986 matches
-
care-i permite [sociologului] să furnizeze o reprezentare a ansamblului de practici culturale are un preț: el o condamnă să perceapă practicile culturale prin intermediul categoriilor grosiere, care adesea poartă foarte puține informații despre conținutul lor artistic și sunt lipsite de pertinență în ochii specialiștilor din domeniul respectiv [...]. Ele nu spun nimic despre experiențele estetice și cognitive trăite". Olivier Donnat, 1998, p. 11. Există un fel de "mister propriu experiențelor estetice", ceva inexplicabil sau neexplicat, care reia în ecou ceea ce Gabriel Le
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tipuri de bunuri (1971), după un mod continuist: bunuri legitime (muzica și literatura clasice); în curs de legitimare (cinema, fotografie, benzi desenate); ilegitime (bucătărie, croitorie, bricolaj, grădinărit). Concurența între producători are ca efect major întărirea iluziei, adică a credinței în pertinența angajării în câmp. Dezbaterile sunt consubstanțiale câmpului cultural. Câmpul, în acest sens, este conceput și citit în primul rând ca un câmp de luptă (1992, p. 278): "Bunul cultural se caracterizează prin faptul că este un produs ca și celelalte
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura nu mai este investigată abstract și detaliat, ci dintr-o anumită perspectivă impusă de finalitățile cercetării; * de la principiul reducționist (investigarea structurii in-terne, atomice a părților care reglează comportamentul întregului) la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
finalității (obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
naturii și cele logico- matematice. "Bazîndu-ne pe experiența personală în domeniul marketingului și comunicării, considerăm că semiotica poate reprezenta o valoare adăugată reală, în trei tipuri de producere sau transformare: cînd trebuie obținut un plus de inteligibilitate, un plus de pertinență, un plus de diferențiere. Nu am spus un plus de inteligență, de expertiză, de cultură... Semiotica oferă o anumită structurare, organizare, explicitare a mizelor unui produs, serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clasice a inserat semiotica în curriculum-ul departamentelor de comunicare, jurnalism, drept, teatru, literatură în majoritatea marilor universități; în plus, i-a asigurat corelarea cu practici sociale dintre cele mai diverse precum marketing, publicitate, educație, spectacol (performance) etc. Plusul de pertinență va fi rezultanta unor nivele omogene de descriere, a scientizării procedurilor de selecție/circumscriere a corpusului, precum și a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în sens larg el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice subordonate "pertinenței semantice și inspirate de modelul lingvistic" (R. Barthes, 1964: 213). 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist Structura ca "totalitate ireductibilă la suma părților" (Raymond Boudon) înseamnă considerarea obiectului ca sistem, descoperirea și construirea coerenței realului prin ordinea și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de pildă cuvintele onomatopeice ar fi exemple tipice ale unei asocieri "naturale" de semnificanți cu sunete (cu toate acestea "cocoșul german" cîntă /kikiriki/, în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu trebuie să afirme decît ceea ce știu sau cred că este adevărat); * a relației sau pertinenței formei în raport cu conținutul și a mesajului în ansamblul său în raport cu contextul și mesajele anterioare; * a modalității (semnificînd exigența de ordine, claritate, precizie, precum și evitarea ambiguității, prolixității). Dacă axioma plictisului după Voltaire este tendința de a spune absolut totul, succesul actului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în cazul glumei, maximele calității, cantității, relației etc. nu funcționează la unison, ci intră în conflict unele cu celelalte; de regulă principiul cantității este transgresat pentru a asigura poanta glumei (efectul surpriză modelat după schema romanului polițist) și succesul postulatului pertinenței (infra iii, iv): iii) Clientul adresîndu-se proprietarului unui bistrou: "Apa este într-adevăr o mare sursă de bogăție". Proprietarul: Sînteți cumva armator, domnule ?" Clentul: Nu, patron de restaurant ca și dumneavoastră". iv) Un tînăr povestește unui prieten: "Cel mai bun
