1,600 matches
-
a imaginii virtuale, care va schimba din nou datele. Până atunci, "trăiască artistul!". Prăvălia a luptat din răsputeri împotriva marilor magazine "fără minte și suflet". Matisse estima că înregistrarea fotografică "perturbase mult imaginația, fiindcă lucrurile erau privite în afara sentimentului". Exacerbând picturalul picturii, această perturbare, mai întâi suportată, curând deliberată, va întoarce în cele din urmă resortul imaginativ: renaștere prin revenirea la stadiul anterior, după modelul "revoluției". A devenit limpede că aceste două imagini fixe nu erau de același ordin. Pictura ține
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
des provinces. De la monarchie de Juillet à l'entre-deux-guerres", Ethnologie française, XVIII, 1988, 3. BONAFOUX (Pascal), Les Peintres et l'autoportrait, Skira, Geneva, 1984. CAUQUELIN (Anne), L'Invention du paysage, Plon, Paris, 1989. CHENG (François), Vide et plein. Le Langage pictural chinois, Seuil, Paris, 1979. DAGOGNET (François) (sub direcția lui), Mort du paysage? Philosophie et esthétique du paysage, Champ Vallon, Seyssel, 1982. Le Débat, nr 65, mai-august 1991, Au-delà du paysage moderne. MARCEL (Odile) (sub direcția lui), Composer le paysage. Constructions
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Image dans le miroir, Gallimard, Paris, 1980. DAMISCH (Hubert), L'Origine de la perspective, Flammarion, Paris, 1987. DUBY (Georges), Le Temps des cathédrales. L'art et la société, 980-1420, Gallimard, Paris, 1976. FRANCASTEL (Pierre), Études de sociologie de l'art. Création picturale et société, Denoël/Gonthier, Paris, 1970. GARNIER (François), Le Langage de l'image au Moyen Âge, Le Léopard d'or, Paris, 1982-1989. GIMPEL (Jean), Contre l'art et les artistes, Seuil, Paris, 1968. HASKELL (Francis), Mécènes et peintres. L'art
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
157 (n. trad.). * Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut. Prizoniera, traducere de Irina Mavrodin, Univers, București, 1998, pp. 162-163 (n. trad.). ** Astfel descris de Proust într-o scrisoare din 1921 către Jean-Louis Vaudoyer (n. trad.). 15 Clément Rosset, L'Objet pictural. Notes sur Pierre Soulages, Musée Saint-Pierre, Lyon, 1987. 16 Raoul Ergmann, "Le Miroir en miettes", Diogène, nr. 68, 1969. 17 Trimit pe acest subiect la impecabila argumentație a lui Pierre Lévy din L'Idéographie dynamique. Vers une imagination artificielle, La
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reprezentative, stabilind între lucru și cuvânt un raport prin care cuvântul să poată provoca o idee despre lucru. „Sistemul primar de producere a limbajului uman nu a putut deci consta, cum experiența și observațiile o demonstrează, decât într-o redare picturală mai mult sau mai puțin completă a lucrurilor denumite, redare permisă de organele vocale a fi efectuată printr-un sunet imitativ al obiectelor reale. „Această zugrăvire imitativă s-a extins din treaptă în treaptă, din nuanță în nuanță, prin toate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai completă evaluare a limbajului tehnic al benzii desenate, într-o abordare multidisciplinară și utilizând mediul însuși pentru a vorbi despre mediu, Scott McCloud consideră că definiția cea mai potrivită pentru banda desenată este aceasta: "o serie juxtapusă de imagini picturale ori de altă natură într-o ordine intenționată, pentru a transmite informație ori pentru a produce un răspuns estetic din partea receptorului".515 Chiar dacă această definiție largă este operantă și suficientă pentru a discuta la modul general despre banda desenată, punctele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
interesantă schemă piramidală în care plasează stilurile creatorilor de bandă desenată între trei poli majori polul asemănării cu realitatea (stiluri "realiste" în care desenul se apropie de fotografie), polul sensului (în care stilul este iconic, abstract) și în fine, polul pictural (în care arta devine obiect, iar liniile, formele, culorile, "devin ele însele și nu au pretenția că sunt altceva").518 Randall Harrison propune o altă schemă tridimensională a desenului (în care include, pe lângă bandă desenată, și caricatura, dar și desenul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de început în banda desenată, precum al lui Schuster), la perspectivă (pirotehnica lui Neil Adams amintind de Renaștere și de Michelangelo), și la tehnicile figurative, la deformări, la expresionism (accentul pus pe aspectul formal la Marshall Rogers, stilul evocativ și pictural al lui Bill Sienkiewicz, colajul lui Dave McKean) Les Daniels, DC Comics. 60 Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, p. 13. 