1,166 matches
-
comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata artă a manipulării și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune impresia libertății de acțiune, însă nu și prezența efectivă a acesteia, pe când în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune impresia libertății de acțiune, însă nu și prezența efectivă a acesteia, pe când în persuasiune există și conștiința influenței și posibilitatea de a refuza. După cum exprima plastic Philippe Breton, "a manipula înseamnă a intra prin efracție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune impresia libertății de acțiune, însă nu și prezența efectivă a acesteia, pe când în persuasiune există și conștiința influenței și posibilitatea de a refuza. După cum exprima plastic Philippe Breton, "a manipula înseamnă a intra prin efracție în mintea cuiva, pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament fără ca el să știe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a refuza. După cum exprima plastic Philippe Breton, "a manipula înseamnă a intra prin efracție în mintea cuiva, pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament fără ca el să știe că efracția s-a produs"102. Așadar, persuasiunea și manipularea sunt două mecanisme de influențare diferite, distincția dintre acestea vizând amplitudinea mijloacelor utilizate și depășirea, prin manipulare, a granițelor influenței oneste. Un alt concept corelat este cel de convingere. El trimite, etimologic, la acțiunea de a învinge prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
convingerile unui om, ci le deturnează în sensul dorit. Spre exemplu, dacă un grup are convingeri naționaliste, nu se va încerca distrugerea acestora, ci folosirea pentru a se induce ideea dorită. Deși există perspective care intersectează sferele termenilor de manipulare, persuasiune, convingere, vorbind chiar de o manipulare pozitivă, opțiunea noastră este de a situa acești termeni în raport de opoziție. Așadar, conceptul de manipulare cu care vom lucra în această cercetare are următoarele note specifice: intenție ascunsă, asimetria intereselor actorilor implicați
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asimetria intereselor actorilor implicați, impresia libertății de acțiune și avantajarea dimensiunii non-raționale a ființei umane. Astfel, manipulării îi rămân proprii acele trăsături care o fac ilegitimă, incorectă și abuzivă. Dacă există o influență în avantajul receptorului, atunci aceasta este sau persuasiune sau convingere, în nici un caz manipulare. III.2. Conceptul de manipulare discursivă Conceptul de manipulare discursivă se referă la felul în care manipularea operează în cadrul unui discurs, pe palierele text, condiții de producere, univers. Această definire întâmpină câteva dificultăți majore
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Pare de la sine înțeles ce anume înseamnă cuvinte ca popor, drepturi, aspirații, independență, suveranitate, pace, progres, dar de fapt ele pot denota altceva în funcție de context, de preocupările sau nevoile momentane ale auditoriului, ceea ce se constituie într-o extraordinară formă de persuasiune. În plus, pentru conturarea imaginii lui Ceaușescu, "superlativele sunt foarte frecvent folosite: primul muncitor al țării, cel mai mare politician din istoria României, cel mai muncitor dintre muncitori"166. Se remarcă simplificarea mesajului din Scânteia, care este exprimat în slogane
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
reconfigurarea politicului, Editura Polirom, Iași, 2002. 62. HULTENG, John, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973. 63. JOULE, Robert-Vincent, BEAUVOIS, Jean-Léon, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999. 64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2003. 65. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, Les actes de langage dans le discours: théorie et fonctionnement, Nathan, Paris, 2001. 66. LARSON, Charles, Persuasiunea: receptare și responsabilitate, Polirom, Iași
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1999. 64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2003. 65. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, Les actes de langage dans le discours: théorie et fonctionnement, Nathan, Paris, 2001. 66. LARSON, Charles, Persuasiunea: receptare și responsabilitate, Polirom, Iași, 2003. 67. LEE, Ronald Emery, LEE, Karen King, Arguing persuasively, Longman, London, 1989. 68. LOCHARD, Gui, BOYER, Henri, La communication médiatique, Édition du Seuil, Paris, 1998. 69. LOHISSE, Jean, Comunicarea: de la transmiterea mecanică la interacțiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"33. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea justificatoare proprie ideologiei, chiar și prin apel la disimulare, este, în realitate, o prelungire a funcției sale integratoare. În opinia mea, atunci când discutăm despre calitatea integratoare a ideologiei