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolic și cîmp de comunicare relevă "importanța pe care spațiul o are în înțelegerea și stăpînirea de către subiect a statutului său în cîmpul social" (B.Lamizet, 1992:258). Teritoriul este un spațiu determinat de logica identității, un spațiu a cărui pertinență rezultă din identitatea subiectului sau grupului social care îl ocupă. Din acest punct de vedere Desmond Morris distinge trei tipuri principale de teritorii: tribal (actualmente social), familial și personal. Orice actor social (de la individ la grup) simte nevoia să-și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai ales în interviuri (ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile electorale, ca și în dezbateri, mese rotunde, poate și datorită unei lipse de practică efectivă a dialogului, negocierii, discuției). Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în condiții de schimbare corelată a parametrilor de orizont și de nivel. Inversul acestei stări descrie starea de criză. Din nou, deci, a prevedea când are loc criza se reduce la a vizualiza mișcările variabilelor de control în afara culoarului de pertinență cristalizat perpetuu de bunul-simț. În plus, raționalitatea economică funcționează ca sensualizator pentru variabilele de stare, specifice sistemelor complexe care conțin deopotrivă structuri ale lucrurilor și ale comportamentelor (Lyotard, 2003). Evident că aceste sisteme sunt complexe și pentru că variabilele (și de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de agregare, care prin ele însele constituie reducții semnificative. Predictibilitatea în sensul fizicii este, și din acest punct de vedere, o pretenție extraștiințifică și atitudinal și principial. Ceea ce are sensul de predeterminare conceptuală a comportamentelor sistemului economic este culoarul de pertinență al abaterilor standard, mai precis al limitelor de variație dincolo de care se receptează criza. Desigur, pragmatic asta ar presupune un mijloc și o modalitate permanente de semnalizare a ieșirilor în decor, de vizualizare a comportamentelor anomale (pentru că au forma și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
încearcă să demonstreze la modul cel mai concret cu putință (ne referim în special la divinația experimentală) că legile fizice pot fi anulate. Perd Beckley identifică divinația numai cu "viitorul revelat"273 în diverse maniere prin mijlocirea simbolurilor. Nu discutăm pertinența afirmațiilor și explicațiilor de acest gen, dar le remarcăm prezența și la nivelul limbajului comun. De obicei oamenii merg să-și "ghicească viitorul", și nu trecutul, înțelegând prin aceasta posibilitatea de a accede la realitățile transcendente și eterne. Celelalte dimensiuni
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
foarte bune în ceea ce privește morbiditatea și mai ales mortalitatea care, la această categorie de bolnavi fragili, este acceptabilă: 7,9%. În final, autorii prezintă cu limpezime factorii care, în ciuda tratamentului tuberculostatic, duc la cronicizarera bolii. Astfel, sunt menționați și comentați cu pertinență factorii de ordin general, local, biologici și nu în ultimul rând cei de ordin social, economic și psihologic. Ideile expuse sunt clare, sintetice și formulate cu decență - a nu se pierde „momentul de aur” al tratamentului chirurgical. Partea chirurgicală a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
obiecte care îi sînt accesibile la modul concret. Pentru el, funcția conștientă, Dumnezeul-mister, nu există; el "nu există" decît pentru spiritul supraconștient. În cele din urmă, absența distincției dintre intelect și spirit, dintre conștientul logic și supraconștientul simbolic și insuficienta pertinență psihologică sînt cele care explică greșeala filosofiei metafizice. Ea încarcă să definească din punct de vedere intelectual și logic emoția profundă proprie filosofiei, depunînd totodată eforturi ca să ajungă la o viziune intuitivă a sensului vieții. Cea mai mare parte a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este foarte explicit în evaluarea pe care o face situației din școlile franceze. Critica este solidă, directă și constructivă. Fiind din Québec, eu prefer, evident, să las pe seama cititorilor, profesorilor, directorilor de instituții, cercetătorilor și decidenților francezi să-i evalueze pertinența. Tot ei vor fi capabili să determine urmările și deciziile care se impun. Totuși, indiferent că e vorba de Franța sau de alte țări, trebuie să fim conștienți că politicile publice pentru educație sunt melanjuri de credință ideologică și pasiune
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceasta fiind neutralizată. Aceste prime elemente pot așadar să ne facă să credem că în școlile elementare climatul este mult mai bun decât în gimnazii și că mediul celor dintâi este reglementat mai armonios. De asemenea, ele arată a posteriori pertinența opțiunilor metodologice care ne-au determinat să-i chestionăm pe copiii înșiși, aceștia nerăspunzând nici pe departe "la întâmplare", cu nepăsarea ce li se presupune adesea, ci sunt pe deplin capabili să dea răspunsuri diferențiate. Variația răspunsurilor depinde, în mare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească un măgar sau un catâr, atunci înseamnă că, în realitate, se luptă cu lipsa de cooperare a celor din jur. Așadar, ceilați au față de el o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trimfă asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra lumii înconjurătoare. Poate, prin urmare, să aibă încredere în corectitudinea opiniilor sale sau în pertinența intuițiilor. Făclia are, în plus, o semnificație spirituală. Constituie mediatorul dintre umanitate și divinitate, între pământ și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]