2,985 matches
-
în multe alte romane, are loc în absența unui narator personalizat: purtătorul conștiinței funcționează el însuși ca personaj-reflector în ale cărui gînduri, percepții și sentimente cititorul pare să aibă o viziune directă. Imediat ce marca "se gîndi el" a unui narator personalizat se lasă așteptată, conținutul gîndurilor poate fi formulat atît la persoana întîi, cît și la persoana a treia. Persoana întîi corespunde reprezentării unei afirmații rostite în vorbire directă, iar persoana a treia corespunde vorbirii indirecte. Diferența dintre citatele la persoana
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a treia pare să fie folosită de la început pînă la sfîrșit într-o formă nemarcată, ceea ce este specific, într-un fel, fragmentelor de prezentare a conștiinței. Această formulă produce o tensiune foarte stranie între prezența unui narator la persoana întîi personalizat și situația narativă personală cu referința sa la persoana a treia, care este una și aceeași persoană cu "eul" narativ al segmentelor la persoana întîi. Acest tip de alternanță se manifestă încă de timpuriu în roman. Inițial un fel de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să se distanțeze în mod deliberat de normele care guvernează utilizarea elementului narativ "persoană". "Distanțarea" trebuie înțeleasă aici în sensul originar pe care Șklovski l-a dat acestui concept atunci cînd l-a lansat 255. O narațiune cu un narator personalizat folosește în mod tradițional fie referința la persoana întîi, fie referința la persoana a treia pe parcursul unei povești. Aici așteptările cititorului, bazate în primul rînd pe experiența cu textele narative convenționale, rămîn în mod evident nesatisfăcute. O astfel de distanțare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
intenția de a povesti fără a inventa o poveste, este revelată sub forma unei imposibilități, inclusiv în sens naratologic. Semnificația structurală a opoziției dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia în conjuncție cu prezența unui narator personalizat trebuie, prin urmare, să fie luată în considerare în orice prezentare sistematică a formelor narative. Faptul că Booth ignoră această opoziție cu justificarea că este "cea mai supralicitată distincție" din naratologie se dovedește a fi o greșeală. Problemele naratologiei care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fel, se poate spune că toți naratorii la persoana întîi sînt subiectivi prin definiție și prin urmare mai mult sau mai puțin necreditabili ca naratori. Este adevărat că veridicitatea unui narator auctorial, cîtă vreme el se manifestă ca un narator personalizat, nu este cu totul ferită de suspiciune. De regulă, el poate oricum pretinde credibilitate, atît timp cît cititorul nu primește o indicație explicită că scepticismul este adecvat. În acest caz, problema credibilității este strîns legată de calitățile caracteristice naratorului sînt
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
folosește acest model pentru analiza situației narative din Tristan, pe care concluziile sale s-au bazat la început. El încearcă să definească particularitatea acestei povestiri ca pe o deviație de la cele două modele, situația narativă scrisă și orală a naratorului personalizat. La începutul povestirii Tristan predomină o situație narativă care este caracterizată de o tendință spre reflectorizarea personajului-narator. Naratorul auctorial apare mai întîi ca un mediu personal, un pacient imaginar din sanatoriul "Einfried", dar ulterior vorbește din nou din rolul naratorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu o situație narativă auctorială pronunțată, iar relatarea auctorială devine vizibilă într-o altă narațiune personală. În sfîrșit, perspectiva auctorială și cea personală se combină de asemenea în stilul indirect liber. 7.1.1. Retragerea naratorului auctorial Consecințele retragerii naratorului personalizat din roman și din povestirea scurtă începînd de la finele secolului al XIX-lea au preocupat teoria narativă mai mult decît oricare alt fenomen 431. Această tendință este principalul punct de plecare al tuturor încercărilor de a ideologiza formele narative, așa cum
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Această tendință este principalul punct de plecare al tuturor încercărilor de a ideologiza formele narative, așa cum a arătat Booth în Retorica romanului 432. În ceea ce privește continuum-ul de forme ale cercului tipologic, două fenomene rezultă direct din retragerea graduală a naratorului personalizat. Pe de o parte, apar o reducere a părții narative și o creștere a părții dialogate ale textului narativ; pe de altă parte, există o înlocuire a relatării auctoriale a evenimentelor lumii exterioare prin prezentarea personală a evenimentelor lumii interioare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
