1,679 matches
-
Atunci când evangheliștii relatează despre nașterea dintr-o fecioară, ei vor să corecteze o imagine falsă despre Isus. Noi înțelegem persoana celui Înviat și Înălțat doar atunci, când recunoaștem nașterea sa miraculoasă. Realizăm atunci, că nu este adorat doar un om pios și fidel legilor, ci este revelat chiar Fiul lui Dumnezeu. Sensul miracolului Credința în nașterea dintr-o fecioară este acceptată oare de omul modern? Nu este o pretenție mai mare decât în trecut. În ultimul rând, aceasta ne este impusă
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
înseamnă: sperăm în întoarcerea lui Cristos, pentru ca el să transforme pentru totdeauna timpul nostru. Dimensiunile liturghiei Prin ea, Biserica împlinește misiunea memorialului veșnic, în toate locurile și în toate timpurile. Centrul celebrării liturgice nu este doar un fel de amintire pioasă (un suvenir). Este un eveniment istoric de mântuire reînnoit, pentru a deveni imediat folositor celor care participă la celebrare. Astfel, credincioșii pot să-l întâlnească cu adevărat pe Isus Cristos, și vor fi umpluți cu harul mântuirii. Domnul prezent, aici
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
ar fi dat afară mai din vreme dacă ar fi auzit ce le spuneam eu clienților despre viața de apoi când nu era el de față. După cum, la Belle Arte era s-o pățesc din aceeași cauză. Aveam un profesor pios de filosofie și, ca să-mi dau importanță, i-am "comunicat" într-o zi teoria mea; căci, între timp îmi făcusem chiar o teorie în toată regula despre rolul ereticilor, foarte însemnat, bineînțeles. Teoria suna cam așa. În fața celor smeriți, credința
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de o întîmplare pe care mi-o povestise Dinu, despre o femeie căreia îi murise bărbatul de cancer și care spunea tuturor la înmormîntare, printre bocete fără lacrimi și grija de a nu fi cumva furată de rudele mai puțin pioase, cum scumpul ei soț o certase, " Stricato, nu mă mai tîrî pe la toți doctorii, că oricum o să mor", după care a îngenuncheat teatral în fața sicriului strigând " Voi îndeplini tot ce mi-ai spus tu", în timp ce afară, fanfara, în mod expres
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dezlănțuirea oarbă a stihiilor... apoi totul se liniștește și devine mai accesibil stării de confort către care tindem. Pentru 21 august Mariana a pregătit un parastas de pomenire a neuitatului prieten Gil Crăescu, organizând totul în amănunt. Doar un gest pios de frumoasă aducere aminte mai putem face pentru cei dragi - dispăruți prematur! Dacă în orele dimineții ne-am ocupat de parastas, la ora 1030 cu un taxi ne-am deplasat la Biblioteca „Stroe S. Belloescu” în vederea desfășurării unui fel de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Destul de bine, își spuse Ignatius și continuă să scrie grăbit: Negustorii și șarlatanii puseră stăpânire pe Europa, numindu-și crezul lor insidios „Iluminism“. Zilele lăcustelor erau aproape, dar din cenușa umanității nu se ridică nici o pasăre Phoenix. Țăranul umil și pios Piers Plowman plecă la oraș să-și vândă copiii stăpânilor Noii Orânduiri, din motive pe care le-am putea numi, în cel mai bun caz, îndoielnice. (Vezi Reilly, Ignatius J., Sânge pe mâinile lor: Crima existentă prin sine, Studiu asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de scurtă și niște pantofi cu tocuri și mai revoltător de Înalte. Totuși, a fost și mai surpinsă să facă după aceea cunoștință cu mătușa Banu, care purta eșarfă pe cap și o rochie lungă, și să afle cât de pioasă era, cum se ruga de cinci ori pe zi. Faptul că cele două femei, În ciuda contrastului izbitor dintre Înfățișările și, evident, dintre personalitățile lor, erau surori și că trăiau sub același acoperiș era o enigmă la care Armanoush a socotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cînd mă așezam În genunchi În fața patului, Înainte de a-mi introduce sexul Între somieră și saltea, ea credea cumva că Îngenuncheam ca să spun o rugăciune? Pozele mele cu femei le vedea totuși cam de departe, le putea confunda cu poze pioase... Astăzi sînt obsedat, dar moartea doamnei Marie-Isaure m-a făcut paranoic. De fiecare dată cînd intram În odaia mea, ea Își punea camera de supraveghere În mișcare sau se deranja În persoană, ori mai degrabă În duh, fără proteză, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unor filme ca Trubadurii diavolului sau Copiii Paradisului Îmi