819 matches
-
toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele din Ostașii noștri: o retorică mai obosită, bazată aproape În exclusivitate pe antiteză și personificare. Simbolurile sînt, acum, de natură strict geologică. Carpatul Înfruntă (de data aceasta În cadrul unui dialog) pe vecinul său Balcanul, așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul) este trufaș, fanatic, „muncit de aspră ură”, ademenit de visuri nebune, simbol, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt descrierile în proza. Esențial în studierea unui text liric este respectarea anumitor cerințe didactice: citirea model a poeziei/textului liric ce ușurează înțelegerea ulterioară de către elevul cu dificultăți de învățare a unor imagini accesibile puterii lui de înțelegere (comparații, personificări); analiza semnificației imaginilor artistice și a procedeelor folosite de autor (și în acest moment se poate utiliza suportul imagistic album, ilustrații, diafilm). Că activitate în completare/relaxare, elevii pot fi puși să coloreze, deseneze, să perceapă auditiv și vizual imaginile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
hrușciovist. Prima, cea intrasistemică, este fundamentată pe "examinarea obiectivelor declarate și nedeclarate" pe care Moscova le avea în acea perioadă în spațiul est-european. Perspectiva este lipsită de fertilitate analitică, deoarece, punând problema în acești termeni, "concluzia că Hrușciov a fost personificarea eșecului este pur și simplu inevitabilă". O alternativă mult mai promițătoare este reprezentată de către abordarea intersistemică, care are în vedere "impactul produs de rolul lui Hrușciov asupra evoluției vieții sociale și politice a Europei de Est". Această direcție de cercetare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bunuri nu exprimă alte interese în afara intereselor soților privite în cadrul căsătoriei. Dacă natura juridică a comunității de bunuri este explicată prin noțiunea de persoană juridică, în mod necesar, comunitatea trebuie privită fie ca o asociație de persoane, fie ca o personificare a avutului comun al soților 19. Dacă comunitatea de bunuri ar fi privită ca o asociație de persoane, soții ar trebui să lege între ei două asociații, dintre care o uniune de persoane în ceea ce privește raporturile lor personale nepatrimoniale și o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru a prinde formă: alegoria (mijloc figurat de exprimare a unui concept sau a unei idei abstracte; oferă un suport reprezentabil - mineral, vegetal, animal, uman, un sens abstract, dar clar definit.) Atunci când alegoria îmbracă o formă antropomorfă, ia numele de personificare ("Justiția") și elementele de conceptualizare devin "atribute" (balanța, spada pentru executarea sentinței). Prin raport cu simbolul, alegoria blochează într-un punct definit procesul de înlănțuire a sensului și recurge la continuitatea de sens (nu există zonă obscură). Emblema reiese din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului de mântuire pentru toți293. Personificarea Înțelepciunii este însă mai veche: ea se întâlnește și în texte veterotestamentare precum Proverbele și Înțelepciunea lui Solomon. În lumina acestor texte, putem înțelege cuvântul misterios al lui Isus din Mt 11,19: „Înțelepciunea s-a dovedit dreapta din faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
suflu al puterii lui Dumnezeu, aceasta-i, șuvoi curat al slavei Celui Atotputernic. s...ț Căci ea e strălucirea luminii ne’nserate, oglindă - fără urmă de pată - a lucrării lui Dumnezeu, icoana a bunătății Sale.” (BVA) De o astfel de personificare au parte și „Cuvântul Domnului” (da>ar YHWH294) și „Duhul Domnului” (ruaƒ YHWH295), cu rol similar: în creație, în călăuzirea istoriei și în chemarea unor oameni prin care Dumnezeu își realizează planul mântuitor. Semnificații de bază: revelator al lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reprezentare se ascunde sub o denumire folclorică (ceasornicul casei nu este un obiect!, iarba fiarelor nu este o plantă concretă din lumea reală!) și creează o listă redundantă de clase pentru același tip de fenomene (semizei, eroi arhetipali, personaje magice, personificări calendaristico-meteorologice). Ca idee generală, V. Kernbach consideră că „creștinarea În epoca formării poporului a Împiedicat constituirea timpurie a unei mitologii unitare” (1989, p. 82) și că „specificul mitologiei românești ș...