903 matches
-
de pe versantul tirenian, se condensează imediat sub impactul barierei neprevăzute a lanțului muntos, după ce traversează câmpia mică de coastă, creând o mișcare ascendentă a aerului care determină un nivel ridicat al precipitațiilor, din ce în ce mai frecvente și intense pe măsură ce se înaintează spre pintenii stâncoși. Una din consecințele principale ale acestei situații est conținutul ridicat de umiditate a atmosferei, legat de frecvența și volumul precipitațiilor care ating nivelul maxim din septembrie până în ianuarie și din aprilie până în iunie. Atunci când este vreme frumoasă, briza suflă
32004R1856-ro () [Corola-website/Law/293176_a_294505]
-
Tâmpa. Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și Piatra Mare, la 161 km de București. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Lhotse pe corzi fixe până la Tabăra III, aflată pe o terasă îngustă la . De acolo, mai sunt 500 de metri până la Tabăra IV pe Pasul de Sud la . De la Tabăra III la Tabăra IV, alpiniștii au două probleme în plus: Pintenul Geneva și Banda Galbenă. Pintenul Geneva este o porțiune de stâncă neagră botezată în 1952 de o expediție elvețiană. Corzile fixe îi ajută pe alpiniști să traverseze rapid această bandă de stâncă acoperită cu zăpadă. Banda Galbenă este o secțiune
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Tabăra III, aflată pe o terasă îngustă la . De acolo, mai sunt 500 de metri până la Tabăra IV pe Pasul de Sud la . De la Tabăra III la Tabăra IV, alpiniștii au două probleme în plus: Pintenul Geneva și Banda Galbenă. Pintenul Geneva este o porțiune de stâncă neagră botezată în 1952 de o expediție elvețiană. Corzile fixe îi ajută pe alpiniști să traverseze rapid această bandă de stâncă acoperită cu zăpadă. Banda Galbenă este o secțiune de marmură, filit, și semișist
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
una dintre cele mai importante trei capitale antice care a dăinuit până astăzi. Istanbul este cel mai mare oraș din lume care se întinde pe două continente, Europa și Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se găsesc pe pintenul din extrema sud-estică a Europei, despărțită de cele asiatice prin Marea Marmara și Strâmtoarea Bosfor. Pe partea europeană, golful adânc Cornul de Aur desparte cartierele europene în două sectoare: vechiul Constantinopol, la sud, și Orașul Nou la nord, cu cartierele
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
județul Iași și deci inclusiv pe raza actualei comune Schitu Duca, respectiv a localității Pocreaca, după cum urmează : - “în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est, pe care au fost depistate două șanțuri paralele, aparent cu val. Pe suprafața acestui pinten a fost descoperită o așezare de înățime Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est, pe care au fost depistate două șanțuri paralele, aparent cu val. Pe suprafața acestui pinten a fost descoperită o așezare de înățime Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire hallstattiană tip Cozia, cu o ceramică decorată cu torți cu buton și cu torques 11 - motive unghiulare, uneori umplute cu alb. În aceeași zonă, la
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
zid de incintă cu o lățime de 1,5 m, întărit cu trei turnuri pătrate (pe colțurile de nord-vest, sud-vest și sud-est), care înconjurau laturile de vest, sud și est ale primei fortificații; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe această latură erau deja pe marginea dealului. Zidul de incintă avea înălțimea de 15 m față de fundul șanțului de apărare, fiind prevăzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate în partea inferioară. Un zid lega bastionul
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de sud și vest , cea de nord aflându-se pe un pinten de deal după cum am spus mai înainte. Acest fapt nu a permis umplerea cu apă a șanțului de apărare, ea putându-se scurge pe latura de nord. Intrarea în cetate a fost mutată pe latura de nord-est, unde a fost
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
leagă spre nord de , iar din DJ230 se ramifică DJ102N, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1A) și Slănic. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați. Se învecinează: Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Poiana Copăceni (în trecut, Poiana Copaciului) este un sat în comuna Gura Vitioarei din județul Prahova, Muntenia, România. Se află între dealurile care înconjoară depresiunea Vălenii de Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
la recensăminte:" Valea satului se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes local, cuprinzând o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), aflată lângă satul Colți, pe pintenul de deal „Vârful Bâi”, lângă releul de televiziune.