529 Germanii, de exemplu, preferă să traducă textele în litere uniforme, dactilografiate, fără caligrafie, negând astfel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Blackmore op. cit., p. 16. 570 Bradford Wright, op. cit., p. xiv. 571 Ibidem, p. xiii. 572 Ibid, p. xiv. Pe de altă parte, Bernard Toussaint se întreba ce anume face ca banda desenată să fie atât de denigrată, de vreme ce tehnicile ei picturale sunt asemănătoare celor întrebuințate în alte genuri de iconografie (precum stampele și desenele orientale), recunoscute sociologic drept artistice, adică răspunzând canoanelor estetice ale unei taxonomii de valori tradiționale, și ajunge la concluzia că sursa ostilității este tocmai "monstruozitatea" ei tipografică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pierdut sacralitatea încercând să-și păstreze forma, asistentul de grafică, Voicu, în mănăstiri mai trăiesc anonimi pictori de icoane, dar pictura religioasă trăiește astăzi destinul limbii latine și al celei slave de acum câteva veacuri, se mai folosește încă limbajul pictural în biserici, dar, deși transparent, nu mai emoționează pe nimeni, de ce? Și cred la rândul meu că accentul se va deplasa astăzi pe artist, care va trebui nu să schimbe canoanele tradiției, ci să propună o altă formă, Ce înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
gambelor goale până la glezne, în acord impecabil cu picioarele micuțe, încălțate în niște pantofi fără tocuri, cu vârfurile gotice ca două pernițe mari, negre și prelungi. Niciodată nu am surprins-o cu picioarele pe pământ, ci, ca o faimoasă creațiune picturală, trecea, plutind parcă pășind zâmbitoare, cu ochii negri, enormi, deschiși înspre o țintă imaginară, în depărtări numai de ea cunoscute. Se vorbea de răsunătorul succes al pictorului, care obținuse recent la ultima expoziție de la muzeul colonial din Berlin, patru mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
așa cum te duci la muzeu, sala pictorilor flamanzi. Lucrat pe pînză, În filigran, cu filtre de culoare, Dueliștii are nu doar un subiect perfect, dar și o imagine debordantă, o uluitoare bogăție de lumini, cadre, unghiuri, fizionomii surprinse În scene picturale. Keitel reușește un memorabil rol de compoziție. Neandertalianul Îmbrăcat În uniformă, paranoicul incurabil cu care nu se poate angaja nici o discuție, criminalul prin excelență: răul fără Întoarcere, ce nu poate fi Învins decît În termenii propriei psihoze. Intensitatea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
canibal, lacom, ce ascultă un concert pentru pian În vreme ce mănîncă limba unui polițist aflat Încă la datorie și exercită constant o stranie fascinație asupra lui Jodie, asupra noastră și a lui Ridley Scott, ce-l va reedita Într-o construcție picturală de o maximă stupiditate. Criticii, lumea au fost Încîntați, mai ales după ce Foster Îl Împușcă pe asasin pe Întuneric. S-au discutat și s-au găsit valențe extraordinare ale tăcerii, postmoderne, noutate absolută. „Compasiunea tacită mi se pare singura reacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
merită să pomenim decît faptul că oamenii erau Îmbrăcați În piei de oaie și mîncau cu mîna, ca pe vremuri. Ceea ce creează senzația că templele grecești miroseau a coriandru și a oaie. Nobilii scutiți de armată Înfulecau Într-un spațiu pictural hălci suspecte picurîndu-și zemurile, cu degetele rășchirate, unghiile negre și buze groase, lipicioase, de Îndrăgostiți. E drept, existau și măslini În țară, dar deocamdată nimănui nu-i trecuse prin minte să facă podoabe ori comerț cu astfel de fructe, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
turația motorului, testat În manieră formula 1 de un Johann atît de lipsit de griji, Încît o bună bucată de drum am mers pe cîmp. Sus, În camera noastră, ne-am Închinat. Am adormit tîrziu, cu mîna Încleștată pe coapsa picturală a soției mele: dădea din picioare. Și din nou Bruxelles. Catedrala Saint Michel, În curs de restaurare. L’Hotel de Ville. Palatul Regal, cu o aripă deschisă vizitatorilor, unde stă expusă o fabuloasă colecție de porțelanuri și inimi de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fiica celor doi, care-și regăsește prea tîrziu iubirea pentru părinți (e doar o părere, poate nu regăsește nimic), și, prin tot tabloul acesta de aproape o săptămînă și 200 de pagini de deces continuu apar excepționale descrieri de natură, picturale și sonore, tocmai În zilele noastre, cînd credeai că asemenea paragrafe au dispărut pentru totdeauna, n-au dispărut, la un scriitor extrem de Înzestrat iată că surprind și Încîntă În chip neobișnuit. Mai ales În ca de obicei excepționala traducere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
