 percuții și pian la 4 mâini (1975) Lohse, Horst (n. 1943) Pianist și compozitor german de origine austriacă.. - Die Abenteuer des schones Mahan - pian la 4 mâini și 2 percuții (1979/80) Marcos, Tomas (n. 1942) Compozitor și critic muzical spaniol
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]