48,335 matches
-
Astfel, este clar că această interpretare a fost privită ca înrudită cu doctrina preexistenței sufletelor și cu cea a căderii preistorice și de asemenea cea a pierderii de către om a imaginii divine după cădere. O interpretare alegorică a veșmintelor de piele găsim la Sfântul Grigorie de Nyssa. În viziunea acestuia, hainele nu sunt trupurile în sine din moment ce respinge preexistența sufletelor ci o anumită calitate a naturii noastre trupești care a urmat căderii, o înclinație carnală, care-l deosebește de omul ideal
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
din moment ce respinge preexistența sufletelor ci o anumită calitate a naturii noastre trupești care a urmat căderii, o înclinație carnală, care-l deosebește de omul ideal al creației. Același autor este de acord cu Origen în ceea ce privește presupunerea de bază cum că pielea simbolizează ceea ce omul are în comun cu animalele, iar veșmintele sunt astfel ceea ce s-a adăugat omului ca urmare a experienței concupiscente asupra lumii din jur. Aceasta include tot ceea ce implică natura animală. Sfântul Grigorie menționează înmulțirea pe cale sexuală și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
veșmânt, nu mai vede că poartă urâțenia zdrențelor pe care le-a aruncat, tot așa și noi, după ce ne vom fi dezbrăcat de haina cea moartă și rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
urâțenia zdrențelor pe care le-a aruncat, tot așa și noi, după ce ne vom fi dezbrăcat de haina cea moartă și rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea încetul cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea încetul cu încetul, până la maturitate; vârsta de mijloc, bătrânețea, boala, moartea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în Scrieri. Partea a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
numește moarte și care sunt semnul mortalității omului prezent. Cel mai evident semn al existenței lor este sexualitatea. Găsim totuși o formă modificată a aceleiași speculații origeniste la Sfântul Grigorie de Nazianz, care arată că interpretarea alegorică a veșmintelor de piele într-un mod atât de negativ în strânsă legătură cu viața sexuală nu este cel mai potrivit. Sfântul Grigorie de Nazianz susține că rezistența specifică și îngreunarea cărnii umane, după cum o cunoaștem noi, poate fi consecința căderii, simbolizată prin veșmintele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
un mod atât de negativ în strânsă legătură cu viața sexuală nu este cel mai potrivit. Sfântul Grigorie de Nazianz susține că rezistența specifică și îngreunarea cărnii umane, după cum o cunoaștem noi, poate fi consecința căderii, simbolizată prin veșmintele de piele, dar că trupurile noastre prezente sunt, în ciuda acestui fapt, nu foarte diferite de ceea ce omul avea înainte de cădere<footnote J. Plagnieux. Saint Gregoire de Nazianze Theologien, Paris, 1951, p. 426. footnote>. La Sfântul Maxim Mărturisitorul găsim un singur text, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
preștiuse căderea și bunăvoința Sa continuă să vegheze asupra lui Adam și a Evei când, după păcat, le face încingătorile și sprijină întoarcerea la El, folosindu-se de această nouă stare. Oferă această nouă stare relativ pozitivă a hainelor de piele ca o a doua binecuvântare omului, o adaugă ca o a doua natură, naturii lui, ca el să poată, făcând uz corect de ea, să supraviețuiască și să-și realizeze destinul în Hristos. Fiindcă haina este alcătuită din cele ce
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Așadar, mortalitatea biologică a fost pusă prin iconomie in jurul naturii spre nemurire, luată din natura viețuitoarelor iraționale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, în Scrieri. Partea a doua..., p. 302. footnote>. Hainele de piele mai dețin și o dimensiune cosmologică<footnote Panayotis Nellas, op. cit., p. 54. footnote>. Înainte de cădere, întreaga creație era unită cu și prin om; ea se spiritualizează prin împăratul ce i-a fost rânduit. Dar prin cădere, materia s-a închis
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
o cădere a materiei însăși. Surparea ontologică a împăratului antrenează cu sine, în mod obligatoriu, surparea împărăției materiale. Din bun foarte, cosmosul a ajuns pieritor, iar omul care a îmbrăcat materialitatea trăiește în cosmos prin materialitate, adică prin hainele de piele, o viață cu multe suferințe și cu multe necazuri. Are loc o schimbare de relații: a omului cu ființa sa proprie și a omului cu creația pe care nu o mai supune ci o pierde aproape total în adâncurile ei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