numai pînă la o anumită distanță, de spațiul personajelor, pentru că personalitatea este o trăsătură tipic umană pe care naratorul și personajele o au în comun. Acesta este un motiv pentru care situația narativă auctorială, care include mereu prezența unui narator personalizat, trebuie situată la o distanță adecvată de polul non-identității din cercul tipologic. În cele mai multe cazuri, retragerea naratorului și predominanța dialogului au, de asemenea, ca rezultat o limitare și o selecție a obiectelor lumii exterioare incluse în textul narativ. Hemingway a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
133-134, 300 narațiune la persoana a treia, 88, 132, 145, 182 nepersonalizat, 88, 94, 136, 214 olimpian, 152, 199, 237, 300 omniscient, 36, 41, 43, 49, 90, 146, 152, 181, 199, 201, 237, 239, 300, 305 părtinire, 205 personal, 25 personalizat, 32, 38, 41-47, 55, 88, 94-95, 144-145, 149, 170, 173-174, 198, 231, 280 punct de vedere, 50 retragere, 116, 179, 277-280, 307, 309, 328; v. și personalizare narațiune colorată, 284 narațiune de tip relatare, 87, 117, 221, 319 narațiune la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Rhetoric of Fiction (trad. rom. Retorica romanului), Chicago, 1961, 73 ș.u. 48 K. Hamburger, Logik, 73. 49 Hamburger însăși abordează această explicație în eseul său intitulat "Noch einmal: Vom Erzählen", Euphorion 59 (1965), 70, atunci cînd leagă conceptul "narator personalizat" de "baza stilistică a cercetării din teoria limbajului", iar conceptul "funcție narativă" de "baza ei structurală". 50 Vezi Booth, The Rhetoric, 44. 51 Hamburger, Logik, 113 ș.u. 52 Vezi Hamburger, Logik, 1957, 72-114 și Logik, reedit. 1968, 11-154. 53
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lui Lessing. Vezi Text als Handlung. Perspektiven einer systematischen Literaturwissenschaft, 20 ș.u. Trebuie remarcat faptul că cele două perechi de concepte "sistematic-narativ" și "rezumat-narațiune" nu sînt identice, deși au în comun opoziția "timp". În fiecare narațiune cu un personaj-narator personalizat există întotdeauna pasaje sistematice, pe lîngă cele narative. Diegesis și narratio în sensul retoricii clasice coexistă întotdeauna într-o poveste spusă de un narator personalizat. 80 Vezi Doris Lessing, The Golden Notebook, New York, 1972, 76 ș.u. 81 Ibid., 308
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu sînt identice, deși au în comun opoziția "timp". În fiecare narațiune cu un personaj-narator personalizat există întotdeauna pasaje sistematice, pe lîngă cele narative. Diegesis și narratio în sensul retoricii clasice coexistă întotdeauna într-o poveste spusă de un narator personalizat. 80 Vezi Doris Lessing, The Golden Notebook, New York, 1972, 76 ș.u. 81 Ibid., 308. 82 David Lodge, The Novelist at the Crossroads and Other Essays on Fiction and Criticism, Londra, 1971, 28. 83 A. H. Lass, A Student's
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nici în planul teologiei, nici în acela al comportamentului religios". În primul rînd, ni se explică, el ar relua monoteismul iudaic. În al doilea, n-ar fi făcut decît să prelungească mișcarea de interiorizare inaugurată de psalmi și de devoțiunea personalizată, care crea deja în epocă o intimitate a vieții spirituale, mai apropiată de o etică decît de un ritual. De la Exil, poporul evreu încetînd să existe ca atare, religia sa se individualizase. Iisus a profitat (într-un fel) de această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nostru și mai apoi ca salvatorul nostru. O problemă veche: tu îl slujești pe Dumnezeu cu toată ființa ta, sau îl pui pe Dumnezeu în slujba ta ca să-ți păstrezi identitatea? Aici nu există o cartă fundamentală, ci un troc personalizat. Există rugăciuni pentru Israel la sfîrșitul ceremoniilor iudaice, deopotrivă religioase și naționale. Ne rugăm pentru Biserică, și nu pentru Cetatea Vaticanului la sfîrșitul slujbei. E adevărat că existența acesteia din urmă este mai puțin amenințată. S-a sfîrșit deci scandalul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de izolarea spațială. Astăzi, cel mai bine te ascunzi în locurile aglomerate. Societățile secrete sunt o soluție pentru a scăpa de pericolul pierderii identității. Ar fi o autonomie față de invadarea intimității, față de impersonalitate și eterogenitate. Individul, cu cât devine mai "personalizat" în raport cu societatea secretă, cu atât devine mai "depersonalizat" în ordinea socială mai largă. Societatea secretă are un motiv aristocratic: permite separarea față de acele calități care identifică pe oricine și deci pe nimeni, fiind atât un mijloc de incluziune, cât și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