ț are o structură definitivă de tip pastoral”, astfel Încât „nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și ce ordine superioară le ghidează existența, drept care predică religia Marelui Orb, un soi de panteism păgân, corespunzător naturii și comportamentului dacilor. Dacii practică inconștient credința aceasta, fără a avea revelația învățăturii lui Zamolxe. Profetul intră în conflict cu Magul, personificare a spiritului practic și a instrumentalizării sentimentului religios, a utilizării lui ca mijloc de dominație politico-socială. Altfel zis, sacrul refuză instituționalizarea sa. Zamolxe trebuie să se sacrifice pentru a-și împiedica rivalul să transforme o dispoziție nativă autentică, o credință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
moment istoric este semnalată și de Radu Stanca. Interpretarea acestuia apropie, de această dată, teatrul lui Caragiale de farsa medievală: "Comedia caragialescă e o comedie de tipuri morale. Oamenii lui Caragiale nu sunt încarnările unor caractere general umane. Ei sunt personificări etice. În teatrul lui Caragiale nu avem, de exemplu oameni meschini, ci meschinăria. Nu oameni proști, ci prostia. Teatrul lui Molière e un teatrul cu tipuri de oameni. Teatrul lui Caragiale e un teatru cu "tipuri de vicii". Personajele caragialești
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În teatrul lui Caragiale nu avem, de exemplu oameni meschini, ci meschinăria. Nu oameni proști, ci prostia. Teatrul lui Molière e un teatrul cu tipuri de oameni. Teatrul lui Caragiale e un teatru cu "tipuri de vicii". Personajele caragialești sunt personificările acestor atribute etice (virtuți sau vicii). De aceea, ele nu reprezintă nici tipuri umane în genere, nici tipuri "naționale" în speță.[...] Ele reprezintă niște alienate așa cum vor proceda mai târziu și dramaturgii teatrului absurdului, abstracțiuni morale angrenate în situații cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imaginației prozatorului târgoviștean înspre universul armoniei caragialiene. Sonata lui Beethoven idolul dramaturgului este tradusă printr-o sinestezie specială, în așa fel încât anumite sunete și teme trezesc sentimente și creează instantaneu imagini, scene vii în care instrumentele devin activate prin personificare. Discursul melodic transpus în cuvinte evocă, la un moment dat, acea lume "scoasă din țâțâni" din mahalaua caragialescă: Așa cum era de așteptat, tot vioara întâi era cea pusă pe scandal. Răgușită, țâfnoasă, plină de parapon că nu ajungea să scoată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și iedera, două vegetale care rămân verzi atunci când restul naturii pare că moare. De asemenea, este zeul "reproducerii", ceea ce a dus de multe ori la asimilarea lui cu un țap sau cu un taur. În fine, este zeul "eternei reîntoarceri", personificarea reînnoirii vieții. Zeul beției și al delirului extatic nu se simte bine decât în mijlocul tumultului și al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă) și de satiri care dansau frenetic în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
relația cu psihicul, setul de flexibilitate al mișcării palmelor și al degetelor semnificând diferite variante ale echilibrului intern și extern. Mesagerii morții pot să fie nu numai o pasăre (bufniță, cucuvea, ciuhurez), ci și lupul și semnele din palmă, cu personificările mitice, care poartă leacul, conform unei tradiții despre naștere și moarte, semnificând inițierea, peste poduri simbolice, pentru suflet. Se plimbă nestingherit printre cei vii, de aceea se pune un pahar cu apă sau pâine deasupra ferestrei sau a ușii de la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în coloanele ziarului adevărul cel mai corect" (Ibidem). 946 Ibidem. 947 Ibidem. 948 Ibidem. 949 Tot pe prima pagină a numărului de debut al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea cuvântului creator a hranei absolute, (Huh) și cel al cunoașterii cosmice (Sia). Faraonii Egiptului, înțelepți, au cooperat spiritual și profitabil cu acești zei concentrând și ilustrând povestea creatoare a lumii într-o epocă, rămasă vie în istorie. Schimbând fața solului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mituri o consideră ca fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei cochete, seducătoare și sângeroase. Cybele este o zeiță de origine frigiană, din vestul Anatoliei, considerată a fi Marea Mamă, personificare a pământului. Este adorată în sărbători de primăvară, în procesiuni falice, cu mișcări coregrafice violente. Perechea ei este Attys ce simbolizează vegetația. Cultul lui Cybele s-a răspândit în Grecia, în Roma, ca simbol al fecundității. Agrat Bat Mahalat este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
