241,339 matches
-
este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul, ca Mire, ia în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa incoruptibilitate”. Von Balthasar comentează, în Présence et Pensée, pe marginea acestui remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale bizantine realizate de români - comunicare la Simpozionul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
receptivă față de propunerea pe care am înaintat-o de a începe mult doritul și așteptatul catalog al manuscriselor cuprinzând muzica de cult și acțiunea s-a finalizat cu cele două volume rezultate în urma unui grant susținut material de CNCSIS, titlul permițând deschiderea spre notația kriuki, kieveană și guidonică<footnote Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. I și II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote>. Din nefericire, criza a afectat puternic finanțarea cercetării românești
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
guidonică<footnote Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. I și II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote>. Din nefericire, criza a afectat puternic finanțarea cercetării românești și așteptăm deblocarea financiară care să permită continuarea celor două volume ce ar urma să cuprindă încă pe atâtea documente din Moldova și apoi extinderea cercetării și catalogării asemănătoare din Muntenia, Oltenia și Dobrogea - și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
-mi descarc și eu conștiința față de mata: acum vreo 2 luni mi s-a cerut muzică românească peste ocean și cum am la mine lada cu manuscrise a Maestrului, știam că păstrează Oratoriul D-tale între manuscrisele sale. Mi-am permis să dau o copie după el odată cu alte bucăți ale Maestrului, fiindcă mi se cerea ceva caracteristic românesc. Nu știu dacă am aprobarea D-tale, dar am facut-o din dragoste pentru D-ta și pentru opera această plină de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii, potrivit unui plan al harului, tocmai prin acest Trup compus din pâine Și vin Și se contopește cu trupul credincioșilor, pentru ca această unire cu Trupul cel nemuritor să permită omului să participe Și el la nestricăciune”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B; PSB, vol. 30, p. 340-341. footnote>. Îndumnezeirea continuă În cei care participă la trupul slăvit al lui Hristos și-și ridică ochii
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Prin Sfânta Euharistie, trupurile noastre participă la neputreziciune prin unirea cu trupul lui Hristos, pentru că numai În acest mod poate fi transmisă altora slava nemuririi, care aparține de drept doar lui Hristos<footnote Ibidem, col. 97. footnote>. Sfânta Euharistie le permite bunilor credincioși să participe la efectul Îndumnezeitor al Întrupării, al Jertfei și al Învierii Domnului. Norman Russell, Într-una din lucrările sale<footnote The Doctrine of Deification ..., p. 300. footnote>, menționează un lucru de-a dreptul insolit poate pentru destui
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cadrelor, descrierea unor diagonale de interes prin mișcarea brațelor, sublinierea momentelor de maximă intensitate prin contorsionarea trupurilor ori prin deosebita putere a vociifiindcă În lipsa lor spectacolul nu ni s-ar mai revela ca un Întreg. Simbolurile răspândite pe parcursul scenelor le permit celor din sală accesul În lumile unor civilizații fascinante, ce reușesc, prin muzică și dans, să creeze ritualuri de o frumusețe sălbatică, pură, atât de diferită de cea pe care o cunoaștem În epoca actuală. De aceea Rameau alege să
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
o retrospectivă a literaturii științifice, a se vedea William Leslie Barnard, St. Justin Martyr: The First and Second Apologies, Translated with introduction and notes, Ancient Christian Writer Series, nr. 56, NJ: Paulist Press, New York/Mahwah, 1997, p. 196-200. footnote>. Aceasta permite celor care „au trăit împreună cu Logosul”, sau „potrivit Cuvântului”, cum ar fi Socrate, Heraclit<footnote Ibidem, p. 109. footnote>, Musonius<footnote Apologia a II-a, 8, în vol. Apologeți de limbă greacă ..., p. 109. footnote>, să fie considerați creștini, „chiar dacă
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nemurire. Aceasta îi aparține numai lui Dumnezeu; noi putem participa la ea numai dacă Dumnezeu se unește mai întâi cu omul prin Întruparea Logosului. Ființele umane individuale pot apoi să se unească și cu Hristos prin înfierea filială, care le permite să participe la atributele divine ale nestricăciunii și nemuririi. Ca roadă a Întrupării, creștinii au acces la o demnitate divină pe care ereticii nu reușesc să o obțină: ultimii sunt dumnezei și fii ai Celui Preaînalt, dar mor precum oamenii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Celui care le-a creat. Fiind inferiori lui Dumnezeu, nu l-am fi suportat pe Hristos dacă ar fi venit la noi înconjurat în slava Sa nemuritoare. Prin urmare, Acesta s-a ajustat la starea noastră infantilă pentru a ne permite să creștem și să ne maturizăm până vom atinge stadiul în care suntem capabili să acceptăm darul existenței eterne de la Dumnezeu. Oamenii care se plâng de slăbiciunea prezentă a naturii umane sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
efect asupra întregii posterități, nu atât prin condamnarea sa, cât prin furnizarea unui nou context pentru maturizarea sa, prin educație și pregătire. De fapt, căderea se întoarce în avantajul umanității. În afara introducerii morții ca limitare a efectelor păcatului, ea ne permite să obținem o mai profundă înțelegere a binelui prin experiența contrariului, învățându-ne astfel și care sunt limitele naturii noastre și, prin aceasta, care este „adevăratul sens al lucrurilor existente”<footnote Contre les heresies, 5.2.3, în col. Sources