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu, aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei. El a descris această călătorie în volumul de memorialistică ""Călătorii în Moldova"" (1859). Din orașul Târgu Neamț, poetul vede ruinele Cetățuii Neamțului pe un pinten dintr-un șir de munți cu coastele întunecoase și cu vârfurile verzi. Urcă la cetate și este impresionat de priveliștea asupra văii și munților din față, părându-i-se pentru un moment că este ""mai pesus de ființele omenești"". Poetul
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Smârdan, Plevna și Izvoare. Suprafața comunei este de 10605 ha (106,05 km2), reprezentând 2,12% din cea a județului Botoșani. Teritoriul comunei Suharău, privit de la punctul de belvedere „La Carpen”, dintre Comănești și Oroftiana, de pe rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se continuă mult spre est, prezintă ochilor un peisaj incredibil pentru zona deluroasă a Podișului Moldovei: spre miazănoapte relieful bine împădurit coboară abrupt afundându-se într-o depresiune, alungită de la vest la est, traversată de cursul înșelător de
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului din interior. În septembrie 1971 s-au făcut săpături la Niculitel, scoțând la iveală cripta celor patru martiri. Deschiderea criptei s-a făcut în
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
susține că ar fi din epoca medievală timpurie. În anul 1977, la marginea localității, în surpătura unei movile s-a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof, sfecla de zahăr, cereale), expoatarea pajiștilor, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea primară a lemnului și comerțul. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
în Țara Românească; 23 obiecte de bronz reprezentând statuia lui Bacchus, un sclav și 20 statuete diferite de animale, busturi, arme; 3 obiecte de argint (brățară romană, colan cu pietre, cruce lucrată în sârmă, cu pietre; 5 obiecte de fier (pinteni romani, suliță, săgeată); 5 obiecte de lemn (cruce, iconițe); 26 obiecte de lut (cărămizi romane ale legiunilor I-Italica, III-Britania etc., vase din morminte romane etc.; 6 inele de argint și bronz; 658 monede grecești, romane, bizantine; 11 medalii moderne
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
nu sunt prea multe de spus din lipsa aproape totală a surselor. Descoperirile de materiale arheologice sunt sărace constând în ceramică comună, specifică secolelor al XIII-lea și al XIV-lea, numeroase mandibule de cal și a două piese de pinten nu pot aduce prea multă lumină în această problemă, poate cel mult să se presupună că garnizoana era asigurată de o trupă de cavalerie. Totuși s-a emis ipoteza că cetatea ar fi fost costruită la începutul secolului al XIII
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
râurilor Sâmbre și Meuse, confluenta cunoscută de către locuitori sub numele de Grognon. Aici există o cetate deja în neolitic. În perioada galo-romană, cetatea a fost mutată și mărită, ajungând să aibă o suprafață de 70 ha și o formă de pinten. Ulterior, la poalele muntelului s-a dezvoltat o localitate. Orașul român se întindea pe teritoriul a ceea ce astăzi reprezintă străzile "Rue de la Croix", "Rue du Collège", "Rue de l'Ange" și "Rue des Brassiers" și avea și un târg. Împrejurimile
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
cu gheare solide groase, lungi, ușor curbate sunt adaptate pentru a scurma pământul în căutarea hranei. La formele tericole, degetul posterior este mai mic, pe când la formele arboricole degetul posterior este bine dezvoltat. Masculul unor specii are pe tars un pinten. Penele sunt dese și moi, plăcut și variat colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe gât sau bărbie porțiuni golașe sau formațiuni tegumentare (negi, rozete, creastă, bărbie) colorate în roșu. Dimorfismul sexual la unele specii
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
din Villanueava de los Infantes, pe 8 septembrie 1645, după ce scrisese în ultima sa scrisoare că „"există lucruri care sunt doar un nume și o figură"”. Se spune că mormântul său ar fi fost profanat pentru a i se fura pintenii de aur cu care fusese înmormântat, și că la scurt timp tâlharul a fost prins și executat. Operele sale au fost editate de umanistul José Antonio González de Salas, fără să se preocupe de corectarea greșelilor, în 1648, sub titlul
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
de luptă, Paen. Îndreptându-se una spre alta, cele două flote încetează toate manevrele și se angajează într-o încleștare de proporții. Sute de galere se unesc formând o platformă imensă, pe care mii de soldați luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]