1,548 matches
-
librăriei Kobayashi. Am stat la masa din bucătărie, am băut bere și am citit. Prima oară citisem cartea în anul în care intrasem la gimnaziu. Acum, după opt ani, o reciteam, în bucătăria unei fete, în toiul nopții, îmbrăcat în pijamaua, cam mică pentru mine, a tatălui ei decedat. Straniu. Dacă n-ar fi fost împrejurările acelea ciudate, probabil că n-aș fi recitit Sub roți. Cartea era puțin cam siropoasă, dar destul de bine scrisă. Mi-a făcut plăcere să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aș fi fost capabilă să te iert pentru milioanele de gânduri ce te apăsau. De aceea te și mint. Nu mă întâlnesc cu sora mea în Ginza. Aveam de gând să-mi petrec noaptea la tine și mi-am luat pijamaua cu mine. Crede-mă. Am pijamaua și periuța de dinți în geantă. Sunt complet idioată! Nici măcar nu m-ai invitat o singură dată să-ți văd noua casă. Mi-e clar că vrei să fii singur și o să te las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
iert pentru milioanele de gânduri ce te apăsau. De aceea te și mint. Nu mă întâlnesc cu sora mea în Ginza. Aveam de gând să-mi petrec noaptea la tine și mi-am luat pijamaua cu mine. Crede-mă. Am pijamaua și periuța de dinți în geantă. Sunt complet idioată! Nici măcar nu m-ai invitat o singură dată să-ți văd noua casă. Mi-e clar că vrei să fii singur și o să te las singur. N-ai decât să gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Midori și mi-a răspuns tot sora ei. Midori nu venise acasă de ieri și începuse și ea să se îngrijoreze. M-a întrebat dacă am idee unde ar putea fi. Tot ce știam eu era că are la ea pijamaua și periuța de dinți. Am văzut-o pe Midori în clasă miercuri. Purta un pulover verde închis și ochelarii aceia de soare fumurii. Stătea în ultimul rând și vorbea cu o fată cu ochelari pe care o mai văzusem o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe geam dimineață. Mai zicea că pe el nu-l deranjează să doarmă sus și că mai stă puțin și după aia se culcă și el. M-am dezbrăcat, mi-am pus hainele În plasa de deasupra, mi-am luat pijamalele și m-am culcat. Am stins lumina, după care am ridicat jaluzelele, Însă dacă stăteam la geam mi se făcea frig și din pat nu vedeam nimic. Tata a scos o valiză de sub patul meu, a deschis-o, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
m-am culcat. Am stins lumina, după care am ridicat jaluzelele, Însă dacă stăteam la geam mi se făcea frig și din pat nu vedeam nimic. Tata a scos o valiză de sub patul meu, a deschis-o, și-a scos pijamalele și le-a aruncat pe patul de sus, după care a mai scos o carte și o sticlă din care și-a umplut plosca. — Poți s-aprinzi lumina, i-am zis. — Nu, n-am nevoie. Ți-e somn, Jim? vCre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pizza mi-a spus că speră să mănânc și niște legume proaspete. Mi-a fost așa de rușine, încât am făcut un efort uriaș să merg la Sainsbury și să umplu frigiderul cu semipreparate. Mă șterg și mă îmbrac în pijama, când se aude din nou soneria. Mă furișez la fereastră și privesc afară. Apartamentul meu e la etajul unu și, zărind creștetul lui Davey în dreptul ușii, mă trag repede înapoi. La naiba! Mi-e ciudă pe mine însămi că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu puteam dormi și îmi făcusem un obicei să iau mașina și să conduc prin împrejurimi. Uneori asta se întâmpla la două, trei noaptea. Mă trezeam, îmi dădeam seama că nu mai pot adormi la loc, trăgeam un pulover peste pijama și luam doar cheile de la mașină. Devenise un hobby. De plăcerea asta nu mă puteam bucura înainte, când umblam mereu beat. Acum însă exploram zone pe care nu le văzusem și unde nu voi mai ajunge niciodată. Se oprește lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Cerului pentru mândria mea nemăsurată. În aceste momente, e tot ce mi-a mai rămas și n-are rost să mă pierd în tot felul de gânduri negre. — Nu pot să cred! zice Daisy. Ne-am cuibărit pe canapea, în pijama, bând margarita de căpșuni. Ne prinde foarte bine pentru că e groaznic de cald. Ger să fi fost, tot asta am fi băut. Daisy crede în puterile curative ale acestei băuturi. Chiar și culoarea este în ton cu nuanțele din apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
