1,055 matches
-
ați dori să mulțumiți cuiva despre ceea ce sunteți, cui ar trebui s-o faceți? Sunt foarte mulți! Încep cu bunica o femeie simplă, fată de viticultor din zona Jidvei care-mi recita de cum mă vedea din baladele germane, mătușii mele pianistă care de mic copil îmi cânta din Bach, Brahms, Chopin, Beethoven, Liszt sau Charles-Marie Widor. A.B. Mamei? Tatălui? (zâmbește) Desigur, mamei care ani de zile era publicul meu și mă încuraja să scriu mai departe. Tatălui meu care până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Studioului Artelor" în care, alături de interpreți și formații din Brașov, au evoluat nume importante din teatrul și muzică românească, precum Leopoldina Bălănuță, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ștefan Iordache, Valeria Seciu, Silviu Stănculescu, Gheorghe Cozorici, Tudor Gheorghe, Iosif Sava, Aurelian Octav Popa, pianista Mihaela Ursuleasa, ce nume... Aici las modestia la o parte și declar că totul mi s-a datorat mie, de la ideea unei asemenea manifestări sincretice, continuând cu titlul ei și apoi cu întreagă desfășurare de forțe, însemnând spectacole lunare desfășurate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
drumul la Istanbul, pentru a rămâne cu Dumézil și Laroche” - cf. scrisoare Jaan Puhvel, California, 26 octombrie 1967, în Arhiva SW. Despre concertele camerale din familie, susținute de el ca flautist, alături de soția sa Marcelle Duchesne-Guillemin, arheolog șiiranist, dar și pianistă, și fiii lor, violoniști profesioniști, vezi Monumentum Marcelle Duchesne-Guillemin, Acta Iranica - Hommages et Opera Minora, XIX, Peeters, Louvain, 1999. 3. Geo Widengren, Religionensvärld, Stockholm, 19451, 19532. Pentru corespondența Eliade-Widengren direct legată de posibilitatea publicării unei traduceri franceze, prin intervenția lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pare mai degrabă impusă de împrejurări, nu îi este consubstanțială, ca să spun așa, realizez acest lucru după felul - complice - în care își salută câțiva prieteni. Aceștia îi întâmpină apariția cu strigăte de entuziasm, undeva în spatele publicului format din străini. Tânăra pianistă provine dintr-o familie de muzicieni, celebră în Polonia (aici, blazonul e la mare cinste!), și e de fapt un mic... Mozart, îndrăgostit de Chopin. A început să cânte la patru ani și a câștigat o sumedenie de concursuri internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
distins cu două premii Grammy și o carieră de 35 de ani, pianistul Boris Berezovsky, Evgeny Kissin, numit de marele dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Berezovsky, Evgeny Kissin, numit de marele dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se miră că numai la Lucerna sau Salzburg se mai întâlnește o așa densitate de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se miră că numai la Lucerna sau Salzburg se mai întâlnește o așa densitate de nume mari într-o lună de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
este în sine un „dezagreabil“! De asemenea, Mihai îmi vorbea de factorii care contribuiseră decisiv la propria lui formare. În primul rând - muzica, pe care o sorbise parcă odată cu laptele mamei, simplu, de la sine... Alice - maică-sa - era o bună pianistă, iar el, la rândul său, primise arcușul în mână din cea mai fragedă copilărie. De aceea, la ei în casă, în exotismul provincial al Brăilei ori în sihăstria de la Galbeni, se făcea muzică precum în Germania secolului al XVIII-lea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
e străină". Timp de câteva ore pe săptămână, în funcție de sezon, mă relaxam și câștigam bani în același timp. În toamna în care am cunoscut-o eu, Madame Cuendet avea nouăzeci și patru de ani, fiind născută deci în 1907. Fostă pianistă de concert (o cunoștea bine pe Clara Haskil și avea o colecție impresionantă de discuri ale acesteia), căsătorită cu un celebru medic genevez, se trăgea dintr-una din cele mai respectate familii burgheze din Elveția romandă. Cum majoritatea medicilor bogați
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
