1,221 matches
-
îmbunătățirea comportamentului. Good și Brophy au făcut câteva observații relevante în legătură cu pedepsele și cu contextul aplicării lor: • Să se recurgă la pedeapsă doar atunci când comportamentul indezirabil este persistent și nu lasă loc alternativei. • Pedeapsa trebuie utilizată doar pentru înăbușirea comportamentului perturbator. Pedeapsa ar trebui să fie cât mai apropiată temporal de infracțiune. Recursul la pedeapsă trebuie să fie deliberat, și nu sub semnul emoției sau al unor impulsuri necontrolate. • Foarte util ar fi dacă elevul ar putea conștientiza mai întâi amenințarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
părți ale întregului personal se îmbină și, prin justă cunoaștere de sine, asigură continuitatea manierei de a fi și menținerea coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată este capabilă să descopere cifrul secret al personalității (acel set intim de caracteristici
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate? În anul 1989, după ce euforia inițială privind căderea regimurilor comuniste s-a risipit, mulți dintre noi au recunoscut că procesul de tranziție va fi unul perturbator în Europa de Est, în special în țări precum Bulgaria și România, unde experiența cu democrația se lovise de dificultăți în perioada precomunistă și unde regimurile comuniste păreau să fi fost cu adevărat mai clientelare, mai exploatatoare și mai cleptomane. Fără îndoială
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din partea executanților o inteligență motrică. Această se manifestă prin receptivitatea imediată, capacitatea de Înțelegere a sarcinilor motrice, care duce la ușurința Învățării și acumulării acestora. Inteligența motrică În corespondență armonioasă cu muzica, asigură totodată un autocontrol privind imunitatea la factorii perturbatori externi, care ar distruge continuitatea și calitatea activității motrice. Cu cât va fi mai bună pregătirea tehnico-muzicală și expresivă În transpunerea emoțiilor sufletești, În expresia corporală și facială, executanta va putea traduce fidel caracterul și nuanțele variate ale muzicii. Modele
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
cel mai ușor de evidențiat, dar în mod sigur nu cea mai importantă), asociate cu niveluri ridicate ale factorilor de creștere. S-au elaborat chiar metode de a cuantifica expunerea celulelor la mediul diabetic, utilizându-se produsul dintre intensitatea factorului perturbator și durata expunerii. Până în urmă cu aproximativ 15 ani se considera că riscul pacienților cu T2DM de a ajunge în stadiul terminal al insuficienței renale cronice (IRCT) este relativ mic (de 2 ori mai mare față de populația generală [198]); în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cel care perturbă jocul"). Copiii cu reputație proastă își agresează mai des semenii, verbal și fizic, în timpul interacțiunilor cotidiene (Coie și Kupersmidt, 1983 citat de Coie et al., 1997). Această tendință agresivă este și mai mult accentuată de reputația de "perturbator", reputație care îl urmărește pe copil în clasă și în afara școlii. Cu cât atitudinea părinților este mai negativă, cu atât copilul devine mai puțin popular, respins și solitar, cu rezultate foarte mici la învățătură. Reputația proastă și slaba performanță școlară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință 30, 71, 95, 97, 117, 135, 198, 221 normativă 83, 143, 146 Cultură 94 (sub) cultură 95-96, 128 D Delicvență 74, 84, 216-219 tardivă 217 precoce 217 Densitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se construiește pe măsură ce locutorul și interlocutorul relaționează, comunică și se autocomunică, împărtășesc opinii, informații, sentimente etc., procesul putând varia, la nivelul semnificației, prin raportare la reperele spațio-temporale (Popescu, 1990, p. 10), personale, culturale etc.; * o raportare permanentă la eventualii factori perturbatori în sensul adaptării actului comunicativ, al păstrării acestuia la nivel maxim de eficiență, chiar în condițiile în care, într-un anumit context, apar zgomote de fond care obstrucționează receptarea mesajului de către interlocutor(i), probleme de ordin tehnic ce împiedică folosirea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ale codului decât cele pe care le-a avut în vedere locutorul (de exemplu, decodarea și interpretarea eronată a unor cuvinte/ structuri polisemantice, a unor semne motivate prin raportarea la numite norme de ordin social, cultural etc.); * disfuncții contextuale: factori perturbatori zgomote de fond, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu prea mic etc.; limitări de ordin social, religios, cultural, politic etc.; * disfuncții în planul "disciplinei" comunicării abateri de la această disciplină: monopolizarea discuției; neoferirea dreptului la replică; nerespectarea ordinii logice locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Maingueneau, 2007, p. 82; Iordănescu, 2006, p. 209; Abric, 2002, p. 22; Gottesman & Mauro, 1999, p. 4; Loghin et al., 1970, pp. 71-72 etc.), în condițiile în care "statutul locutorilor determină expectanțele reciproce în privința rolurilor"; de aici doi posibili factori perturbatori ai comunicării: conflictul de roluri (cineva se comportă diferit față de cum ne-am aștepta conform statutului său) și rigiditatea rolurilor (cineva care nu iese din rol nici chiar atunci când situația o cere: de exemplu, doamna învățătoare acasă, cu propriii copii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tău?; Cum l-ai putea ajuta pe colegul tău din echipa pictorilor? etc.; * pentru a stimula derularea/continuarea conversației: Cine?; De ce?; Adică?; Și...?; Da...? etc.; * pentru a restabili contactul/relația comunicativă dintre locutor și interlocutor, în cazul apariției unor factori perturbatori (zgomote, întreruperi, neatenție, lipsă de concentrare, distragerea atenției de către o altă persoană etc.): Poți repeta, te rog?; Poftim?; Ce-ai spus? [Scuză-mă, nu am înțeles/auzit bine...] etc.; * pentru a verifica disponibilitatea interlocutorului într-o problemă implicată de o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
inițială a locutorului) și un anumit conținut informativ/atitudinal/comportamental etc. de transmis interlocutorului/interlocutorilor printr-un anumit canal, valorificând anumite tehnici și, pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales de feedback-ul primit (verbal sau nonverbal) de la interlocutor(i). (1) Cui se adresează locutorul? Unui interlocutor individual sau colectiv pentru comunicarea interpersonală: un locutor în fața unui prieten sau grup de prieteni
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acțiunii analizatorilor (auditiv, vizual, olfactiv etc.) Pânișoară, 2004, p. 125: interlocutorul aude61 mesajul, vede gesturile/mimica locutorului, percepe corect sau distorsionat (din cauze fizice/psihice/contextuale etc.) tonul, intonația etc., este sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat" (Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare celei de decodare a mesajului (prin valorificarea codului cunoscut de către interlocutor și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și fi încheiat mesajul; raportându-ne fragmentar la mesajul locutorului, concluziile pot fi eronate; în plus, dacă reacția devine și verbală, întreruperea poate distorsiona traiectoria inițială dorită de locutor; (e) raportarea la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs de o mașină, intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din sală a unui coleg, un pix scăpat jos etc.); (f) mimarea ascultării interlocutorul se gândește la altceva, dar mimează atenția etc. * comprehensiunea/înțelegerea implică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente ale mesajului, să se mai gândească la ceea ce dorește să transmită, să dea interlocutorului posibilitatea de a se exprima sau, pur și simplu, se dovedește a fi distras de un factor perturbator din situația de comunicare respectivă (Birkenbihl, 1999, pp. 189-190), respectiv pauzele retorice/de efect care subliniază cuvintele care au fost rostite sau introduc idei importante, pauzele-invitații la adresa interlocutorului, pentru a se exprima și pauzele-modalități de control al rezultatului (impactul mesajului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un timp dinamic, și anume timpul viu, așteptat cu curiozitate. El produce o dilatare a aglomerării. Timpul dinamic este însă secvențial. Mai apare și în cazul deplasărilor și mișcărilor de populație între secții sau între închisori. Este un timp neregulat, perturbator și operează decupaje în populația carcerală. Aceste mișcări produc emoții puternice, speranțe și dezamăgiri, noi legături și noi tentative de ascensiune pe scara ierarhiei sociale. Schimbările de statut produc schimbări psihologice, de aceea timpul dinamic este timpul acțiunilor greviste, suicidare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în această reflectare cercetătorul poate lua cunoștință doar prin metoda introspecției. Stabilirea oricărei relații posibile dintre stimuli și reacții cere cu necesitate considerarea rezultatelor aplicării metodelor introspective. În plus, situația mai era agravată de pretenția considerării intervenției a doi factori perturbatori: pe de o parte (concepția wundtiană aici nu a fost confirmată niciodată), întregul traseu procesual de la sesizarea excitantului și până la mișcarea musculară rezultată s-ar compune din părți procesuale psihologice distincte ca apercepția, voința, etc.; pe de altă parte, ideea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