ceruse să ne Întîlnim la cafeneaua Flore, ceea ce echivala, pentru tata, cu un cuib de existențialiști periculoși. Va trebui să se resemneze: nu aveam să-l mai Însoțesc În vizitele lui pioase la Librăria Arthème Fayard, nici la la creștinii de stînga de la editura Seuil. Se terminase cu Guy de Larigaudie și cu lectura din Steaua Îndepărtată. La cafeneaua Flore, Prévert mi-a propus cu generozitate să scrie comentariul la filmul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ar fi dat afară mai din vreme dacă ar fi auzit ce le spuneam eu clienților despre viața de apoi când nu era el de față. După cum, la Belle Arte era s-o pățesc din aceeași cauză. Aveam un profesor pios de filosofie și, ca să-mi dau importanță, i-am „comunicat” într-o zi teoria mea; căci, între timp îmi făcusem chiar o teorie în toată regula despre rolul ereticilor, foarte însemnat, bineînțeles. Teoria suna cam așa. În fața celor smeriți, credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de o întâmplare pe care mi-o povestise Dinu, despre o femeie căreia îi murise bărbatul de cancer și care spunea tuturor la înmormântare, printre bocete fără lacrimi și grija de a nu fi cumva furată de rudele mai puțin pioase, cum scumpul ei soț o certase, „Stricato, nu mă mai târî pe la toți doctorii, că oricum o să mor”, după care a îngenuncheat teatral în fața sicriului strigând „Voi îndeplini tot ce mi-ai spus tu”, în timp ce afară, fanfara, în mod expres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
n-apucă nici măcar să-i rostească numele. Naiv ce eram, credeam că am dus Marea Operă la bun sfârșit. Ca izbită de un vârtej, Încă o dată se deschide ușa magherniței și apare o făptură cu chipul livid, cu mâinile chircite pios pe piept, cu privirea fugind În toate părțile, ce nu reușește să-și ascundă natura, pentru că poartă hainele negre ale negrei sale Tovărășii. Un fiu al lui Loyola! — Crétineau! strig eu, indus În eroare. El ridică mâna Într-un ipocrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
că Ralph era numai piele și os. După cină, Fran își ajută mama să spele vasele. În colțul bucătăriei trona o mașină de spălat vase, impecabilă, spălată zilnic cu gel antibacterian, strălucind ca un zeu de metal venerat de aborigeni pioși, neîntinată decât rareori prin uz. Nu are rost s-o folosești numai pentru două persoane, repeta constant maică-sa. În rarele ocazii când era folosită, Phyllis pierdea atâta timp clătind vasele înainte de-a le pune în mașină, încât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
celor care le poartă povara. Ca toți bărbații - cu excepția domnului doctor Westcott -, crede că femeile ar trebui să nu mai facă atâta vâlvă și să accepte ce le-a fost scris. Nătărău bătrân. Iertat să-mi fie sacrilegiul, se închină pios Moira. — Moira, ești o femeie bună, dar o catolică deplorabilă, o tachină Laurence. — Mai bine așa, răspunse Moira țâfnoasă, decât invers. — Vino, Francesca, o conduse Laurence spre ușă, vino să vezi partea cea mai frumoasă. Într-o fostă debara recondiționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
românească. Citînd manifestul apologetic al lui Geo Bogza din revista unu, în care Urmuz era pus pe același plan cu Eminescu, Mincu apreciază — provocator — comparația bogziană ca fiind valabilă într-o „istorie a formelor literare”. Putem vedea însă în această pioasă „blasfemie” și un argument „patriotic” al canonizării: „cu puțină îndrăzneală, pentru un cercetător avizat, într-o istorie a formelor poetice românești, valoarea lui Urmuz poate fi comparabilă cu aceea a lui Eminescu. Prin Urmuz se poate observa cum, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
demersul comemorativ al revistei Manuscriptum: „În loc de catalog s-a tras în cîteva sute de exemplare numărul 6 al revistei Urmuz, urmaș parodic al adevăratei publicații de avangardă scoasă de Geo Bogza în anul 1928 la Cîmpina. Parodic pentru că, printr-o pioasă mistificare, redactorii ocazionali de azi, Adrian Bota, Adrian Hoajă și Nichita Stănescu, încearcă să sporească numărul paginilor bizare cu încă vreo cîteva, de o evidentă lipsă de forță, deci aplicare ad litteram a unei metode și nu creații”. Andrei Pintilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și a cinstirii cu care bătrânul a fost îngropat. Cred că am procedat corect, ținând seama și de faptul că în ziua înmormântării a venit un călugăr bătrân, necunoscut prin părțile noastre, care i-a învinuit public pe doi oameni pioși din Concordia de a-l fi urmărit pe ereticul fugit pe ascuns din orașul lor și, în fine, de a-l fi ucis din ordinul regelui. De aceea e mai bine să nu se facă zarvă în privința acestei întâmplări. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ordinul regelui. De aceea e mai bine să nu se facă zarvă în privința acestei întâmplări. Am scris acestea în spațiul gol al cărții la anul 660 de la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, în al șaptelea an de domnie al catolicului, piosului, înțeleptului și bunului rege Ariberto, în ajunul idelor lui august.“ Mulțumiri O mare casă editorială te duce cu gândul la o secție de neonatologie. Tu încredințezi manuscrisul abia născut, și un grup de experți îl împresoară, încercând să înțeleagă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cuvânt că îl va face danie unei mănăstiri. Pe urmă Zogru a privit de departe, ba dintr-un corp de femeie, ba prin ochii leneși ai unui bătrân, cum se ridica biserica și cum Ioniță picta pereții albi cu scene pioase, scoase din mintea lui ori din ce văzuse prin alte biserici. Dar obsesia cea mare a lui Ioniță Zugravu era să picteze chipul lui Pampu, despre care doar auzise. Știa de la oricine din sat că fusese argat de curte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se liniștesc auzind numele zeilor. Le-am văzut luptând dincolo de puterea omenească la auzul incantațiilor. Am văzut viața biruind în ultimul moment, fără nici un alt motiv decât speranța. Dar știu și că zeii n-o cruță nici pe cea mai pioasă femeie, că nici cea mai supusă dintre ele nu e scutită de moarte sau de suferință. Așa că Bilha are dreptate. O vom lua pe Nanșe cu noi, spunea ea, numind-o astfel pe zeița iubită a Zilpei, pe zeița din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și viața asta, însă acum vom face și noi un parastas pentru bătrânu’, cu mămăligă și cu spirt trecut prin mangal, dacă la funeralii n-am putut lua parte, măcar atât să facem și noi, să-i aducem un ultim pios omagiu, cum om putea și noi, iar acum o să ne arate el cum fac mocanii o mămăligă-mămăligă adevărată, unul să se ducă-n spatele barăcii după lemne, iar ceilalți să-l ajute să desfacă pungile și valizele ca să sorteze, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Le-am privit din nou. Tăcuta de X se plimba cu mîinile la spate și din când în când atingea recipientele cu un deget. Era frumoasă. Gândul că era Mama Mare, că era aceeași Mamă Mare care făcea acum cruci pioase în fața coșciugului doamnei Bercea mă îmbăta și mă făcea să plutesc. Dar nu era Mama Mare. Situația mi-a amintit de emisiunile documentare din prima decadă a mileniului; subliniau incorecta imagine a rechinului din imaginarul colectiv. Rechinul reflecta temerile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
șapte șoldi sau așa ceva la Monte de Sapte la Sută,229 însă, cu clauză că Antonia să fie obligată de iubirea de Dumnezeu și pentru îmbunătățirea sufletului lui să dea zece florini largi acelui sărăntoc sau acelor sărăntoci și locurilor pioase despre care a spus că i-a vorbit ei în secret, stabilind-o pe deplin pe numită Antonia că procurator supraviețuitor al său post mortem. După ce survine moartea numitului Iohannes, indiferent dacă averea a fost obținută sau nu, sau acceptată
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cu părul și mustața albă, mai Înalt, mama mărunțică, În minunatul port din satul nostru, cu sprâncenele Încă negre și cu cosița albă, care se vede puțin sub năframa neagră, mai are putere să zâmbească. Scumpi bătrâni! Un val de pioasă dragoste și recunoștință Îmi umple sufletul de câte ori Îmi arunc privirea pe poza voastră. Căci, tot ce am mai bun și mai curat În sufletul meu, este de la voi!” Despre marele savant atomist George Manu, amplu prezentat În carte, reproducem doar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
trebuie să subestimăm această constatare a apostolului Paul și nici nu trebuie să ne închipuim că este vorba doar de o încercare de a capta atenția atenienilor. Este un fapt știut că cei din vechime, în păgânismul lor, erau foarte pioși, atât de pioși încât nu voiau să ignore existența vreunei divinități necunoscute care ar fi putut să se întristeze fără ca ei să-și dea seama. Este vorba de un fapt care se mai întâmplă și-n zilele noastre, atunci când convertirea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]