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
1998), insistă asupra caracterului contingent al unei comunități liberale, "privând" astfel liberalismul de elementele sale filosofico-istorice, precum și de acele fundamente universale originate în modernitate: "O societate liberală scrie Rorty este aceea ale cărei idealuri pot fi atinse mai degrabă prin persuasiune decât prin forță, prin reformă mai degrabă decât prin revoluție, printr-o manifestare liberă și deschisă a dezbaterilor verbale și a altor practici și prin sugerarea unor noi practici. În pofida acestor noi orientări, filosoful politic contemporan John Gray consideră că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acțiuni de caritate; ▪ conferințe și declarații de presă; ▪ cultivarea relațiilor cu: personalități, lideri de opinie; ▪ sponsorizarea anumitor activități și altele. Obiectivele publicității se află Într-o strânsă legătură cu obiectivele generale de marketing și răspund la trei cerințe principale: informarea, persuasiunea și amintirea/reamintirea. Pentru a răspunde cerinței referitoare la informare, publicitatea este utilizată atunci când se dorește cunoașterea unei noi clădiri de birouri, facilitățile oferite, atunci când se dorește sugerarea unei noi utilizări pentru anumite spații deja existente etc. Publicitatea este utilizată
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
este determinată prin: a. analiza proprietății imobiliare; b. analiza vecinătății; c. clasificarea conform standardelor internaționale BOMA; d. calculul ponderii numărului de metri pătrați care au fost Închiriați În anul precedent. 4. Obiectivele publicității trebuie să răspundă la: a. informare; b. persuasiune; c. amintire/reamintire; d. toate cele de mai sus. 5. Principalele obiective ale sistemelor de securitate din cadrul clădirilor de birouri sunt: a. detectarea intruziunilor; b. controlul accesului; c. supravegherea video; d. toate cele de mai sus. Capitolul 6 Managementul spațiilor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea dintre configurația avantajelor de tip L (ale locației) specifice statului și configurația avantajelor de tip O și I specifice corporațiilor transnaționale. Asemenea acțiuni (Dunnning, 1993) merg de la suport informațional și persuasiune până la interdicția investițiilor în anumite sectoare și/sau limitarea drepturilor de control, trecând printr-un lung șir de condiții impuse și de angajamente solicitate. Birkinshaw și Hood (1997) și-au axat studiul pe suportul pe care statul-gazdă îl poate oferi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
faptul c], în baza contribuției pe care o pot avea la realizarea speranțelor și aspirațiilor umane („înflorirea” uman]), dețin potențialul necesar asigur]rii acordului și accept]rii larg r]spândite. În final, realizarea acestei accept]ri este o chestiune de persuasiune și argumentare, si nu de stabilire a unui fapt, fie el legal, politic sau științific. Idealul moral liberal își afl] expresia cea mai coerent] în doctrina drepturilor universale, putând fi realizat pe deplin doar într-un context politic în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
secundare, de la barmani la politicieni. În viața de zi cu zi, e normal ca oamenii s] practice schimbarea rolurilor, s] recurg] la posibile urm]ri ale acțiunilor și tacticilor, sau s] indice anumite responsabilit]ți și obligații. Acesta este materialul persuasiunii, gândirii și educației morale. De exemplu, îi întreb]m pe copii cum s-ar simți dac] ar fi tratați așa cum îi trateaz] ei pe ceilalți. Unei cunoștințe îi ar]ț]m c] nu ar costa-o mult s] viziteze o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza societății industrializate, globalizarea și impactul acesteia, suprastructurile, inclusiv cele consacrate de teoria sistemelor, educația fiind un subsistem al sistemului social, cu tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare parte de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
homo consumericus” În planul consumului de medicamente este o sarcină ce revine familiei și activității corelate a celor doi specialiști - medicul de familie și psihologul de familie. Nu trebuie pierdut din vedere asaltul continuu direct sau indirect prin metode de persuasiune pe care firmele, mărcile, companiile, producătorii Îl dau În direcția fidelizării consumatorilor pentru maximizarea profiturilor. Ca urmare, consumatorii de medicamente - și cine nu ajunge să consume medicamente pe parcursul existenței? - trebuie responsabilizați, educați dar și protejați Într-o societate de hiperconsum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]