parte, ideea, considerată potrivnică naturii, după care subiectul de experiență trebuia să fie atent nu la componentele reale ale acțiunii, ci la propriile procese psihice. Sub influența acestora propriu-zisa reflectare senzorială a devenit foarte greu de detașat de alți factori perturbatori. Tot în laboratorul lui Wundt și-a găsit loc să-și dezvolte obiectivele investigative un alt cercetător german cu numele de Ludwig Lange (1825-1885). În scurta sa viață și ședere în acest laborator, cercetările sale au ocazionat aprinse dispute teoretice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cale de a ieși de acolo, animale plasate în galerii de alergare de complexitate diferită. Subiecții săi preferați de experimentare au fost pisicile, șobolanii, maimuțele, amplasate în situații cât mai apropiate de cele naturale, cât mai puțin influențate de prezența perturbatoare a omului. În oricare din aceste situații experimentale important era răspunsul pe care animalul îl învăța prin "încercare și eroare", un răspuns motor care reprezenta o soluție pentru situația problematică ce i se crease. Aceasta însemna acționarea unui mecanism care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
-a), conform diagramei de descreștere monotonă a acestora, În măsura posibilităților, se va include În experiment toți factorii examinați. În cazul unei distribuții neuniforme și a descreșterii exponențiale (figura 3.4-b) este posibilă eliminarea apriorică a factorilor care aparțin câmpului perturbator. Dacă distribuția este uniformă, iar nivelul informației apriorice este foarte redus (figura 3.4-c) toți factorii trebuie incluși În experimentul real. Cercetătorii consideră că la aplicarea metodei corelației de rang, informația inițială asupra obiectului examinat, se formalizează Într-o mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de optimizat, iar În ordonată sunt dispuse sumele cumulat În raport cu dispersia P. După efectuarea unei serii reduse de experiențe se poate reprezenta grafic șirul ordonat de valori și se pot separa efectele semnificative, iar celelalte să fie reportate la câmpul perturbator. Reportarea unei părți a efectelor la câmpul perturbator permite să se divizeze modelul matematic al evoluției fenomenului studiat. Modelul matematic inițial are forma: ε++++ ++++++= −− kkk kk xxbxxbxxb xbxbxbxbby 1131132112 3322110 ... (3.7) unde b0 - termenul liber; bi - coeficienții de transfer
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cumulat În raport cu dispersia P. După efectuarea unei serii reduse de experiențe se poate reprezenta grafic șirul ordonat de valori și se pot separa efectele semnificative, iar celelalte să fie reportate la câmpul perturbator. Reportarea unei părți a efectelor la câmpul perturbator permite să se divizeze modelul matematic al evoluției fenomenului studiat. Modelul matematic inițial are forma: ε++++ ++++++= −− kkk kk xxbxxbxxb xbxbxbxbby 1131132112 3322110 ... (3.7) unde b0 - termenul liber; bi - coeficienții de transfer ai termenilor liniari (i = 1, 2, 3,...,k
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-a), conform diagramei de descreștere monotonă a acestora, În măsura posibilităților, se va include În experiment toți factorii examinați. În cazul unei distribuții neuniforme și a descreșterii exponențiale (figura 3.4-b) este posibilă eliminarea apriorică a factorilor care aparțin câmpului perturbator. Dacă distribuția este uniformă, iar nivelul informației apriorice este foarte redus (figura 3.4-c) toți factorii trebuie incluși În experimentul real. Cercetătorii consideră că la aplicarea metodei corelației de rang, informația inițială asupra obiectului examinat, se formalizează Într-o mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de optimizat, iar În ordonată sunt dispuse sumele cumulat În raport cu dispersia P. După efectuarea unei serii reduse de experiențe se poate reprezenta grafic șirul ordonat de valori și se pot separa efectele semnificative, iar celelalte să fie reportate la câmpul perturbator. Reportarea unei părți a efectelor la câmpul perturbator permite să se divizeze modelul matematic al evoluției fenomenului studiat. Modelul matematic inițial are forma: ε++++ ++++++= −− kkk kk xxbxxbxxb xbxbxbxbby 1131132112 3322110 ... (3.7) unde b0 - termenul liber; bi - coeficienții de transfer
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cumulat În raport cu dispersia P. După efectuarea unei serii reduse de experiențe se poate reprezenta grafic șirul ordonat de valori și se pot separa efectele semnificative, iar celelalte să fie reportate la câmpul perturbator. Reportarea unei părți a efectelor la câmpul perturbator permite să se divizeze modelul matematic al evoluției fenomenului studiat. Modelul matematic inițial are forma: ε++++ ++++++= −− kkk kk xxbxxbxxb xbxbxbxbby 1131132112 3322110 ... (3.7) unde b0 - termenul liber; bi - coeficienții de transfer ai termenilor liniari (i = 1, 2, 3,...,k
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]