18,467 matches
-
dublului și, într-o formă sau alta (simbolic sau concret), preocupat de uciderea aproapelui. Existența umană este, la Irina Egli, precum curenții marini care acționează în direcții contrare: puterea și slăbiciunea, inocența și perversitatea, pasiunea și crima se leagănă, în permanență în același plan. Oamenii sunt lipsiți de sentimente, nu își pun întrebări legate de propria condiție, par niște ființe decerebrate care se mișcă și acționează mecanic, conduși de o forță din afara lor, ca niște somnambuli. Autoarea nu își judecă personajele
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
nu își pun întrebări legate de propria condiție, par niște ființe decerebrate care se mișcă și acționează mecanic, conduși de o forță din afara lor, ca niște somnambuli. Autoarea nu își judecă personajele, le privește din exterior, ca și cum ar avea în permanență o cameră de filmat pe umăr. În felul acesta păstrează intact misterul din sufletul fiecăruia. Melancolia lui Alexandru după plecarea Andei este excelent pusă în lumină de planul cinematografic al descrierii: "De când plecase Anda la munte, Alexandru mergea regulat la
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
ușurință, trecute între ghilimele. Imprecise, nesigure, private prin însăși natura lor de o arhitectură teoretică rezistentă, ele nu pot figura, în chip concludent, în sofisticata panoplie a unui critic literar. N-aș putea jura, totuși, că nu se află în permanență pe undeva pe-aproape, dosite grijuliu. Mai ales când vine vorba despre debuturi, despre ieșiri la rampă, despre tatonări centrate pe câte-un nume nou. Poate că altfel stau lucrurile cu calul de dar, însă, la cel dintâi roman roman
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
În sfîrșit acasă, după ce evitase În ultimul moment să cumpere de la un tînăr roland un tub de spray deodorant, la jumătate de preț. Pentru că, dintr-un simț al onoarei ușor exagerat, ea Își asuma integral consecințele propriilor acte. Preocupată În permanență de lucrurile cu adevărat importante, lua totul prea În serios; iar prea serios Înseamnă comic. Pe deasupra, mai avea și un Înalt simț al responsabilității, care-i provoca numeroase neplăceri. Sau, cum bine spunea Vic, era o femeie ridicolă. Odată cumpărase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dulce. Dar ținu să precizeze: — Numai puțin. Abia după aceea se gîndi ce s-ar Întîmpla dacă că vreun șobolan i-ar lua dispozitivul drept gîndac adevărat și l-ar Înghiți; clădirea era plină de șobolani. Că să controleze În permanență poziția asistentei, trebuia s-o determine să vorbească tot timpul. — Spune-mi, ce părere ai, secretara asta a colonelului... — Nu-mi inspiră deloc Încredere! se grăbi să-l anunțe asistenta. Nu știu de ce domnul colonel a preferat să-și angajeze
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
chiar așa se și Întîmpla. De această dată, nu numai că nu Încercă să afle nimic, dar se strădui din răsputeri ca el să nu-și dea seama cît era de Îngrijorată. Făcea eforturi eroice pentru a-i arăta În permanență cît e de relaxată și bine dispusă. El Îi ascundea ceva, partea Întunecată a vieții lui, dar acum Christina știa că nu o minte - tocmai fiindcă nu dorea să afle ceea ce el nu dorea să-i spună - și că În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
face să Înțeleagă ceva. Trebuia să știi cum s-o iei. De aceea, Christina socoti potrivit să-i vorbească mai Întîi despre responsabilitatea deosebită a femeilor față de viitorul omenirii. Este cunoscut că, de-a lungul istoriei, femeile au fost În permanență exploatate, marginalizate, nu de puține ori brutalizate și umilite de bărbați. Mai grav e că au fost manipulate În așa fel Încît să-și accepte situația de inferioritate ca naturală. O situație intolerabilă și care nu mai poate continua. De
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimănui despre asta, temîndu-se că ar fi socotită anacronică și reacționară. Deși, la drept vorbind, i-ar fi plăcut să scrie și ea cîte o poezie, măcar din cînd În cînd, În timpul liber. Numai că era prea ocupată, sacrificîndu-se În permanență pentru cîte ceva; pentru fericirea lui Kiki, pentru ca lui Vic să nu i se Întîmple nimic rău, pentru menținerea unei atitudini optimiste În cadrul Cercului Ascultătorilor Fideli - și pentru atîtea altele. Acum, bunăoară, trebuia să se ocupe de căsătoria lui Como