profesoară .......... 68 14. CALISTRU, CONSTANTIN (1916-2006) inginer chimist și profesor................ 72 15. CARASEVICI, VEACESLAV (1921-2008) medic și profesor .............. 76 16.CĂPREANU, ION (1927-2003) istoric și profesor ........................... 79 17. CIOCÂRLAN, VASILE(1924-2010) filosof și profesor ....................... 82 18. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (19001980)pianistă și profesoară .............. 85 19. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) critic, istoric literar și profesor ................ 88 20. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007)scriitor și critic literar ................................. 96 21. CONSTANTINESCU, MIRCEA(1951-2010) chimist și profesor .............. 99 22. COSOVANU, ADRIAN (1937-2008) medic și profesor..................... 102
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
publicat peste 90 de articole, studii și comunicate. După o grea și nemeritată suferință, prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a trecut în neființă la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (1900-1980) PIANISTĂ și PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o familie dedicată profesiei muzicale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din natură, din alte arte, erau folosite cu pricepere și fantezie. În activitatea artistică, Eliza Ciolan a colaborat cu orchestra simfonică ieșeană, a susținut programe de recital, a participat în formații de muzică de cameră și s-a manifestat ca pianistă acompaniatoare parcurgând un bogat și variat repertoriu. Pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea didactică și artistică i s-a conferit titlul de „Profesor Emerit“ și Ordinul „Meritul Cultural“, cl.I (1966). După o viață dedicată artei pianistice pe care a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru activitatea artistică și contribuția
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ianuarie... Înainte de război, îmi făcusem o seră în București, toți oamenii mari apelau la mine. Cel mai mult îmi plăcea să duc flori unei prințese, așa o numea generalul Dragomir, "prințesa mea", o copilă ca un boboc de floare, mare pianistă, Anastasia și nu mai știu cum, da' generalul îi zice "Ana mea scumpă", locuia la etajul patru, în blocul Yanis, din Parcul cu Ciori... Blocul Yanis?! tresar eu. Îmi dădea mereu bacșiș; era singura la care mă duceam sobru, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dar, constrânsă de comunism, ea a învățat la bătrânețe să renunțe la standardele materiale și la libertățile la care ereditatea ei o îndreptățea să aspire. Cealaltă fată a familiei era Azota (alintată Moțu), o domnișoară bine educată, cu talent de pianistă, care s-a căsătorit cu un inginer pe nume Mișu Mihail și s-a mutat la Slatina, unde își va petrece și Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu o parte dintre vacanțele în care rămăsese singură din cauza plecării fiicei ei din țară; tot la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ai C[orpului] D[iplomatic] francez la noi în țară, cât și prin persoane de naționalitate franceză veniți (sic!) cu ocazia unor schimburi culturale, MONIQUE LOVI NESCU și mama sa au purtat o amplă corespondență. De men ționat în special pianista MONIQUE de la Bruchallerie [Bruchollerie - nota editorilor], venită în repetate rânduri la București cu ocazia unor con certe - ocazii cu care s-au transmis scrisori și pachete [...]. Susnumita ECATERINA LOVINESCU neagă că limbajul în care s-ar fi adresat fiicei sale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
coautor la lucrarea Cercetări monografice în regiunea Suceava (1960ă. Pensionat la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951ă PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