întreprinzători sunt la suprafață, în Jeep-uri, foști securiști, acum businessmen. Mereu grăbiți. Sunt multe de furat, de vândut, de cumpărat. Oameni serioși, cu trei rânduri de dinți. Între Televiziune și Victoriei, fondul sonor este asigurat de un tânăr în pijamale, gârbovit și desculț. - Oameni buni, dacă aveți milă și înțelegere pentru un bătut de soartă, operat de trei ori la splină, dați-mi de-o pâinică. Mi-e foame, mi-e tare foame! Cu mâini tremurânde ne arată o fișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Alo, noi? Da, noi! cine ne... Ascultă, sunt aici în bluzonul ăla bej cu mickey pe față și o chiflă pe verso, Și noi ce să..., ...cu piciorul pe bolovanul de care se reazemă cabina telefonică și cu vreo 15 pijamale la fundul meu care vor să scape și ele de-aici. V-aștept urgent la ospiciu! auzi, la ospiciu! Când coborâm după 35 de stații la 2 prăjini de albul molatec al zidului fără intrare fără expresie - doar vuietul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
coborâm după 35 de stații la 2 prăjini de albul molatec al zidului fără intrare fără expresie - doar vuietul de dincolo, iar noi ne târâm de-a bușilea două zile și noaptea devorând azima turcească până la bărbatul acela vioi în pijamale crem-vertical care-și smulge clondirul din buzunar și ne aruncă privirea în față: E toamnă și mă vedeți deși vara frunzișul mi-e atât de des încât mi se înăbușă pielea. Nici nu pot ieși prin gard în cartier după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se întoarse spre el ca o zmeoaică: cui îi zici tu mamaie, bulaiule? Ia vezi-ți de lungul nasului! Bulaiul se retrase intimidat, cu chipiul pe ceafă. La etajul doi, salonul treisprezece, părintele cu barba albă revărsată peste bluza de pijama trona în patul din mijloc. Când ne văzu, fața i se lumină, ochii îi scânteiară albastru-metalizat. Mai întâi luă capul bunicii în căușul palmelor: bine ai venit, porumbița mea! tare mi-a fost dor de tine! Ne-am retras respectuoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și pe picioare de cât zăcuse în spital. Bătrânul deșirat fu luat ușurel de subțiori și așezat în fund. Nu-i mai funcționau rinichii cum trebuie, uremia era ridicată. Dar preotul nu renunțase încă. Ne-am propus să-i schimbăm pijamaua transpirată și, după ce l-am lăsat fără bluză și pantaloni, numai în chiloți, îl săltarăm în picioare. Sângele țâșni prin toate rănile, șiroaiele curgeau de-a lungul corpului. Un Hristos răstignit pe fiul și nepotul său. Bunica izbucni în plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
schițat un semn de la revedere și am plecat spre camera bătrânului. Tauberger avea un soi de paralizie a membrelor inferioare; din burta enormă mai rămăsese prea puțin. De la moartea lui nevastă-sa (Mama, cum îi spuneam toți), se purta în pijama soioasă - să-i vadă lumea toată țambalul coastelor, să-l compătimească. - Uite, uite, vezi cum mă lasă? a împânzit casa de mâțe, scheise! și pe mine nici nu mă bagă-n seamă. Dumnezeii măsii de nenorocită! și eu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
spitalului. Unii se țineau de mână, alții râdeau privind vârfurile brazilor. Am văzut câteva tinere cu privirea năucă. Bărbații erau mai agitați, ca niște puștani puși pe pozne. Printre ei defilau supraveghetoare cu privirea ageră, mustrătoare. Toată lumea era îmbrăcată în pijamale, eventual cu un halat de un roz-spălăcit pe deasupra. Atmosfera era nașpa. S-a deschis ușa și a intrat Sabina. Pijamale cu floricele, halat roz-spălăcit, scămoșat. S-a bucurat că mă vede, vibra toată. Era slabă, cu privirea ușor derutată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai agitați, ca niște puștani puși pe pozne. Printre ei defilau supraveghetoare cu privirea ageră, mustrătoare. Toată lumea era îmbrăcată în pijamale, eventual cu un halat de un roz-spălăcit pe deasupra. Atmosfera era nașpa. S-a deschis ușa și a intrat Sabina. Pijamale cu floricele, halat roz-spălăcit, scămoșat. S-a bucurat că mă vede, vibra toată. Era slabă, cu privirea ușor derutată. În cinstea sosirii mele se rujase, își dăduse și cu rimel. Era drăguță, dar cu ceva patetic în