930 matches
-
pion e2; Negru: pion d3, pion f3. În aceasta situație, albul poate: 1. captura pionul negru din d3; 2. captura pionul negru din f3; 3. muta la e3; 4. muta la e4. Deși considerat modest și lesne de sacrificat, totuși pionului i se rezervă un loc special în jocul de șah, putând deveni orice piesă majoră dorește jucătorul (regină, turn, cal sau nebun), cu excepția regelui. La capătul cursei sale solitare pe verticală, dacă scapă de toate pericolele de capturare sau blocare
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
se rezervă un loc special în jocul de șah, putând deveni orice piesă majoră dorește jucătorul (regină, turn, cal sau nebun), cu excepția regelui. La capătul cursei sale solitare pe verticală, dacă scapă de toate pericolele de capturare sau blocare, orice pion se poate transforma într-o altă piesă majoră, care devine activă în clipa transformării. Spre exemplu, în diagrama 1, dacă pionul negru de la d2 sau cel alb de la e7 fac mișcările finale la d1, respectiv la e8, se transformă fiecare
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
cu excepția regelui. La capătul cursei sale solitare pe verticală, dacă scapă de toate pericolele de capturare sau blocare, orice pion se poate transforma într-o altă piesă majoră, care devine activă în clipa transformării. Spre exemplu, în diagrama 1, dacă pionul negru de la d2 sau cel alb de la e7 fac mișcările finale la d1, respectiv la e8, se transformă fiecare într-o altă piesă majoră de aceeași culoare. Totuși, la schimbarea pionului sunt preferate reginele, din motivul că sunt piesele cele
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
în clipa transformării. Spre exemplu, în diagrama 1, dacă pionul negru de la d2 sau cel alb de la e7 fac mișcările finale la d1, respectiv la e8, se transformă fiecare într-o altă piesă majoră de aceeași culoare. Totuși, la schimbarea pionului sunt preferate reginele, din motivul că sunt piesele cele mai puternice. Teoretic, orice jucător de șah are la începutul jocului alături de o regină, alte 8 potențiale regine, dacă toți cei opt pioni ar fi transformați, la limită, în regine. Acest
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
piesă majoră de aceeași culoare. Totuși, la schimbarea pionului sunt preferate reginele, din motivul că sunt piesele cele mai puternice. Teoretic, orice jucător de șah are la începutul jocului alături de o regină, alte 8 potențiale regine, dacă toți cei opt pioni ar fi transformați, la limită, în regine. Acest amănunt, adesea uitat, al puterii „modestului” pion dă un cu totul alt înțeles faimosului citat al lui Napoleon Bonaparte referitor la „bastonul de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
sunt piesele cele mai puternice. Teoretic, orice jucător de șah are la începutul jocului alături de o regină, alte 8 potențiale regine, dacă toți cei opt pioni ar fi transformați, la limită, în regine. Acest amănunt, adesea uitat, al puterii „modestului” pion dă un cu totul alt înțeles faimosului citat al lui Napoleon Bonaparte referitor la „bastonul de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În diagrama 2 se observă dispoziția inițială a pionilor într-o partidă de șah. Pionii albi
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
Acest amănunt, adesea uitat, al puterii „modestului” pion dă un cu totul alt înțeles faimosului citat al lui Napoleon Bonaparte referitor la „bastonul de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În diagrama 2 se observă dispoziția inițială a pionilor într-o partidă de șah. Pionii albi ocupă linia a 2-a a tablei, iar cei negri linia a 7-a. În spatele pionilor, protejați de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
modestului” pion dă un cu totul alt înțeles faimosului citat al lui Napoleon Bonaparte referitor la „bastonul de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În diagrama 2 se observă dispoziția inițială a pionilor într-o partidă de șah. Pionii albi ocupă linia a 2-a a tablei, iar cei negri linia a 7-a. În spatele pionilor, protejați de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În diagrama 2 se observă dispoziția inițială a pionilor într-o partidă de șah. Pionii albi ocupă linia a 2-a a tablei, iar cei negri linia a 7-a. În spatele pionilor, protejați de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat protejarea totală a ambelor "armate" la începutul jocului. Piesele majore se găsesc îndărătul pionilor, protejate de aceștia