o indiscutabilă eficiență. Sofia Teodoreanu dădea dovadă de un orizont mult mai extins fiindcă nu se limita la predarea disciplinei sale, ci activa și ca profesoară la clasa de cor pe care a deținut-o între anii 1904-1924, și ca pianistă acompaniatoare. Energia creatoare autentică, autoritatea morală, științifică și profesională, principialitatea ca normă de viață, precum și sensibilitatea artistică, toate aceste calități au contribuit la eficiența muncii didactice. Printre studenții ei, care s-au afirmat pe teren artistic cităm: Al. Zirra, Mihail
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
-și astfel vocația înnăscută. Va urma cursurile Facultății din Iași, în anii atât de grei ai războiului, 1940-1946, lucrând paralel în spital - ca infirmieră - pentru a putea răzbi împreună cu mama sa, Maria, ființă aleasă, de o rară gingășie sufletească, excepțională pianistă, interpretă măiastră a unor compozitori de geniu precum Chopin, Grieg, Beethoven, Schubert. Dintre profesorii eminenți ai Facultății de Medicină de la Iași vor rămâne chipuri de neuitat: Gr.T.Popa, V. Râșcanu, Al. Moruzi, Jules Nițulescu, Ioan Enescu, D. Brănișteanu, Al. Țupa
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ar suna mai natural cântată. Am și acum În urechi ecoul rezonant al muzicalității lui Vraca sau Storin, voci care se apropiau Într-un fel de operă. Pentru mine este un privilegiu să pot asculta muzică din momentul În care pianista corepetitoare atacă cu brio primele note ale partiturii, la Începutul repetiției. Dar am, În raport cu acest privilegiu, și o obligație. A mea e responsabilitatea să găsesc o balanță justă Între necesitățile muzicale și cele dramatice, Între sunet și mișcare, Încât ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
chiar Kolmården, în Suedia, unde s-au aclimatizat doi tigri!) metamorfozată în lichid arămiu prizonier în sticlă. 3 ianuarie Amintirea revelionului - am refuzat invitațiile unor prieteni, în schimb am invitat-o pe fosta prietenă a lui René și a mea, pianista Ingrid Lindgren. Îmi plac silueta ei de sparanghel, umoarea ei masacrantă și muzica ieșind din degete subtil, ca să sfârșească în omega capului. Cu ea pot să mă învălui în Arvo Pärt, în „Tabula rasa”, lăsând urme de pași enigmă pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îl provoacă dureros, vrând să iasă din ei, în libertate, pentru a se desăvârși, luând-o mereu de la capăt în arta de a deveni om. Sunt înconjurată de acești „bolnavi”, care au ghicit în mine curentul natural de healing. Prietena, pianista ca un sparanghel, când simte că depresia o strangulează, mă sună, chiar dacă e miezul nopții, numai pentru a-mi auzi vocea, a se elibera, lăsând în mine zoaia psihică. Puțin îi pasă dacă mă deranjează în intimitatea mea. Dacă nu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o singură mișcare, spune cineva din mine. E greu pentru că eu am slăbiciunea milei, care nu e sinonimă cu blândețea, ce e o stare profund filozofică în care ești fidel mai mult în fața orizontului cosmic decât în fața celui familiar, trivial. Pianista mi-a explicat cauza handicapului ei, a eșecului din ultimul timp, când se pare că a cântat prea repede într-un concert: corpul său e prea strâmt, e prea subțire, ca un sparanghel etc. Organele nu au spațiu să respire
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
un om atât de rațional. Am impresia că nu-mi cunosc deloc prietenii, ce ascund în ei ființe străine a căror voce nu iese decât în situații extreme. Și eu care am aranjat deja să mă duc cu Boni și pianista la Tyresö, unde Ingrid (Lindgren) va cânta la pian din Bartók, iar Boni ne va ghida în labirintul orașului necunoscut. În plus, cei doi se detestă în secret. Octavio Paz a luat Premiul Nobel. Prima declarație: „Sunt mai mult fericit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
primit de la Eva Bonnier primul exemplar din romanul Omul pasăre! Seara, cu vecinii, mâncând sürstroming - părul mi-a luat foc de la o lumânare, dar nu m-am clintit, vecinul Anders a stins focul spunând: ești prietenă cu focul? Prietena mea, pianista Ingrid Lindgren, a venit la mine- a cântat la pian din Mozart și Chopin. Pisica vecinilor care au plecat în Spania e la mine, și Ingrid e încântată de feline. Când ne-am așezat la masă, pisica a sărit pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]