felul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zi dimineața va pleca într-o plimbare cu Teofana, fără să le dezvăluie despre ce este vorba. Seara au mers mai devreme la culcare. Teofana l-a condus camera unde trebuia să doarmă Alexnadru, dându-i toate detaliile, arătându-i pijamaua, cearșaful cu care să se acopere dacă îi este cald, pătura dacă e mai răcoare. Profitând de intimitate, Alexandru o admiră pe Teofana atât de provocatoare în rochița ei de casă cu decolteu larg ce-i lăsa umerii, spatele și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cuvânt foarte scurt pe care îl găseam scris pe gardul de beton sau zgâriat pe smoala vreunei țevi de canalizare înseamnă că toți oamenii mari... Și atunci toate cântecele pe care le cântam cu atâta plăcere: "Selene-ene-a, fuge baba-n pijama/ Selene-ene-a, moșul fuge după ea" etc., nu se refereau la același lucru scîrbos? Ba da, zicea Luci, și adăuga cu cinism: chiar mama și cu tăticul fac lucrul ăsta. Apoi începea să viseze: când ei trebuiau să facă lucrul ăsta
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pufoasă ca vata ,acoperită cu blană și cu ochi rotunzi, limpezi ca rubinul, pe care o ținea într-un borcan de sticlă. Când ne întorceam de la masa de seară și ne îmbulzeam în dormitor, să scotocim în cușetele noastre după pijamale, iar unii dintre noi dădeam la o parte marile draperii ca să ne schimbăm după ele, lăsând cu ocazia asta să pătrundă în camera lungă și albă globul topit al soarelui . Traian obișnuia să pună borcanul pe pervaz și, printre băieții
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o parte marile draperii ca să ne schimbăm după ele, lăsând cu ocazia asta să pătrundă în camera lungă și albă globul topit al soarelui . Traian obișnuia să pună borcanul pe pervaz și, printre băieții goi sau pe jumătate intrați în pijamalele cu buline, rămânea îmbrăcat și visător, fixând insecta gigantică de parcă ar fi vrut s-o hipnotizeze. Coropișnița se ridica atunci și ea cu labele din față pe sticla roșie de amurg și rămânea încremenită. Dialogul acesta fără cuvinte dura minute
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ele, de-ți părea rău că-l ai pe umeri, până se resorbea tot aerul. Ne uitam de aceea cu groază și fascinație la martiriul Elisabetei, care, dopată, nu părea să înțeleagă ce se întîmplă. O soră i-a scos pijamaua, lăsînd-o cu sânii goi, în capul oaselor, pe patul de țeava albă, iar apoi, presîndu-i bărbia în piept, i-a arcuit spinarea, ținînd-o bine de umeri și de ceafă. Vertebrele, ca niște noduri de piele lucioasă, și coastele alungite ieșiră
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curată. Fata gâfâia și gemea din ce în ce mai tare, până când, la scoaterea, tot cu efort, a acului, țipă răgușit. O mai ținură arcuită câteva minute, cu un tampon de vată udă apăsat pe locul înțepăturii, apoi o întinseră încet pe spate, trăgând pijamaua pe ea. Nu trebuia să miște capul cel puțin douăzeci și patru de ore. Cele mai multe dintre bolnave nici nu se uitaseră, Lavița plânsese să se omoare cu fața în cearceafuri, Paula stătuse calmă cu fața la perete. Doar eu și cucoana aceea cu pareză
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
întortocheate. Din loc în loc, câte o ușă numerotată era deschisă și vedeam înăuntru o chiuvetă și un closet de faianță sau o boxă cu mături murdare, teuri cu cârpe împuțite și cutii de sodă. Mai vedeam cămări cu vrafuri de pijamale ștampilate, în sfârșit, când amețiserăm atât de tare încît nu am mai fi știut să găsim ieșirea și credeam că ne vom lăsa oasele pe vreun coridor, am deschis o ultimă ușă. Sala în care am intrat era foarte mare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sigur, mă gândeam, nu m-aș putea căsători, când o să fiu mare, cu Ester. Asta mă contraria, căci simțeam că dragostea mea se va întinde mult în timp. Cum să ne despărțim și să n-o mai văd niciodată? În pijamaua mea cu iepurași am ieșit încet din cameră, am traversat în vârful picioarelor holul negru ca smoala și-am deschis ușa de la intrare. M-au izbit deodată în față sutele de mii de stele răsfirate pe cer, arzând și scânteind
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]