artefact mecanic. În gemeinschaft practicile, credințele și instituțiile sociale se afirmă prin ele însele, nu sunt alese sau construite conform unui plan preconceput, sunt valoroase prin ele însele și nu raportat la cine știe ce finalități exterioare. În gemeinschaft rela(iile sunt personalizate, iar în gesellschaft sunt impersonale. Un alt mod de a prezenta dihotomia gesellschaft / gemeinschaft este acela între tendințele centralizatoare respectiv cele de descentralizare. Gemeinschaft și gesellschaft nu pot fi privite doar ca succedându-se în istorie una aparținând trecutului, iar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În stare să se exprime. Crearea de cunoaștere nu se decretează, chiar dacă, odată condițiile Întrunite și practicile instalate, ea se poate traduce sub forma unui slogan. Socializarea corespunde unei faze În care tacitul se degajă din Învelișul său invizibil și personalizat. E bine să se menajeze partea sa de umbră și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară, formalizată, transmisibilă, dacă și numai dacă sunt respectate și favorizate condițiile mutației sale. Această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se situează An-no-chi, sumbru și incarnat În individ, În propria abilitate. Mei-no-chi reprezintă cunoștința explicită, clar formulată cu ajutorul limbajului, fie prin cuvinte, litere, figuri sau valori numerice ca date, fie prin informații elaborate. În sfârșit, An-no-chi este cunoștința implicită și personalizată, ce nu poate fi exprimată În același mod, Întrucât se cuibărește Înăuntrul individului, În subiectivitatea sa, În abilitatea sa operațională și chiar comportamentală. Moku-no-chi reprezintă cunoștința localizată În ba-ul grupului sau al Întreprinderii. Ea este cea care Întemeiază și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dar mai ales a modurilor de organizare și relaționare. Dihotomiei noi/ei tinde să i se substituie conceptul de noi cuprinzător și dinamic, format din interacțiuni constante, din predări și Învățări reciproce. Soluțiile generale și uniforme cedează locul unor formule personalizate, coproduse Într-un joc relațional creativ și adaptativ. Nu se mai distribuie un produs, un serviciu sau o Învățătură. Astăzi, ele trebuie să fie solicitate de o necesitate colectivă (intersubiectivitate), tot ce rămâne de făcut fiind să se contribuie la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dezvoltându-și propriile sale forțe de Învățare. Este ceea ce obligă profesorul să privească transmiterea științei din perspectiva apropierii științei de ființa reală, dar și din perspectiva ridicării acesteia la nivelul proceselor mintale superioare, acordând atenție unei aplicări diferențiate a metodologiei, personalizate, pe cât posibil, acesteia. c) Extensia metodologiei centrate pe grup: metodele interactivetc "c) Extensia metodologiei centrate pe grup\: metodele interactive" Preocupări În vederea dezvoltării unor forme grupate de activitate se fac simțite Încă de la Începutul secolului trecut. Este adevărat, au fost Încercări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
covârșitoare; el face parte integrantă din „ziua de lucru” a elevului/studentului, fie că aceasta se consumă În timpul destinat Învățării În incinta școlii, fie acasă. Este o modalitate de Învățare dintre cele mai apreciate, mai utile, mereu În actualitate și personalizată, căci fiecare are coeficientul său de asimilare și stilul propriu de muncă intelectuală independentă. Această metodă devine indispensabilă În pregătirea lecțiilor, lucrărilor scrise, proiectelor, examenelor, concursurilor; În activitățile de perfecționare, de specializare; În satisfacerea cerințelor proprii de cultivare ori de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prezentare și viziunea dezvoltării afacerii. Succesul din Banat și imaginea actuală sunt elementele inițiale pentru extinderea distribuției în zonele limitrofe. Vom căuta acei consumatori preocupați de conservarea naturii și vom încerca să răspundem cu soluții inovatoare imperativelor ecologiste. O asistență personalizată va fi acordată marilor consumatori industriali ce-și ecologizează procesele. Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Cum ați scrie misiunea dumneavoastră personală legată de perioada studiilor universitare? Care sunt valorile ce vi se par
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care livrează produsele sale distribuitorului final de tip farmacie. Se monitorizează prețurile produselor similare ale concurenților pentru a se menține o diferență care să concretizeze o strategie de cost redus. Nu sunt neglijate nici farmaciile independente cu care există aranjamente personalizate. Însă toate acestea sunt focalizate pe controlul și uniformizarea prețurilor, conform coordonatelor strategice alese. 5. Studiul legăturilor generatoare de valoare relevă ca legături critice: a) în plan intern: • relația personal-CD; • relația personal-management; • relația personal-marketing; b) în plan extern: • relația cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
interes particular în diferite contexte. Dintre aceste contexte, cel al țărilor est-europene aflate în tranziție spre o economie de piață este cel mai interesant pentru România. În acest context, în prim-planul unei analize a stakeholder-ilor apar sindicatele și statul, personalizat atât prin guvern, cât și printr-o serie de organizații publice, cum ar fi ministerele sau organizațiile de reglementare ori administrație. Sindicatele reprezintă o entitate de concentrare a intereselor salariaților, care prin acest proces reușesc să obțină o creștere a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]