personajului etc. ) și prin portretul moral (care subliniază calitățile morale: curajul, bunătatea, cinstea, respectul, răutatea, egoismul, etc.) - tabloul - reprezintă un text descripitv în versuri sau în proză care prezintă un colț din natură sau un peisaj, sugerând cititorului o imagine picturală (forme și culori) ce impresionează prin frumusețe și pitoresc. În literatură, tabloul se întâlnește fie în cadrul unui text literar amplu (povestire, nuvelă, roman), fie într-un text literar de sine stătător (pastelul, idila etc.). Descrierea de tip tablou structurează imaginile
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
egalitate în ceea ce privește șansele de a intra în competiția politică sau economică. Dimpotrivă, așa cum atestă Sorin Cucerai, "regimul tradițional de stări se întemeiază (...) pe o grandioasă viziune ierarhică asupra lumii. Viziunea aceasta este una organică, generată de un mod de gândire pictural și analogic și nu de unul mecanic, raționalist. Este evident că un astfel de regim se bizuie pe principiul inegalității de drept dintre oameni. Conservatorismul dezvoltă, așadar, un tip specific de raționalitate, care se opune oricăror măsuri radicale ce nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
deviată metaforic (metonimic) spre un spațiu asociativ insolit în context, cu elemente împrumutate de predilecție din sfera modernității mașiniste și trimițând, ca modalitate de plasticizare, la ceea ce teoreticianul Voronca numește „o analogie de corpuri geometrice”, într-un paralelism cu constructivismul pictural. Oricum, deschiderea spre „realul” astfel conceput e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată de o cât mai vastă cuprindere a spectacolului cetății moderne: În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice, soneria Europei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
op. cit., p. 37. 320 Ibidem, pp. 37-38. 321 Ibidem, pp. 38-39. 322 Ibidem, p. 63. 323 Ibidem, p. 64. 324 Ibidem, p. 65. 325 Ibidem. 326 Ibidem, p. 66. 327 Ibidem, p. 73 328 François Cheng, Vid și plin. Limbajul pictural chinezesc, Editura Meridiane, București, 1983, p. 40. 329 Ibidem, p. 44. 330 Vezi dezvoltarea poeticii oglinzii în primele capitole din cartea mea Complexul Bacovia, Editura Junimea, Iași, 2002. 331 "Adultul normal spunea Einstein nu-și sparge niciodată capul cu problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care poeta face apel de cele mai multe ori. Dincolo de alb (1972) menține, în linii mari, aceeași tematică, precum și stilul pictural. Se observă aici un erotism delicat, percepții senzoriale vagi, schițate într-un decor înghețat, de un alb absolut, o oglindă în care lumina se reflectă pentru a da naștere unor spații noi. Poemele din volumul Risipa unei veri (1978), pus
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
analogiilor existente Între imaginile redate În limbaje diferite (literar sau figurativ) permite identificarea reprezentărilor mentale esențiale, a tiparelor de sensibilitate proprii unei colectivități. Se remarcă, În acest caz, apelul la metodologia iconologiei și a istoriei artei (pentru sesizarea modalităților specific picturale, imagistice, de transmitere și de corespondență a reprezentărilor mentale), ca și apropierea de perspectiva teoretică a studiilor de morfologie a culturii, aflate, de asemenea, În căutarea trăsăturilor stilistice proprii anumitor forme de sensibilitate individualizate istoric. 5.3. Plecând, În general
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cipariu XE "Cipariu" este acaparat și el de mentalitatea pragmatică a noii epoci de dezvoltare capitalistă. Totuși, sensibilitatea artistului biruie adesea interesul mercantil; remarcând, la Como, munții „ornați cu grădini, vile și vii”, el face dovada unei perspective mai degrabă picturale decât economice. Interesul față de economia italiană se vădește Însă a fi foarte viu În Transilvania. Vasile Pop XE "Pop" , parohul din Budiul de Câmpie, dorește să afle „frații italiani cum poartă economia, câți boi Înșiră la plug, cum le e
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
George Cornea în Viața nu iartă, Mircea Săucan și operatorul Costea Ionescu-Tonciu fac un adevărat „balet” de imagine pe marginea scenariului propagandistic. Prim-planuri insistente, ca defulare după precedentul deceniu trăit de cinemaul românesc în plan mediu, contraplonjeuri, compoziții afișat picturale ale cadrului, „deraieri” poetizante ale aparatului de filmat, cadre statice până la hieratism, muzica cultă a lui Anatol Vieru, totul „de-amorul artei”, „poze”, unele frumoase, care nu fac priză cu narațiunea. Împrumuturile din Pământ (A. Dovjenko, 1930) ating un maxim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]