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de la natură cu un fel de naivitate generoasă, care Îl condusese În cele din urmă spre un sfîrșit lamentabil și, În fond, nemeritat. În schimb, doctorul Hemming părea el Însuși atins de un sindrom nevrotic, datorită căruia se agita În permanență, gesticula inutil și mai ales dezordonat, fiindcă avea mîinile prea lungi sau prea subțiri. Era un tip mai degrabă blond decît chipeș. Capul mic și țuguiat, cu o frizură scurtă, făcea ca fața Îngustă să pară și mai Îngustă, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
există vreun lucru din toată mizeria asta despre care se poate discuta în perfectă cunoștință de cauză, atunci acela este încrederea domnului Președinte, zice Gulie. Avea el așa un nimb de lumină în jurul lui și niște îngerași îl păzeau în permanență fîlfîind din aripioare deasupra creștetului alesului, îi putea vedea oricine cu ochiul liber. Vorba lui Dendé, vă respect pe voi, pentru că luptăm pentru o cauză comună, dar mai mult mă respect pe mine însumi, așa că n-am să mă las
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
copiase toate hărțile pe un caiet de desen și-i Învățase toate denumirile Înscrise pe ele. Prima pereche de pantaloni lungi i-a fost cumpărată din atelierul de croitorie al domnului Stavarache, un bătrânel surd, dar vioi care ținea În permanență Între dinți, un fir de ață albă pentru Însăilat. S-a privit atunci În oglinda afumată și pătată de vechime și s-a văzut dintr-odată un om important, un mic dictator care poate manevra după ambițiile lui , supușii. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
toate fixate cu cauciucuri și anvelope de mașină uzate, ca vântul, În năvala lui neiertătoare, să nu le arunce Încotro vrea el. O gălăgie de nedescris, un amestec de cuvinte răstite, țipete, văicăreli, Înjurături, plânsete, strigăte se fac auzite În permanență, acoperind până și șuieratul puternic al trenurilor. Se decupează cu claritate un fond sonor, ca o muzică dodecafonică, interpretată de coardele vocale ale unor ființe de pe altă planetă. Noi brazde de gunoaie Își etalează semeț Înflorirea, și, mai lipsește foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
chiar dacă s-a spart și s-a umplut de cracliuri ca un geam lovit de o pietricică.. Bătrânul zace Întins pe spate, Învelit cu grijă de Antoniu, cu pătura. Are frisoane, deși două sticle cu apă caldă sunt lipite În permanență de picioarele lui. Este slăbit și nu-și mai poate mișca nici măcar capul. Urinează Într-o ploscă improvizată dintr-un bidon de apă minerală, pe care Antoniu l-a tăiat dându-i forma unui făraș.I-au rămas intacte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-și explică de ce, vroia să-l mântuie pe Kawabata, cu această istorie care nu avea nici o legătură cu moartea lui. Povestea căpătase dimensiunile unei izbăviri, și bătrânul adormise ostenit de suferință, ferecând-o prin moarte, pentru totdeauna. Antoniu are În permanență o senzație emoțională de sufocare. A deschis ușa prin care aerul a năvălit aducând cu sine un miros de cocleală și, și-a dat seama că bătrânul nu mai respiră. A aprins o lumânare, și a șoptit un ,,Tatăl Nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a făcut să plâng, ceea ce l-a enervat și mai tare. Apoi a dispărut în puterea nopții și nu s-a întors mult timp. Și Honor Klein s-a instalat din nou în casă, parcă e prezentă peste tot în permanență, ca un nor negru. Sunt de-a dreptul speriată, Martin. Rosti ultimele cuvinte cu un fel de scâncet, se așeză pe patul de campanie și-și scoase batista. Hai, adună-te, cred că totul este doar în imaginația ta, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
lui John Lindsay! Așa mi se părea că stau lucrurile la o oră după ce părăsisem Atena. Tel Aviv, Jaffa, Ierusalin, Beer-She’va, Marea Moartă, Sedom, ’Ein Gedi, apoi către nord, spre Cezareea, Haifa, Akko, Tiberias, Safed, Galileea superioară... Și, în permanență, totul pare mai curând vis decât realitate. Nu că aș fi căutat cu orice preț senzații tari. Mă săturasem de improbabilul de care avusesem parte alături de însoțitoarea mea din Grecia și Roma. Nu: pentru a da un sens impulsului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să se alăture unei comunități de tineri israelieni născuți și crescuți aici, care curățau de bolovanii de tuf vulcanic o colonie implantată în ținutul sterp, muntos, de la granița cu Siria. Munca era dură, condițiile de trai erau primitive și în permanență exista primejdia de a se trezi cu sirieni infiltrați în timpul nopții în tabără, cu