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
putut fi adoptat „dacă Fiul nu ne-ar fi dat comuniunea cu El și dacă Cuvântul nu ne-ar fi făcut să comunicăm cu El făcându-se trup”. Apoi, vorbește și de accesul la viața divină pe care Hristos îl permite credincioșilor, El fiind „Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni” (1 Tim. 2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește pe oameni să-L primească<footnote A se vedea Contra ereziilor, 3.18.7; 3.20.2; 4
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu primirea și purtarea lui Dumnezeu<footnote Contre les heresies, 5.8.1, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 93. footnote>. Duhul este „arvuna paulină a moștenirii noastre” (Efes. 1, 14). Duhul transpune în practică înfierea noastră ca fii permițându-ne să strigăm „Avva, Părinte!”. Înghite mortalitatea în nemurire, pentru că „sângele și carnea nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (1 Cor. 15, 50) decât dacă sunt unite cu sufletul și Duhul. Contrar gnosticilor, Sfântul Irineu insistă că trupul, ca parte
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
alcătuit Scriptura pentru toate bisericile, În același timp fiind respinse alte texte, deși se recomandau drept apostolice, este rodul deschiderii Între biserici. La fel trebuia să se Întâmple În alte contexte cu Învățătura creștină; era necesară confruntarea reciprocă, iar deschiderea permitea dezvoltarea doctrinară a bisericilor. Aceasta și pentru că bisericile erau fiecare În parte mândre de propriile tradiții și propriul fundament. Reședințele Întemeiate de apostoli jucau un rol de frunte În acest proces. Un criteriu simplu pentru demonstrarea continuității de la origini era
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
contra sufletelor lor, și nedreptatea se minte pe ea însăși, fie corupând și stricând natura sa, pe care Tu ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi continuat chiar și noaptea, dacă nu am fi obosit. Dar, odată ce îl vedeam îndreptându-se spre pat și torcând încetișor, înțelegeam că ziua aceea s-a încheiat. În prima zi, nu i-am permis să o zbughească afară. Nici acum nu sunt sigură, dar îmi imaginez că mi-era frică să pierd prietenia lui și, mai presus de orice, să uit prima și cea mai importantă lecție pe care mi-a dat-o: să
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
amiaza) de orchestră pentru „Rigoletto”; pentru care, de altfel voi avea 7 repetiții, deși, după cum îți poți imagina lesne, orchestra ți-l cântă și în somn! Iată cum se lucrează la Scala! Frumos însă este, că nu există să-și permită vreun orchestrant a declara că sunt prea multe repetiții, precum n’a auzit până acum nici o ureche omenească vreun orchestrant să se plângă de prea mult lucru! Din contra - un lucru aproape de necrezut! - orchestra face de multe ori scandal la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
reverență respectuoasă, recunoscând geniul înaintașului său. Asupra acestor momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile teatrului muzical universal în care se află cei doi compozitori. Această privire sintetică, din perspectiva decelată a timpului și a istoriei, permite o clară evidență a potențialelor sau certelor influențe la care au fost supuși cei doi compozitori italieni. Pentru istoria teatrului liric, perioada cuprinsă între cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral Falstaff-ul său - totodată viața sa - cu o extraordinară fugă în Do major la 10 voci. Madama Butterfly își permite doar un scurt fugatto în do minor - și derularea și deznodamantul poveștilor sunt diferite. Cuvintele lui Verdi/Falstaff însă - Tutto nel mondo e burla/ Totul în lume este nebunie - se pot aplica perfect teatrului jucat în jurul nefericitei Cio-Cio-San. Influența verdiană
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
știam e că nu-l mai aveam. Am încercat să mă așez mai comod în pat, însă stăteam ca pe spini. Camera era prea plină de amintirea unor sentimente care trebuie să rămână exact ceea ce suntamintiri. Nu puteam să-mi permit să alunec din nou în vremurile acelea în care mintea îmi plutea pe ape tulburi, stăpânite de sentimentul acela, cam înșelător - dragostea. De la început mi-am promis că n-o să fac greșeala să mă îndrăgostesc. Prea multe povești auzite. Încă
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l plătească pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare interesată de aceasta. Pe sub acea înfățișare tributar-muzicală autorul poate că dorește să ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
clipirea unui singur moment, a cărui redare tehnică devine de această dată posibilă. Așadar, cu ajutorul timpului instrumental OS poate fi reluată/dată ori de câte ori, exclusiv formal, sub aspectul marginii sale grilate. Ca spațialitate temporală, locul TA este un tot-aici unidimensional, permițând o dispunere unilineară, de continuitate a OS. Ca direcționalitate, aceluiași timp i se relevă aspectul fizic, de regularitate, corespondent staticismului sau monotoniei laturii metrice alipite OS. Pe plan formal, chiar și la nivelul cel mai simplu (elementar), timpul metric instituie
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în loc să se deplaseze la suprafața mărului, o ia pe scurtătură, deplasându-se prin măr. Teoria generală a relativității prezice faptul că dacă există găuri de vierme traversabile - ca tuburi în spațiu-timp legând două regiuni îndepărtate ale universului -, ele ar putea permite călătoria în timp. Aceasta ar fi realizată prin accelerarea unui capăt al găurii de vierme la o viteză foarte mare față de celălalt capăt și a-l aduce înapoi ceva mai târziu. Astfel, orice intră prin capătul accelerat al găurii de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]