multe suferințe și cu multe necazuri. Are loc o schimbare de relații: a omului cu ființa sa proprie și a omului cu creația pe care nu o mai supune ci o pierde aproape total în adâncurile ei. Dar hainele de piele sunt puse de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult de animalitate. Trupul său dobândește o materialitate și o grosime și o opacitate pe care nu le cunoștea înainte de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pe care le cunosc celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a nimicit fericirea vieții lui. Dacă noi comparăm fericirea din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ilustra și preamări măreția iubirii lui Dumnezeu. El transformă ceea ce ar putea fi, justificat, perceput ca relicvă a unui bigotism antic într-o odă adusă iubirii lui Dumnezeu pentru sufletele pierdute. Astfel, Sfântul Grigorie trece de la conotațiile negative asociate cu pielea neagră la realitatea spirituală a stării de păcat a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile. Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile. Cel bun, cel rîu, cel urăt Sînt Marius Ianuș, am petrecut 30 de ani în viață, iar acum merg pe bulevardul năclăit de ploaie cu cămașa lipită de piele. De parcă țoalele mele ar înainta singure, pe trotuarul desfăcut. Lîngă nimeni. Ce am făcut în 30 de ani? Cine sînt, după 30 de ani de viață? M-au iubit femeile & am scris versuri despre mine, despre femei & despre mama. Dar
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
și vin, cum poeții noștri n-au prea scris, i se pot atribui, în subconștientul literar al unui curtezan tînăr, versuri ca acestea: , Femeia pe care la Brăila am iubit-o/ într'o cameră de hotel/ purta pantofi verzi de piele de șarpe/ și avea nasul turtit. Era o mulatră./ Cum venise aici, habar n'am./ Părinții, bunicii, purtaseră poate odată/ în nări un inel. (Femeia cafenie). Figurile lui Tonegaru, iubite, sau simple trecătoare, urmează rețeta avangardei: o schiță, un crochiu
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
nu-i cea din urmă Cameră!ť), binecuvântarea politică a lui Trahanache (Ťși așa zi, ai? d-ai noștri, stimabile? bravos! mă bucur!ť) și acceptarea tacită a lui Tipătescu, dom' Nae se vede deja deputat și intră instantaneu în pielea unui ales al poporului care cuvântă de la tribuna Parlamentului. În spiciul lui nu-și mai găsește locul Ťunul din cele mai frumoase județe ale Românieiť, ci România însăși privită din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
ajuns în trustul lui Adrian Sîrbu. Învins, Cristian Tudor Popescu a demisionat de la conducerea Clubului Român de Presă. Cei care i-au comentat răuvoitor demisia n-au înțeles, cred, adevăratul mesaj al acestui orgolios ziarist care s-a convins pe pielea lui că banii care s-au băgat în presă în ultima vreme transformă acest club în--tr-o afacere în care patronii au ultimul cuvînt. P.S.: Ion Cristoiu o atacă prostește pe Ioana Lupea, acuzîn-d-o că are aer de bucătăreasă. Pentru cultura
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
și respiră și vrea să se-nece./ nu poate./ părul ei nu-l lasă./ înghite zeci de pumni plini de părul ei./ nici el nu mai poate așa singur./ se ține în brațe strâns și își sărută mâinile./ caută sub pielea lui/ gustul trupului ei. ar vrea să plângă mereu./ dar de sub pleoape îi ies fire lungi de păr./ îl lăsăm mereu în pace. știm că pentru el/ nu mai poate exista nimic." (Prezicere); "ochii mei văd patul// încovoiat, ridicat deasupra
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
moartea, dragostea și ura, normalitatea și boala convulsivă sunt asociate ori disociate ca într-o demonstrație matematică, fie direct, fie prin reducere la absurd. La sfârșit, lectorul rămâne cu senzația unor poeme făcute, aparent mustind de sânge și frecându-și pieile de oase, de fapt lucrate pe un singur și recognoscibil tipar. Prudent, autorul s-a gândit la un alibi: volumul se intitulează Catafazii, iar catafazia este, conform definiției reproduse pe pagina introductivă, o "tulburare a vorbirii care constă în repetarea
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
nu te mai prostiť, îi spunea jenat băiatul cel mare, aproape un bărbat (avea o prietenă de vârsta lui care-l vizita în lipsa părinților)". Adriana Bittel își privește personajele dintr-o dublă perspectivă: din interior (ca femeie, se pune în pielea lor, înțelege modul lor de a gândi și de a se raporta la lume), dar și din exterior, prin ochii celorlalți. Imaginea oferită de cele două perspective diferă semnificativ. De aici comicul situației care, de cele mai multe ori, nu este decât
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
pe cap. De pe el picura sînge proaspăt de pui, pe care și-l mînjise peste tot pe mîini și pe față și chiar și peste uneltele de bucătărie; de asemenea, luase cu el o rezervă într-o ploscă mică de piele, ca să se asigure că efectul nu va fi pierdut înainte de vreme. Arăta simultan înfricoșător și ridicol, iar femeile și copiii din sat - care îi așteptau nerăbdători pe bărbați să iasă din moschee și să îi anunțe ce hotărîseră cu privire la atacul
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]