grenade de mână și mine de teren. Iar ei îi plăceau toate astea. O fată admirabilă și vitează! Da, un Dovlecel evreiesc! Mi se mai dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lire de căciulă. Ea bătu din palme entuziasmată. — Nu vei Îndrăzni să le spui motivul. El Îi zâmbi. Le voi spune că bem În sănătatea iubitei mele. Mult timp rămaseră tăcuți, adăstând asupra cuvântului și sugestiei sale de confort și permanență, aproape de respectabilitate. Apoi ea clătină din cap: — E prea frumos ca să fie adevărat. Dar expresia ei de neîncredere se pierdu În șuierul aburului și scrâșnetul roților ce se puseră În mișcare. În timp ce cuplajele dintre vagoane se Întinseră și semnalul, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Face totul ca să ne distragă. Face totul ca să ne absoarbă pe de-a-ntregul. Face totul ca să se aleagă praful de imaginația noastră. Până ce devine la fel de folositoare ca apendicele. Face tot ce-i stă în puteri ca să ne ocupe atenția în permanență. Și asta e mai rău decât să fii supravegheat. Lumea exterioară ne umple până la refuz, așa că nimeni nu mai are de ce să-și facă griji pentru ceea ce e în mintea noastră. Imaginația tuturor este atrofiată, așa că nimeni nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
aproape încordate, așa cum stă pe pat seara cînd citește și-l simte pe Radu apropiindu-se, știind că mîna lui, pornită într-un gest de atingere, se va plimba în sus, dezgolind totul, cu calm, aproape cu migală, trădînd în permanență dorința. Surîde fericită gîndului că peste cîteva ore, ajungînd acasă, va fi întîmpinată cu vaza împodobită de flori, masa pregătită și un pahar cu vin bun... Ori, poate, mai întîi, un pahar de coniac... "Ce-nseamnă un oraș mare, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe bătrîn venind de la secerat cu cîte un snop de grîu în spate, să-l arunce în ogradă, să aibă găinile ce ciuguli. S-a topit repede bătrînul, ajungînd un moșneag gîrbov, cu mîini greoaie pe lîngă corp, legănîndu-și în permanență capul, cînd înainte, cînd înapoi, cînd într-o parte și-n alta, oprindu-se numai atunci cînd e deja îmbătat și vrea să iasă în fața bufetului. Peste imaginea lui, suprapusă, înfățișarea lui Theodor Săteanu, amețit de whisky, plin de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
poți atinge brațele puse unui peste altul, a lăsat urme adînci pe chipurile tuturor. De pe la șapte, șapte și ceva, cînd geamurile au început să se lumineze, pasagerii întorc mereu privirea spre ușă la fiecare sunet mai puternic, ori ciulesc în permanență urechile, doar-doar vor prinde zgomot de motor. Dorin s-a ridicat de lîngă sobă, unde a dormit pînă spre ziuă cu fundul pe un lemn, care i-a fost luat pe la cinci și aruncat în foc, a ieșit și stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vîntul îi aruncă în toate direcțiile, măturînd văzduhul cu crengile lor. Un autobuz de transport local înaintează anevoie prin pîrtia deschisă de lama tractorului, iar în urma lui, salvarea claxonează nervos, vrînd să-l depășească. "Foame, frig... gîndește Mihai, răsunîndu-i în permanență vorbele lui Negrea despre situația în care se află Lazăr. Și nu-i numai el... Aura, abia ieșită din spital; prietena lui Vlad, o adolescentă... Vreo cincizeci de oameni, acolo, în viscol... Aici actorii care se simt frustrați de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
temea că trupul lui ar putea să-i creeze unele probleme. Așa că, la rândul ei, apelă încă o dată la berea Lamot. 7 Berea Lamot Există un anumit gen de magazine de băuturi alcoolice, care, deși curate ca lacrima, sunt în permanență pline de colaci de fum de țigară, uscați și rigizi ca rahatul vechi de câine. În astfel de locuri, proprietarul poate fi găsit întotdeauna în spatele casei de marcat, drept ca un băț de steag, cu un chiștoc fumegând în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
țară ca zonă peisagistică de stat, categoria AAAAA. Changbai sunt cei mai cunoscuți munți din nord-estul Chinei, o zonă turistică spectaculoasă, considerată leagănul naționalității manciuriene, iar cea coreeană îi numește munții săi sacri. Changbai în limba chineză înseamnă "albi în permanență", nume sugestiv ținând cont că principalele lor piscuri sunt acoperite de piatră ponce și zăpadă. Acești munți sunt de fapt vulcani în stare latentă, din secolul al XVI-lea și până în prezent fiind consemnate trei erupții puternice. Acum, zona arată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]