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
7-a. În spatele pionilor, protejați de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat protejarea totală a ambelor "armate" la începutul jocului. Piesele majore se găsesc îndărătul pionilor, protejate de aceștia, iar pionii pot ataca fiecare câmp al liniilor 3 pentru alb și 6 pentru negru, de două ori, cu excepția câmpurilor laterale, ce sunt atacate doar o singură dată, dar care sunt protejate de marginea tablei. Jocul de
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat protejarea totală a ambelor "armate" la începutul jocului. Piesele majore se găsesc îndărătul pionilor, protejate de aceștia, iar pionii pot ataca fiecare câmp al liniilor 3 pentru alb și 6 pentru negru, de două ori, cu excepția câmpurilor laterale, ce sunt atacate doar o singură dată, dar care sunt protejate de marginea tablei. Jocul de șah este, în esență, parăsirea
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
0-0-0. Se întâmplă deseori ca amândoi jucătorii să facă rocada mică, dar este mai puțin obișnuit ca amândoi jucătorii să facă rocada mare. Când un jucător face rocada mică și celălalt rocada mare, jocul devine foarte crâncen datorită faptului că pionii fiecărui jucător pot avansa și ataca regele advers fără să lase propriul rege descoperit. Rocada mică asigură în general ceva mai multă securitate, pentru că regele este mutat mai aproape de marginea tablei și toți pionii din fața sa sunt apărați. La rocada
Rocadă () [Corola-website/Science/299910_a_301239]
-
devine foarte crâncen datorită faptului că pionii fiecărui jucător pot avansa și ataca regele advers fără să lase propriul rege descoperit. Rocada mică asigură în general ceva mai multă securitate, pentru că regele este mutat mai aproape de marginea tablei și toți pionii din fața sa sunt apărați. La rocada mare, regele este mutat mai aproape de centru, iar pionul de pe coloana a rămâne neapărat; desigur, regele poate fi mutat pe coloana b ca să apere pionul respectiv și să se îndepărteze de centru. Pe de
Rocadă () [Corola-website/Science/299910_a_301239]
-
fără să lase propriul rege descoperit. Rocada mică asigură în general ceva mai multă securitate, pentru că regele este mutat mai aproape de marginea tablei și toți pionii din fața sa sunt apărați. La rocada mare, regele este mutat mai aproape de centru, iar pionul de pe coloana a rămâne neapărat; desigur, regele poate fi mutat pe coloana b ca să apere pionul respectiv și să se îndepărteze de centru. Pe de altă parte, rocada mare este mai eficientă din punct de vedere al turnului, care ajunge
Rocadă () [Corola-website/Science/299910_a_301239]
-
regele este mutat mai aproape de marginea tablei și toți pionii din fața sa sunt apărați. La rocada mare, regele este mutat mai aproape de centru, iar pionul de pe coloana a rămâne neapărat; desigur, regele poate fi mutat pe coloana b ca să apere pionul respectiv și să se îndepărteze de centru. Pe de altă parte, rocada mare este mai eficientă din punct de vedere al turnului, care ajunge pe coloana d, unde în general devine activ imediat, pe când după rocada mică poate să fie
Rocadă () [Corola-website/Science/299910_a_301239]
-
succes, și la scurt timp după război, scapă de sub controlul Americii și devine un dictator sinistru care încearcă să dezvolte arme de distrugere în masă pe care le va utiliza în invazia Kuweitului trei ani mai târziu. Ironic, cei doi "pioni" folosiți de americani în lupta împotriva sovieticilor în anii '80 le vor deveni inamicii principali spre sfârșitul secolului XX/începutul secolului XXI. După realegerea sa în 1984, Ronald Reagan a profitat de șansa pe care i-o ofereau noile reforme
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și împotriva gluonilor înșiși. Acest proces este detaliat în teoria cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970, protonii și neutronii erau considerați particule elementare indivizibile. Era
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