controla lumea non-umană, de a se apăra pe sine și de a apăra grupul. Cu regularitate, credințele au fost caracterizate de Încrederea În existența forțelor impersonale, focalizate În lucrurile din lume (un termen tehnic din polineziană este mana), sau a personificărilor de tot felul, duhuri sau zei, gândiți după imaginea omului, fiindcă, pentru a Înțelege, omul trebuie să umanizeze. Astfel, credințele religioase nu permit doar intrarea În relație cu aspectele problematice și vitale ale realității, ci și stăpânirea lor, mintală, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Horusxe "Horus" (M. u. K. II 6 sqq). Bolile sunt considerate străine și sunt exorcizate cu un mit la care se face aluzie În Încheiere, mit pe care Îl cunoaștem bine și care este paradigmatic În textele magice. Adesea, aceste personificări unesc magia cu religia oficială, dar puterea sa autonomă este bine descrisă Într-o formulă din Textele Sarcofagelor În care mortul Încheie astfel: Prosternați-vă Înaintea mea, o tauri din Nutxe "Nut"! Veniți Încălțați cu sandale În marea mea onoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din punctul de vedere al pământeanului ca o bucurie a minunilor divinului care lucrează În această lume, aici scopul evident fiind cel de a crea un cadru clar pentru regalitatea divină, reînnoindu-i formularea. În confruntarea cu regele care este personificarea succesivă a aceluiași rege-zeu Horusxe "Horus", sau „fiu al lui Raxe "Ra"”, regele actual este, În cel mai strict sens al cuvântului, fiul al lui Amonxe "Amon", fiind În mod clar legat de acesta. Puțin după redactarea textului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mardukxe "Marduk" și Assurxe "Assur" În Babilon, respectiv, prin imitație, În Asiria. b) Atributele divine Atât În cele mai vechi timpuri (cf. subcapitolul 2.3b), cât și În perioadele care au urmat, orice divinitate a fost prezentată În general ca personificare a unui atribut sau funcție divină. Însă, adesea, o singură zeitate reprezintă un Întreg. Uneori se asistă chiar la o adevărată competiție Între școlile teologice, care au Înflorit la umbra diferitelor sanctuare, pentru Îmbogățirea propriilor divinități cu noi atribute, calități
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divine personificate și devenite astfel divinități aparente. În En¿ma eliș (sfârșitul tab. VI și tab. VII În Întregime) apar 50 de „nume” ale lui Mardukxe "Marduk"; acestea pot părea alte divinități, Însă, În realitate, nu sunt decât epitete sau personificări mitice. Un alt exemplu: trebuie să recunoaștem că nu există două divinități Kittuxe "Kittu" („Drept”) și Mșșaruxe "Mșșaru" („Dreptate”), ci, atunci când apar În imnul de laudă al zeului dreptății Șamaș, acestea sunt două atribute caracteristice aceluiași zeu. Totodată, există multe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pasionate ale teologilor și preoților diferitelor școli. 4. Politeismul și regatele divinetc "4. Politeismul și regatele divine" a) Politeismul Atât religia sumeriană, cât și cea asiro-babiloniană au fost Întotdeauna profund politeiste. Zeii care Își Împart Între ei puterile divine sunt personificări ale forțelor, fenomenelor naturale și cosmice, dar și concepte abstracte. Avem un zeu al cerului, Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), un zeu al fenomenelor atmosferice, Enlilxe "Enlil", un zeu al focului, Ghirruxe "Ghirru" etc. Așa cum s-a mai menționat, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
capitala sa) sunt menționate unele divinități: zeul furtuniixe "zeul furtunii", zeul cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"1, protectorul tatălui lui Anitta, Pit¿ana, căruia Anitta Îi consacră cetățile cucerite; ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)", zeiță, personificare a tronului, al cărei nume derivat din hatică Înseamnă „cea pe care se stă”; și, În sfârșit, hitita Șiu(n)aș(um)mi, despre interpretarea căreia, ca apelativ (folosit sau nu ca nume propriu) sau nume propriu, s-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]