descrește exponențial, în timp ce forță electrostatica scade proporțional cu 1/r. Această interacțiune dintre cele două forțe fundamentale explică coeziunea nucleelor atomice, dar și procesul de fisiune al nucleelor grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică reziduala poate fi descrisă că un schimb de pioni. Un lucru care ajută la micșorarea repulsiei dintre protonii unui nucleu este prezentă neutronilor. Aceștia sunt neutri din punct de vedere electric și nu sunt respinși de către protoni. Neutronii participa la schimbul de mezoni în cadrul nucleului, creând o forță suficient
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
de șah. Aceasta are o formă pătrată și este împărțită în 8 linii și 8 coloane ce formează 64 de pătrate cu suprafețe egale, numite "câmpuri" colorate alternativ în alb și negru. La început fiecare jucător are 16 piese: 8 pioni, 2 turnuri (ture), 2 cai, 2 nebuni, un rege și o regină. Unul dintre jucători controlează piesele albe iar celălalt piesele negre. Jucătorii mută pe rând, respectând anumite reguli; prima mutare (începutul partidei) revine jucătorului cu piese albe. Scopul jocului
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
rând, respectând anumite reguli; prima mutare (începutul partidei) revine jucătorului cu piese albe. Scopul jocului este obținerea matului. Acesta survine atunci când un rege este atacat și nu poate evita capturarea. În șah, figură (sau piesă majoră) reprezintă orice piesă cu excepția pionului. Piesele majore se împart în două grupe: piese grele (turnul și regina) și piese ușoare (nebunul și calul). Pentru analiza cantitativă a unei poziții, există o convenție care atribuie fiecărei piese câte un punctaj. Astfel regina primește 7-12 puncte, fiecare
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
piese ușoare (nebunul și calul). Pentru analiza cantitativă a unei poziții, există o convenție care atribuie fiecărei piese câte un punctaj. Astfel regina primește 7-12 puncte, fiecare turn câte 4-6, fiecare nebun câte 3-4, fiecare cal câte 3-4 și fiecare pion câte 1. Fiecare piesă de șah are propriul mod de a fi mutată. Căsuțele marcate în diagramele de mai jos cu X reprezintă mișcările posibile ale piesei prezentate, doar dacă între poziția inițială și cea finală nu există alte piese
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
de această cerință - de altfel, pentru acesta pozițiile inițială și finală nu sunt de-a lungul unei direcții specifice. Dacă o piesă a adversarului se găsește pe poziția finală a mutării, atunci acea piesa este capturată. Singura excepție o face pionul care poate captura numai deplasându-se pe diagonală, în față. O singură dată în decursul unei partide, fiecărui rege i se permite o mutare specială numită "rocadă". Rocada constă în mutarea regelui două câmpuri spre tură, apoi mutarea turei de
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
când mutarea se face cu tura mai apropiată regelui, sau "mare" când mutarea este făcută cu tura mai îndepărtată. Această mutare specială este permisă doar când se îndeplinesc anumite condiții: "En passant" (în trecere) este mișcarea specială în care un pion este capturat de un alt pion oponent, imediat după ce primul s-a deplasat două pătrate din poziția de start (până în dreptul pionului oponent) și care ar fi putut oricum să fie capturat dacă s-ar fi deplasat doar un pătrat
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
mai apropiată regelui, sau "mare" când mutarea este făcută cu tura mai îndepărtată. Această mutare specială este permisă doar când se îndeplinesc anumite condiții: "En passant" (în trecere) este mișcarea specială în care un pion este capturat de un alt pion oponent, imediat după ce primul s-a deplasat două pătrate din poziția de start (până în dreptul pionului oponent) și care ar fi putut oricum să fie capturat dacă s-ar fi deplasat doar un pătrat. Poziția rezultată după această mutare e
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
este permisă doar când se îndeplinesc anumite condiții: "En passant" (în trecere) este mișcarea specială în care un pion este capturat de un alt pion oponent, imediat după ce primul s-a deplasat două pătrate din poziția de start (până în dreptul pionului oponent) și care ar fi putut oricum să fie capturat dacă s-ar fi deplasat doar un pătrat. Poziția rezultată după această mutare e similară cu poziția mutării și capturii normale a pionului. Mutarea "en passant" trebuie făcută imediat după
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]